









În România, regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi este reglementat prin OUG 55/2002 ((privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi)
Un „Câine lup” (Ciobănesc german, Ciobănesc belgian etc.) intră la categoria II (câini de pază). Pe Drumul public (orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice) un căine lup nu poate ieși fără Lesă și Botniță (obligatorii), fără să fie microcipat și înregistrat în RECS (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân). În plus, stăpânul (sau însoțitorul) trebuie să fie major (să aibă cel puțin 18 ani) și să posede o Asigurare de răspundere civilă obligatorie (valabil pentru toți câinii de categoria de cateorille I și II) și a un Carnet de sănătate (din care să rezulte că acesta a fost vaccinat contra rabiei/turbării).
Sancțiuni prevăzute contra stăpânului (proprietarului) câinelui.
Legea română prevede sancționarea stăpânului (proprietarului) câinelui lup cu o contravenție (amendă) pentru nerespectarea obligațiilor, separat, pentru fiecare abatere de la legislația în vigoare. cuprinsă între 500–1.500 Ron. Cu alte cuvinte (detaliat), Stăpânul câinelui fără lesă, botniță, fără asigurare, neînregistrat la poliție, lipsă plăcuță „Câine periculos” la poartă este obligat să plătească toate pagubele cauzate unui cățeluș (câine de talie mică) plimbat de stăpânul (proprietarul) său în lesă pe drumul public, conform art. 1375 din Cod civil, adică costurile intervenției veterinarului (operații, tratament), dar să și plătească daune morale stăpânului cățelușului. Aceste sume pot varia între 3.000 -10.000 Ron.
În cazul agresiunii sângeroase (cu plăgi deschise) a Puiuțului Buck, de către „exemplarul canin” al speciei „Canis lupus familiaris” aparținând „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu din Hărman este vorba de mai multe abateri de la legislația în vigoare privind „circulația” câinilor pe drumul public. „Plimbatul” exemplarului canin de către băiatul lui, minor, aflat pe bicicletă, fără botniță, fără lesă care sunt deja 3 abateri de la legislația în vigoare, la care se adugă, eventual (după verificare) și alte 4 dacă câinele nu este microcipat, și nici înregistrat în RECS, nu are Asigurare civilă obligatorie și nu este nici vaccinat antirabic.
Iată aici și răspunsul agentului șef principal Nicolae Agapie seful Postului de Polițe din comuna Hărman după o lună de la plângerea depusă la sediul acesteia

Analizând răspunsul semnatarului documentului, agentul de poliție Oana Dorca (care a și instrumentat dosarul) acesta este vag și nedetaliat (intenționat sau nu!). Din această scrisoare (înștiințare) nu rezultă cel puțin două informații majore care figurau în plângerea depusă pe 27 mai 2026: dacă „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu a acceptat sau nu plata intervenției veterinarului pentru operația și tratamentul Puiuțului Buck (declarația lui fiind absolut necesară pentru inițierea unui proces civil sau penal) și nici nu a detaliat amenda contravențională (cu care l-a sancționat pe acesta). Ori, OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 27 alin. 1 și art. 31. Ca „parte vătămată” în dosarul contravențional stăpânul cățelușului are dreptul să ia cunoștință de actele dosarului și să facă plângere contravențională dacă nu este mulțumit de amenda aplicată stăpânului câinelui agresat. Procesul-verbal de contravenție se comunică obligatoriu atât contravenientului (stăpânului câinelui agresiv), cât și părții vătămate (stăpânul câinelui agresat). Dacă ținem cont și de faptul că „exemplarul” canin al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu a rănit și stăpânul cățelușului și este „recidivist”, pentru că a comis și o altă agesiune (maltratare), „nesângeroasă” (mai puțin gravă, probabil, pentru că era „plimbat” de către tatăl stăpânului) și în ajunul Crăciunului din 2024, fapta acestuia este și mai gravă și contravenția ar trebui să fie și mai severă.
În sfârșit, ce să mai spun de faptul că în documentul-scrisoare nici măcar nu figiurează numele stăpânului câinelui agresiv, adică Gabriel Ungureanu, ceea ce este din nou contrar legii. Conform OG 2/2001 art. 27 alin. 1 și art. 31 alin. 1 „Procesul-verbal (PV) se comunică contravenientului și, la cerere, părții vătămate.” Partea vătămată are dreptul să aibă acces la PV integral–cu nume, prenume, CNP parțial, fapta, articolul de lege, amenda exactă și nu „sancționat conform OUG 55/2002”. Pentru ca victima (stăpânul Puiuțului Buck) să depună o nouă plângere contravențională în 15 zile, dacă amenda o consideră prea mică. Ca urmare ce să înțelegem din această „scrisorică”? Ne punem niște întrebări firești, fără a acuza: Incompetență (lipsă de profesionalism), Iresponsabilitatea sau indiferența Poliției din Comuna Hărman? Corupție? „Cărdășie” cu „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu? Cine știe? Este greu de spus, dar răspunsul de „complezență” și „tipizat” ridică o serie de suspiciuni, care au ca scop, foarte probabil, ascunderea adevărului și care au ca efect (voit sau nu, direct sau indirect) „favorizarea infractorului”. Cu atât mai mult cu cât, „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu a fost văzut recent în cartier cu „exemplarul” său canin lup („recidivst), în „libertate totală”, cu totală impunitate de către ing. Gabriel Plătică domiciliat în cartier, în timp ce se plimba cu bicicleta. Și asta după ce agenta de poliție a informat victima (stăpânul Puiuțului Buck) că au fost luate toate „măsurile contravenționale” conform OUG nr.55/2002 contra sus-numitului Gabriel Ungureanu, pentru ca un asemenea eveniment să nu mai aibă loc. O adevărată bătaie de joc cu 3I (Incredibil, Inimaginabil, Incalificabil). Într-un asemenea context există și suspiciunea legitimă că agenta de poliție l-a sancționat contravențional pe sus-numitul Gabriel Ungureanu, doar cu un simplu avertisment, ceea ce este foarte grav! Ca urmare, această decizie îl expune pe stăpânul Puiuțului Buck (în timpul plimbările sale zilnice) în continuare (de la data atacului, deci de peste o lună!) la o hărțuire psihologică permanentă (comportament ostil, repetat și sistematic, din partea stăpânului câinelui agresiv, menit să intimideze, să umilească sau să-și controleze victima). Ceea ce generează un stres sever și un impact negativ asupra stării de sănătate fizică și mintală, care pot avea ca efect chiar și evenimente dramatice ireparabile și pot pune în pericol atât viața Puiuțului Buck cât și viața victimei (stăpânul lui). În sfârșit, Poliția Românnă din Hărman ar trebui să știe că un „avertisment” poate fi dat, eventual (în cel mai fericit caz!) cu ocazia unui „control de rutină”, dar sub nicio formă când este vorba de un atac sângeros (cu plăgi deschise) și rănirea stăpânului (la ochi), recidivă, „exemplar canin” (cate. 2) fără botniță, fără lesă, însoțit de un minor pe bicicletă, etc. Ca urmare, la ce să ne așteptăm în viitor: dacă primul atac a fost nesângeros (dar cu traumatisme fizice multiple la Puiuțul Buck) și mușcatul lejer al stăpânului cățelușului, iar cel de-al doilea atac, sângeros (cu plăgi multiple deschise) și rănirea stăpânului (la ochi)? Ca în cel de-al treilea atac să ne măcelărim între noi ca niste sălbatici, „favorizat” (indirect) atât de către Poliția din Hărman cât și de către Primarul comunei, Onoriu-Aurelian Velican, datorită iresponsabilității lor!
În încheiere, (re)amintim aici și cî în cazul de față, cîinele lup era „plimbat” de către băiatul stăpânului minor (cu vărsta în jur de 14 ani ani) și în plus, acesta își plimba câinele lup pe bicicletă, fără lesă și fără zgardă, ceea ce l-a și pus în situația șocantă de a asista neputincios la atac. Văzând stăpânul cățelușului plin de sânge și neștiind cine și cum a fost rănit, s-a speriat și a fugit acasă cu câinele. Ne întrebăm, ce fel de părinte este învinuitul Gabriel Ungureanu și ce fel de educație face propriului său copil pe care îl pune în asemenea situații? Este ca și cum îți lași copilul să traverseze drumul public prin locuri nepermise și te miri că a fost a accidentat!
Dacă ținem cont și de faptul că „exemplarul canin” al lui Gabriel Ungureanu este „recidivist” (pentru că în Ajunul Crăciunului 2024 a mai comis un atac „nesângeros” soldat cu maltratarea cățelușului Buck și o mușcătură superficială pe mâna dreaptă a stăpânului său, probabil pentru că atunci era însoțit de tatăl lui care, până la urmă, a reușit să-l stăpânească) situația este deosebit de gravă. Atunci, învinuitul a cerut scuze și s-a manifestat, oarecum, omenește, plătind și examenul medical la veterinar și prin urmare victima nu a depus plângere la Poliție, ca dovadă că nu este un „procesoman” și nici nu-și dorea o „vecinătate” ostilă ei. Cu toate că în timpul agresiunii a fost doborătă la pământ.
Remarcăm aici faptul că într-o țară civilzată, cum este (de exemplu) Franța, sancțiunile în asemenea situații sunt mult mai drastice. Conform Codului penal și Codului rural franceze agresiunea comisă de un câîne lup (indiferent de natura acesteia) intră la „vătămare involuntară cauzată de un animal” și se vor aplica mai multe texte:
- Conform Codului Penal francez (CPF), Art. 222-20-2 „Faptul de a cauza altuia, prin imprudență sau neglijență, o atingere adusă integrității unei persoane, cu ITT (Întrerupere Temporară de Activitate) mai mică de 3 luni, comis de proprietarul sau deținătorul unui animal” se pedepsește cu 2 ani de închisoare și cu o amendă penală de 30.000€. Dacă ITT-ul depășește 3 luni, art. 222-19 mărește pedeapsa corecțională la 3 ani închisoare și amenda la 45.000€. Aici „atingere adusă integrității unei persoane” se extinde și la animalul de companie al persoanei, pentru că legea franceză consideră că stăpânul suferă nu numai un prejudiciu material dar și moral.
- Conform Codului rural francez, Art. L211-11 „Pe drum public, câinii trebuie ținuți în lesă. În zone urbane, toți câinii. La țară, doar câinii de categoria I și II”. Conform Art. R211-11 contravenția este de clasa a 4-a pentru câine liber din categoria de mai sus pe drum public și amenda penală asociată este de 750€. Conform Art. L211-14-2, dacă animalul (de categ. I și II) provoacă vătămări (corporale), primarul poate dispune evaluarea comportamentală a acestuia, iar dacă situația o impune poate decide chiar eutanasierea câinelui.
- Conform Codului civil, Art. 1243 „Proprietarul unui animal este răspunzător de paguba cauzată de animal, fie că era sub paza lui, fie că l-a scăpat”. Stăpânul cățelușului rănit poate da în judecată stăpânul câinelui și solicita, în afară de plata facturilor la veterinar și daune morale. Sumele sunt foarte mari și variază între 5.000-10.000€, dacă este vorba de câîni de categoria II (câine lup, de regulă Ciobănesc german, Malinois, câîni de pază, de apărare, etc. ). Reguli de respectat: botniță și lesă obligatorii pe drum public conform Art. L211-16. Permis de deținere obligatoriu de la primărie. Asigurare de răspundere civilă obligatorie. În caz contrar pedeapsa este corecțională de 3 luni și închisoare și 3.750€ amendă penală, conform art. L215-2. Deci, doar faptul că, câinele este scos pe drumul public fără lesă și fără botniță este infracțiune, chiar dacă nu mușca pe nimeni.
Într-un asemenea context, ca urmare, ce bine că „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu trăiește într-o comună necivilzată, a unei țări necivilizate, în care corupția, ignoranța și fake-ul (de toate felurile, în toate domeniile și la toate nivelurile) sunt ridicate la rang de religie iar cei care ar trebui să aplice lege sunt, întocmai, cei care o încalcă, fie din incompetență, fie din ignoranță, fie pentru că sunt corupți.
Notă. Materiale spre publicare sunt pregatite și pentru presa franceză de prim rang (internațional): Le Parisien și Le Monde.
Jurnalul Bucureștiului–Directia și Redacția Jurnalului Bucureștiului

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), French director & Chief editor at Journal of Bucharest–Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (French-Romanian academic, cultural–educational and scientific publication) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights (OADO–United Nations), Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of UZPR (Union of Professional Journalists of Romania), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest), fost atașat (corespondent) de presă francez (timp de două decenii al Poliției Capitalei)


Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro.

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)




- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






















