Acasă Animale de companie (violență contra lor, tratament medical, alimentație) Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței...

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Jurnalismul de investigație aduce în fața societății civile adevăruri ascunse, demască faptele de corupție, abuzurile de putere și fraudele pe care cei implicați încearcă să le țină secrete, oferind cetățenilor informațiile esențiale pentru a cere responsabilitate și transparență de la instituțiile statului. Cu alte cuvinte: Scoate la lumină rețele de criminalitate organizată, corupție, Funcționează ca un „câine de pază” (watchdog) al democrației, Ajută cetățenii să înțeleagă mecanismele ascunse ale diferitelor decizii care le afectează viața de zi cu zi, De multe ori, anchetele jurnalistice servesc drept punct de plecare sau catalizator pentru investigații oficiale derulate de procurori și instituții ale statului.

Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (Zona Metropolitană Brașov) Onoriu–Aurelian Velican. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu circulă în comună, încă, în libertate (fără stăpân, fără lesă, fără zgardă etc) și face victime – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta („Un monde à la dérive”)

În România, regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi este reglementat prin OUG 55/2002 ((privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi). Un „Câine lup” (Ciobănesc german, Ciobănesc belgian etc.) intră la categoria II (câini de pază). Pe Drumul public (orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice) un căine lup nu poate ieși fără Lesă și Botniță (obligatorii), fără să fie microcipat și înregistrat în RECS (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân). În plus, stăpânul (sau însoțitorul) trebuie să fie major (să aibă cel puțin 18 ani) și să posede o Asigurare de răspundere civilă obligatorie (valabil pentru toți câinii de categoria de cateorille I și II) și a un Carnet de sănătate (din care să rezulte că acesta a fost vaccinat contra rabiei/turbării). 

Sancțiuni prevăzute contra stăpânului (proprietarului) câinelui.

Legea română prevede sancționarea stăpânului (proprietarului) câinelui lup cu o contravenție (amendă) pentru nerespectarea obligațiilor, separat, pentru fiecare abatere de la legislația în vigoare. cuprinsă între 500–1.500 Ron. Cu alte cuvinte (detaliat), Stăpânul câinelui fără lesă, botniță, fără asigurare, neînregistrat la poliție, lipsă plăcuță „Câine periculos” la poartă este obligat să plătească toate pagubele cauzate unui cățeluș (câine de talie mică) plimbat de stăpânul (proprietarul) său în lesă pe drumul public, conform art. 1375 din Cod civil, adică costurile intervenției veterinarului (operații, tratament), dar să și plătească daune morale stăpânului cățelușului. Aceste sume pot varia între 3.000 -10.000 Ron.

În cazul agresiunii sângeroase (cu plăgi deschise) a Puiuțului Buck, de către „exemplarul canin” al speciei „Canis lupus familiaris” aparținând „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu din Hărman este vorba de mai multe abateri de la legislația în vigoare privind „circulația” câinilor pe drumul public. „Plimbatul” exemplarului canin de către băiatul lui, minor, aflat pe bicicletă, fără botniță, fără lesă care sunt deja 3 abateri de la legislația în vigoare, la care se adugă, eventual (după verificare) și alte 4 dacă câinele nu este microcipat, și nici înregistrat în RECS, nu are Asigurare civilă obligatorie și nu este nici vaccinat antirabic.

Iată aici și răspunsul agentului șef principal Nicolae Agapie seful Postului de Polițe din comuna Hărman după o lună de la plângerea depusă la sediul acesteia

Analizând răspunsul semnatarului documentului, agentul de poliție Oana Dorca (care a și instrumentat dosarul) acesta este vag și nedetaliat (intenționat sau nu!). Din această scrisoare (înștiințare) nu rezultă cel puțin două informații majore care figurau în plângerea depusă pe 27 mai 2026: dacă „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu a acceptat sau nu plata intervenției veterinarului pentru operația și tratamentul Puiuțului Buck (declarația lui fiind absolut necesară pentru inițierea unui proces civil sau penal)  și nici nu a detaliat amenda contravențională (cu care l-a sancționat pe acesta). Ori, OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 27 alin. 1 și art. 31. Ca „parte vătămată” în dosarul contravențional stăpânul cățelușului are dreptul să ia cunoștință de actele dosarului și să facă plângere contravențională dacă nu este mulțumit de amenda aplicată stăpânului câinelui agresat. Procesul-verbal de contravenție se comunică obligatoriu atât contravenientului (stăpânului câinelui agresiv), cât și părții vătămate (stăpânul câinelui agresat). Dacă ținem cont și de faptul că „exemplarul” canin al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu a rănit și stăpânul cățelușului și este „recidivist”, pentru că a comis și o altă agesiune (maltratare), „nesângeroasă” (mai puțin gravă, probabil, pentru că era „plimbat” de către tatăl stăpânului) și în ajunul Crăciunului din 2024, fapta acestuia este și mai gravă și contravenția ar trebui să fie și mai severă. 

În sfârșit, ce să mai spun de faptul că în documentul-scrisoare nici măcar nu figiurează numele stăpânului câinelui agresiv, adică Gabriel Ungureanu, ceea ce este din nou contrar legii. Conform OG 2/2001 art. 27 alin. 1 și art. 31 alin. 1 „Procesul-verbal (PV) se comunică contravenientului și, la cerere, părții vătămate.” Partea vătămată are dreptul să aibă acces la PV integral–cu nume, prenume, CNP parțial, fapta, articolul de lege, amenda exactă și nu „sancționat conform OUG 55/2002”. Pentru ca victima (stăpânul Puiuțului Buck)  să depună o nouă plângere  contravențională în 15 zile, dacă amenda o consideră prea mică. Ca urmare ce să înțelegem din această „scrisorică”? Ne punem niște întrebări firești, fără a acuza: Incompetență (lipsă de profesionalism), Iresponsabilitatea sau indiferența Poliției din Comuna Hărman? Corupție? „Cărdășie” cu „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu? Cine știe? Este greu de spus, dar răspunsul de „complezență” și „tipizat” ridică o serie de suspiciuni, care au ca scop, foarte probabil, ascunderea adevărului și care au ca efect (voit sau nu, direct sau indirect) „favorizarea infractorului”. Cu atât mai mult cu cât, „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu a fost văzut recent în cartier cu „exemplarul” său canin lup („recidivst), în „libertate totală”, cu totală impunitate  de către ing. Gabriel Plătică domiciliat în cartier, în timp ce se plimba cu bicicleta. Și asta după ce agenta de poliție  a informat victima (stăpânul Puiuțului Buck) că au fost luate toate „măsurile contravenționale” conform OUG nr.55/2002 contra sus-numitului Gabriel Ungureanu, pentru ca un asemenea eveniment să nu mai aibă loc. O adevărată bătaie de joc cu 3I (Incredibil, Inimaginabil, Incalificabil). Într-un asemenea context există și suspiciunea legitimă că agenta de poliție l-a sancționat contravențional pe sus-numitul Gabriel Ungureanu, doar cu un simplu avertisment, ceea ce este foarte grav! Ca urmare, această decizie îl expune pe stăpânul Puiuțului Buck (în timpul  plimbările sale zilnice) în continuare (de la data atacului, deci de peste o lună!) la o hărțuire psihologică permanentă (comportament ostil, repetat și sistematic, din partea stăpânului câinelui agresiv, menit să intimideze, să umilească sau să-și controleze victima). Ceea ce generează un stres sever și un impact negativ asupra stării de sănătate fizică și mintală, care pot avea ca efect chiar și evenimente dramatice ireparabile și pot pune în pericol atât viața Puiuțului Buck cât și viața victimei (stăpânul lui). În sfârșit, Poliția Românnă din Hărman ar trebui să știe că un „avertisment” poate fi dat, eventual (în cel mai fericit caz!) cu ocazia unui „control de rutină”, dar sub nicio formă când este vorba de un atac sângeros (cu plăgi deschise) și rănirea stăpânului (la ochi), recidivă, „exemplar canin” (cate. 2) fără botniță, fără lesă, însoțit de un minor pe bicicletă, etc. Ca urmare, la ce să ne așteptăm în viitor: dacă primul atac a fost nesângeros (dar cu traumatisme fizice multiple la Puiuțul Buck) și mușcatul lejer al stăpânului cățelușului, iar cel de-al doilea atac, sângeros (cu plăgi multiple deschise) și rănirea stăpânului (la ochi)? Ca în cel de-al treilea atac să ne măcelărim între noi ca niste sălbatici,  „favorizat” (indirect) atât de către Poliția din Hărman cât și de către Primarul comunei, Onoriu-Aurelian Velican, datorită iresponsabilității lor!  

În încheiere, (re)amintim aici și cî în cazul de față, cîinele lup era „plimbat” de către băiatul stăpânului  minor (cu vărsta în jur de 14 ani ani) și în plus, acesta își plimba câinele lup pe  bicicletă, fără lesă și fără zgardă, ceea ce l-a și pus în situația șocantă de a asista neputincios la atac. Văzând stăpânul cățelușului plin de sânge și neștiind cine și cum a fost rănit, s-a speriat și a fugit acasă cu câinele. Ne întrebăm, ce fel de părinte este învinuitul Gabriel Ungureanu și ce fel de educație face propriului său copil pe care îl pune în asemenea situații? Este ca și cum îți lași copilul să traverseze drumul public prin locuri nepermise și te miri că a fost a accidentat!

Dacă ținem cont și de faptul că „exemplarul canin” al lui Gabriel Ungureanu este „recidivist” (pentru că în Ajunul Crăciunului 2024 a mai comis un atac „nesângeros” soldat cu maltratarea cățelușului Buck și o mușcătură superficială pe mâna dreaptă a stăpânului său, probabil pentru că atunci era însoțit de tatăl lui care, până la urmă, a reușit să-l stăpânească) situația este deosebit de gravă. Atunci, învinuitul a cerut scuze și s-a manifestat, oarecum, omenește, plătind și examenul medical la veterinar și prin urmare victima nu a depus plângere la Poliție, ca dovadă că nu este un „procesoman” și nici nu-și dorea o  „vecinătate” ostilă ei. Cu toate că în timpul agresiunii a fost doborătă la pământ.

Remarcăm aici faptul că într-o țară civilzată, cum este (de exemplu) Franța, sancțiunile în asemenea situații sunt mult mai drastice. Conform Codului penal și Codului rural franceze agresiunea comisă de un câîne lup (indiferent de natura acesteia) intră la „vătămare involuntară cauzată de un animal” și se vor aplica mai multe texte:

  • Conform Codului Penal francez (CPF), Art. 222-20-2 „Faptul de a cauza altuia, prin imprudență sau neglijență, o atingere adusă integrității unei persoane, cu ITT (Întrerupere Temporară de Activitate) mai mică de 3 luni, comis de proprietarul sau deținătorul unui animal” se pedepsește cu 2 ani de închisoare și cu o amendă penală de 30.000€. Dacă ITT-ul depășește 3 luni, art. 222-19 mărește pedeapsa corecțională la 3 ani închisoare și amenda la 45.000€. Aici „atingere adusă integrității unei persoane” se extinde și la animalul de companie al persoanei, pentru că legea franceză consideră că stăpânul suferă nu numai un prejudiciu material dar și moral.
  • Conform Codului rural francez, Art. L211-11 „Pe drum public, câinii trebuie ținuți în lesă. În zone urbane, toți câinii. La țară, doar câinii de categoria I și II”. Conform Art. R211-11 contravenția este de clasa a 4-a pentru câine liber din categoria de mai sus pe drum public și amenda penală asociată este de 750€. Conform Art. L211-14-2, dacă animalul (de categ. I și II) provoacă vătămări (corporale), primarul poate dispune evaluarea comportamentală a acestuia, iar dacă situația o impune poate decide chiar eutanasierea câinelui.
  • Conform Codului civil, Art. 1243 „Proprietarul unui animal este răspunzător de paguba cauzată de animal, fie că era sub paza lui, fie că l-a scăpat”. Stăpânul cățelușului rănit poate da în judecată stăpânul câinelui și solicita, în afară de plata facturilor la veterinar și daune morale. Sumele sunt foarte mari și variază între 5.000-10.000€, dacă este vorba de câîni de categoria II (câine lup, de regulă Ciobănesc german, Malinois, câîni de pază, de apărare, etc. ). Reguli de respectat: botniță și lesă obligatorii pe drum public conform Art. L211-16. Permis de deținere obligatoriu de la primărie. Asigurare de răspundere civilă obligatorie. În caz contrar pedeapsa este corecțională de 3 luni și închisoare și 3.750€ amendă penală, conform art. L215-2. Deci, doar faptul că, câinele este scos pe drumul public fără lesă și fără botniță este infracțiune, chiar dacă nu mușca pe nimeni.

Într-un asemenea context, ca urmare, ce bine că „exemplarul” (in)uman Gabriel Ungureanu trăiește într-o comună necivilzată, a unei țări necivilizate, în care corupția, ignoranța și fake-ul (de toate felurile, în toate domeniile și la toate nivelurile) sunt ridicate la rang de religie iar cei care ar trebui să aplice lege sunt, întocmai, cei care o încalcă, fie din incompetență, fie din ignoranță, fie pentru că sunt corupți.

Notă. Materiale spre publicare sunt pregatite și pentru presa franceză de prim rang (internațional): Le Parisien și Le Monde.

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Jurnalul Bucureștiului–Directia și Redacția Jurnalului Bucureștiului

Google Scholar 

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), French director & Chief editor at Journal of Bucharest–Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (French-Romanian academic, cultural–educational and scientific publication) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights (OADO–United Nations), Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of UZPR (Union of Professional Journalists of Romania), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest), fost atașat (corespondent) de presă francez (timp de două decenii al Poliției Capitalei)

Romanian Police Press – „Bucharest Metropolitan Police Journal 955”. Criminal investigations (2000 – 2008), correspondent (press attached) Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalism, France)

Romanian Police Press – Bucharest Metropolitan Police Magazine (Review) & IPA (International Police Journal). Criminal Investigations (2008 – 2019), correspondent (press attached) Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalism, France)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro.

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentRomânia – lider în performanțele internetului fix printre țările cu dimensiuni comparabile în 2026 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Chloé Jacquet (Head of Marketing nPerf SAS, Lyon – France)
Articolul următorDreptul „replicii” la replică – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio - judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/, profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)]. https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator alături de profesorul Florian Colceag, expert internațional în gifted educational IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), celebrele și prestigioasele concursuri Centrale-Supélec,Mines Ponts,HEC,ESSEC,ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România). Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc.–în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române.  Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO–Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins, pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice, cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). A fost și este implicat activ în dosare criminale internaționale majore, numele lui apărând în mai multe cărți la „mulțumiri”, alături de cei mai mari jurnaliști de investigație, pentru contribuțiile sale la restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale. Un exemplu este cazul cvadruplului asasinat Leprince, tratat în cartea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas, intitulată „Ils ont volé ma vie”. Thomas Csinta este și autorul prestigioasei lucrări „Împreună Contra Pedepsei cu Moartea”, care nu este doar o carte de sine stătătoare–publicată într-un volum de mare anvergură, cu cca 3.300 de pagini în format aproape A4–ci reprezintă și o amplă serie de investigații, cronici jurnalistice și eseuri de cercetare publicate în format serial, pe mai multe părți și capitole, în Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică cu caracter academic) unde acesta deține funcția de director și redactor-șef. Această lucrare colectează corespondențele, analizele criminologice și rapoartele sale de la marile congrese internaționale dedicate abolirii pedepsei capitale. Pilonii principali ai operei sunt: 1. Monitorizarea Congreselor ECPM–Structura de bază a textelor urmărește activitatea organizației internaționale franceze ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort/Together Against the Death Penalty). Autorul a documentat și analizat dezbaterile de la congresele mondiale și regionale organizate la Strasbourg, Paris, Geneva, Oslo sau Berlin, la care a participat ca invitat. 2. Analiza juridică și criminologică–În calitate de jurnalist de investigații criminale, autorul abordează contextul aboliționist global, prezentând rezoluțiile internaționale, actele finale ale summiturilor–cum a fost „Actul Final de la Oslo” sau cele de la Paris, Bruxelles ori Berlin–și conflictul ideologic dintre susținătorii pedepsei cu moartea și apărătorii drepturilor omului. 3. Studiile de caz (Erorile judiciare)–În cadrul acestei serii, Csinta investighează cazuri celebre de condamnați la moarte, utilizând expertiza sa în jurnalismul de investigație penală. Un accent deosebit este pus pe românii Ionuț-Alexandru Gologan, Daniel-Ionel Țurcan și Marian-Laurenţiu Peity (condamnați la moarte în Malaezia), și pe francezul Serge-Areski Atlaoui (condamnat la moarte în Indonezia), cazuri intens analizate în articolele sale 4. Metodologia științifică–Ca profesor și cercetător în modelizare matematică aplicată în științele sociale, recunoscut în Franța și România pentru cercetările sale din sfera comportamentului infracțional (criminal), el folosește analiza structurală pentru a demonta eficiența pedepsei capitale, arătând că aceasta nu are un efect real de descurajare a criminalității.

58 COMENTARII