Realizarea ordinii sociale desăvârșite în China, prin introducerea sistemul de „credit social” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

„Inteligența Artificială ne ajută să facem lucruri pe care nu ni le-am imaginat niciodată. Viitorul aparține celor care văd posibilitățile înainte ca acestea să devină evidente.” (Adaptare după Sundar Pichai, CEO Google și John Sculley)

Precizări preliminare

„Inteligența Artificială nu va înlocui oamenii, dar oamenii care folosesc  Inteligența Artificială vor înlocui pe cei care nu o fac.” (Ginni Rometty, fost CEO IBM)

China este cunoscută și apreciată în întreaga lume pentru realizările sale cu adevărat extraordinare și într-un timp foarte scurt, dintre care în acest articol se abordează numai modul în care a ajuns să asigure o ordinea morală și socială desăvârșită. Cele mai multe țări dezvoltate (și tot mai mult și cele mai puțin dezvoltate), se confruntă cu numeroase și grave probleme de dezordine socială, mereu în creștere, precum: drogurile; alcoolismul; jocurile de noroc; prostituția; violențe; criminalitate; trafic de persoane; furturi; tâlhării; corupția, în special instituțională; neîncrederea în stat, lege și în siguranța cetățeanului;  polarizarea radicală și discursul de ură etc. În țări dezvoltate, tot mai mulți cetățeni ajung să se temă de viața lor și a membrilor familiilor acestora în orice moment, trăind cu frică când merg pe stradă, la serviciu, la magazine, la locurile de rugăciune (sinagogi, biserici, moschei etc.) copii la școală, la locurile publice de joacă etc.

Într-o asemenea „societate a fricii”, se trăiește permanent cu sentimentul de insecuritate, de nesiguranță; oamenii ajungând să evite transportul la anumite ore și prin anumite zone (fiind și zone unde controlul statului a dispărut); părinții nu își mai lasă copiii să se joace singuri în fața blocului; există o criză de încredere în capacitatea statului de a menține ordinea morală și socială. Orice om, din orice țară, când aude despre ordinea morală și socială desăvârșită, care există în Cina, dorește să afle de cum a fost posibil acest lucru, și își pune și întrebare „cum s-ar putea ajunge și în țara sa la o asemenea ordinea morală și socială desăvârșită”. Prin cele ce urmează se prezintă cum s-a ajuns ca în China să se realizeze, începând cu anul 2020, o asemenea ordinea morală și socială desăvârșită.

Sistemul de Credit Social

„Nu este o întrebare dacă AI va transforma afacerile, ci cât de repede.” (Adaptare după Marc Benioff, CEO Salesforce)

Ordinea morală și socială din China, care poate fi consideră „desăvârșită”, este rezultatul implementării „Sistemului de Credit Social” (SCS), care funcționează pe principiul: 1) recompensării comportamentului bun și 2) a pedepsirii comportamentului rău. Acest sistem a devenind operațional pe scară largă din 2020. Mecanismul de bază al SCS vizează eliminarea anonimatului prin supraveghere și Big Data, încurajând autocenzura comportamentală și înlocuind încrederea bazată pe moralitate individuală cu teama de a pierde privilegii sociale. Sistemul naţional de „credit social” este obligatoriu pentru toți cetățenii, al căror comportament este monitorizat permanent și oriunde s-ar afla, iar pe baza acestuia, li acordă puncte.

Statul a stabili standarde de „punctaj” prin urmărirea acţiunilor oamenilor, încurajând și stimulând comportamentele bune și pedepsind comportamentele pe cele rele, autorii acestora fiind trecuți „pe lista neagră”. Cei ajunși pe „lista neagră” sunt discreditați și primesc interdicţii peste tot. Cetăţenilor cu un comportament exemplar: 1) li se acordă puncte pozitive; 2) li se permite să umble liberi pe oriunde doresc; 3) li se acordă numeroase și însemnate beneficii, Cetăţenilor cu un comportament rău, care contravine ordinii morale și sociale: 1) sunt înscriși pe „lista neagră”, pe „lista rușinii”; 2) li se acordă puncte negative; 3) nu li se permite să umble liberi pe oriunde doresc, au accesul blocat (restricționat) în numeroase locuri, fiind cunoscuți „la orice pas”. Scorurile (punctajele) sunt actualizate în timp real, camerele și aplicațiile verifică permanent comportamentul cetățenilor, ce achiziţii fac cetăţenii, cum îşi petrec timpul şi cu cine se întâlnesc etc. Sistemul de credite sociale din China, care monitorizează permanent fiecare mișcare și acțiune a 1,414 miliarde de oameni, reprezintă în fapt cel mai mare proiect de inginerie socială din istorie. În acest context, nu mai este vorba despre comunismul clasic, ci despre o „guvernare a tehnocrației digitale”, care tinde să-și extindă rețeaua de control global.

Cum funcționează Sistemul de credit social din China

1. Punctajul-structură, acumulare, pierdere, consecințe

„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă nu doar intelectul nostru,  ci și valorile noastre.” (Ravi Narayanan, Expert în analiză)

Sistemul de credit social din China funcționează ca un mecanism de recompensare și penalizare a comportamentului cetățenilor, având scopul oficial de a spori „încrederea” și ordinea în societate. Deși nu există un scor unic, centralizat la nivel național pentru fiecare individ, numeroase programe locale (precum cel din Rongcheng) și sisteme corporative utilizează punctaje numerice.  Iată cum se acordă și se retrag punctele, conform modelelor de funcționare actuale (2025-2026):

Structura punctajului. Punctaj de pornire. În majoritatea sistemelor locale, fiecare cetățean pornește cu un număr de 1.000 de puncte (adesea echivalent cu gradul „A”). Scara de evaluare: Punctajul poate fluctua între un minim (aproximativ 350-600) și un maxim de 1.300 de puncte. Clasificare: Cetățenii sunt împărțiți în benzi de la AAA (excelent) la D (neîncredere totală). Exemple de acumulare de puncte (Bonusuri). Punctele se câștigă prin acțiuni considerate benefice pentru comunitate și stat:

• Activități de voluntariat. Participarea la acțiuni caritabile sau ecologice (ex: 2 puncte pentru fiecare 10 ore de voluntariat).
• Donații. Contribuții financiare către cauze aprobate de stat sau donarea de sânge.
• Îngrijirea familiei. Respectarea valorilor tradiționale, cum ar fi îngrijirea părinților în vârstă.
• Comportament exemplar la locul de muncă. Pentru funcționarii publici, atitudinea pozitivă față de clienți sau performanța administrativă aduc puncte bonus necesare pentru promovare.
• Raportarea problemelor. Identificarea unor nereguli în cartier (ex: defecțiuni la infrastructură) și sesizarea autorităților. 

Exemple de pierdere a punctelor (Penalizări). Depunctarea are loc rapid pentru fapte ce încalcă legea sau etica socială:

• Abateri rutiere. Trecerea pe culoarea roșie, parcarea ilegală sau conducerea sub influența alcoolului.
• Comportament necivilizat. Aruncarea gunoiului necorespunzător, fumatul în zone interzise sau plimbarea câinelui fără lesă.
• Nereguli financiare. Întârzierea plății facturilor la utilități, a ratelor bancare sau evaziunea fiscală.
• Defăimarea online. Răspândirea de informații false sau critici considerate dăunătoare ordinii sociale pe rețelele de socializare.
• Abateri profesionale. Cadrele didactice care oferă meditații private contra cost sau managerii ale căror companii dau faliment pot pierde între 20 și 50 de puncte. 

Consecințe practice (Exemple). Impactul Scorului de Credit Social asupra Cetățeanului

Nivel Credit	Clasificare	Beneficii și Recompense	Consecințe și Penalizări
AAA/ AA	Excelent	Prioritate la școli/spitale, dobânzi mici la credite, transport public gratuit, promovări rapide.	–
A	Bun/ Standard	Acces normal la servicii, fără restricții.	Monitorizare standard.
B	Mediu	Anumite beneficii sunt condiționate.	Pierderea priorității la anumite servicii publice.
C	Scăzut	—	Restricții la călătorii (fără bilete de avion / tren rapid), acces limitat la funcții publice.
D	Lista Neagră	—	Interdicții totale: blocarea conturilor, afișarea publică a feței pe ecrane stradale, cu „lista rușinii”, interdicția de a lucra în anumite sectoare.

• Exemplu de recompensă. O femeie din Beijing a beneficiat de facilitatea de a rezerva un hotel fără plată anticipată sau depozit, exclusiv datorită scorului său ridicat.
• Exemplu de sancțiune profesională. Persoanele care încalcă principiile de „încredere” sunt blocate legal să exercite funcții de conducere în firmele de stat și în băncile mari. Mai mult, o notificare guvernamentală încurajează companiile private să consulte „lista neagră” înainte de a angaja personal sau de a semna contracte.

Eficiența acestui sistem se bazează pe faptul că China a devenit lider mondial în Inteligența Artificială. Monitorizarea se realizează prin camere cu geo-tracking, recunoaștere facială și scanare corporală, datele fiind coroborate cu aplicațiile smartphone care urmăresc comportamentul online zilnic. În acest sistem, logica este una de tip „oglindă”: Dacă ești un cetățean model, statul îți ușurează viața prin bonusuri financiare și administrative. Dacă ești considerat un cetățean „de neîncredere”, statul îți îngreunează viața cotidiană, limitându-ți accesul la tehnologie, transport rapid și cariere de prestigiu. Pentru mai multe detalii despre reglementările actualizate, puteți consulta ghidul de conformitate pentru 2026 oferit de China Briefing.

2. Mecanismul de reabilitare–„Calea spre îndreptare”

„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă valorile noastre.” (AceCloud)

Sistemul nu este unul de condamnare definitivă. El include un protocol de „reparare a creditului” pentru a motiva cetățenii și companiile să revină la un comportament conform. Cererea de reabilitare: Odată ce o persoană sau o firmă și-a corectat eroarea (ex: a plătit datoria, a cerut scuze publice), poate depune o cerere oficială la autoritatea care a emis sancțiunea. Perioada de publicitate: Informația negativă rămâne publică pe o perioadă determinată (de la câteva luni la câțiva ani), în funcție de gravitatea faptei. Reabilitarea scurtează acest interval dacă subiectul demonstrează „îndreptare reală”.

• Educație și voluntariat. În multe proiecte pilot (precum cel din Rongcheng), punctele pierdute pot fi recuperate prin cursuri de etică civică, ore de voluntariat în folosul comunității sau donarea de sânge.
• Ștergerea din „Lista Neagră”. Succesul reabilitării duce la eliminarea de pe listele de restricții, restabilind dreptul de a călători cu trenuri de mare viteză sau de a accesa credite bancare.

3. Infrastructura Tehnologică și Sursele de Date

„Adevăratul avantaj competitiv în orice afacere se rezumă la un singur cuvânt:  Inteligența Artificială.” (Mike Lynch, Antreprenor în tehnologie) 

Eficiența acestui sistem se bazează pe faptul că China a devenit lider mondial în domeniul Inteligenței Artificiale (IA). Monitorizarea se realizează prin: 1. Sisteme de înaltă tehnologie (Camere de supraveghere cu geo-tracking, recunoaștere facială și scanare corporală în timp real), 2. Fuziunea datelor (Scorurile naționale sunt alimentate atât din surse tradiționale/fișe guvernamentale, dosare medicale, înregistrări financiare, cazier educațional), cât și din aplicații smartphone care urmăresc comportamentul online zilnic, 3. Sinergia Stat-Corporații (Companiile colaborează direct cu statul pentru a configura algoritmii care determină, în final, scorul de credit al fiecărui cetățean)

4. Tehnologia de monitorizare–„Ochiul digital”

„Nu vă temeți de roboții care preiau lumea; îmbrățișați Inteligența Artificială pentru a vă elibera de sarcinile repetitive și a vă concentra pe creativitate.” (Adaptare după Stewart Butterfield și Clara Shih)

Infrastructura tehnologică a Chinei reprezintă coloana vertebrală a acestui sistem, transformând supravegherea pasivă într-un instrument de guvernanță în timp real. Sistemele „Skynet” și „Sharp Eyes”: Rețele vaste de peste 200 de milioane de camere HD care acoperă spațiile publice, intersecțiile și chiar zonele rurale. Recunoaștere facială și biometrie: AI-ul identifică persoanele în câteva secunde, conectând imaginea feței cu numărul de asigurare socială și profilul de credit. În anumite orașe, trecerea pe roșu afișează automat fața și numele contravenientului pe ecrane gigantice („panourile rușinii”).

• Integrarea Big Data. Sistemul centralizează date din surse multiple: conturi bancare, istoricul de navigare pe internet, achiziții online (prin platforme ca Alibaba/Tencent), înregistrări medicale și activitatea de pe rețelele de socializare.
• Algoritmi de predicție. AI-ul nu doar sancționează, ci încearcă să prevadă „riscurile la adresa securității statului” prin analizarea tiparelor de comportament și a cercurilor de prieteni (dacă ai prieteni cu scor mic, scorul tău poate scădea).

5. Creditul Social pentru Companii

„Inteligența Artificială va fi un co-pilot pentru oameni,  ajutându-ne să facem mai mult cu mai puțin.” (Satya Nadella)

Sistemul este aplicat cu o rigurozitate egală și în mediul de afaceri, asigurând o disciplină economică strictă:

• Conformitatea fiscală și ecologică. Firmele sunt punctate pentru plata taxelor la timp și respectarea normelor de poluare. Companiile cu scor mare primesc împrumuturi cu dobândă mică și contracte preferențiale cu statul.
• Sancțiuni comerciale. O companie de pe „lista neagră” (pentru produse de calitate slabă sau corupție) își pierde dreptul de a emite obligațiuni sau de a participa la licitații publice, conducând adesea la falimentul rapid al entităților „indisciplinate”.
• Responsabilitatea managerială. Dacă o firmă încalcă legea grav, nu doar entitatea juridică este sancționată, ci și administratorii acesteia pierd puncte personale, fiindu-le interzis să mai ocupe funcții de conducere.
• Sinteză-de la constrângere la autocontrol. Prin aceste trei piloni, China a creat un sistem în care costul încălcării regulii este instantaneu și insuportabil. Rezultatul este o societate în care ordinea nu mai este menținută doar prin prezența fizică a poliției, ci prin calculul pragmatic al fiecărui cetățean care știe că „marele frate digital” îi evaluează fiecare gest.

6. Reacția populației–între acceptare, pragmatism și conformare

„Viitorul Inteligenței Artificiale nu este om contra mașină, ci om cu mașină.  Împreună putem atinge culmi inimaginabile de inovație.” (Fei-Fei Li, Profesor Stanford)

Spre deosebire de percepția occidentală, care vede sistemul ca pe o distopie (anomalie), realitatea din interiorul Chinei este nuanțată:

• Sentimentul de siguranță crescut. Mulți cetățeni medie susțin sistemul deoarece acesta a curățat spațiul public de infractori, de vânzătorii ambulanți ilegali și de escrocherii. Pentru mulți, ordinea este mai valoroasă decât anonimatul.
• Pragmatismul beneficiilor. Deoarece majoritatea populației are un comportament de „cetățeni corecți”, aceștia văd în Creditul Social o oportunitate de a obține avantaje (credite bancare mai ieftine, acces la spitale fără cozi) pe care înainte le obțineau doar cei cu pile sau bani.
• Autocenzura ca stil de viață. Există o presiune psihologică invizibilă. Oamenii au început să își „selecteze” cercurile sociale și să evite discuțiile contradictorii nu neapărat din convingere, ci din teama de a nu fi depunctați de algoritmi.
• Rezistența tăcută. Vocile critice sunt rare și rapid izolate. Cei care au fost „viciați” de sistem (de exemplu, jurnaliști sau avocați de drepturi civile) se trezesc într-o „închisoare invizibilă”, fără dreptul de a călători sau de a lucra, devenind un exemplu de „așa nu” pentru restul societății.

7. Concluzie comparativă–un model pentru restul lumii?

„Scopul Inteligenței Artificiale nu este să înlocuiască inteligența umană,  ci să o amplifice.” (Satya Nadella, CEO Microsoft)

Analizând dacă acest model de „ordine desăvârșită” poate fi exportat în țările dezvoltate care se confruntă cu numeroase și grave probleme de dezordinea socială (descrisă sumar la începutul acestui articol), observăm următoarele: Eficiență versus Libertate. Modelul chinez demonstrează că tehnologia poate elimina aproape total criminalitatea stradală, corupția etc. Totuși, prețul este eliminarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la viață privată.

• Diferențe culturale majore. În societățile occidentale, bazate pe individualism și drepturi inalienabile, un astfel de sistem ar întâmpina o rezistență legală și socială acerbă. În schimb, în cultura confucianistă, armonia colectivă este adesea plasată deasupra interesului individual.
• Infiltrarea subtilă în Occident. Deși nu sub forma unui scor oficial de stat, elemente ale creditului social apar deja în Occident prin „scorurile de credit bancar”, algoritmii de rating ai platformelor de tip Uber/Airbnb sau politicile de „cancel culture” pe rețelele sociale.

 Extinderea sistemului de „credit social” în alte țări

„Dacă Inteligența Artificială este utilizată în scopuri benefice, de toate țările,  aceasta va ajuta omenirea să rezolve cele mai mari provocări globale.” (N. Grigorie Lăcrița)

Tot mai mult se crede că viitorul omenirii va aparține realizarea ordinii sociale prin introducerea sistemul de „credit social” după modelul din China.

• În Canada, sistemul s-a extins și a ajuns și în Canada. În Vancouver, renumitul restaurant Haidilao, faimos în toată lumea, are implementat un astfel de program. Ryan Pan, managerul locației, spune că peste 60 de camere de supraveghere au fost instalate în restaurantul său, la ordinul conducerii corporației Haidilao. La fiecare masă din interior sunt câte 2 camere amplasare, iar restaurantul are 30 de mese. Surprinzător este că autoritățile canadiene nu au respins sistemul de supraveghere. Mulți cred că, de fapt, Canada urmărește să vadă cum funcționează sistemul, pentru ca mai apoi să-l implementeze la nivel național. Exemplul cu restaurantul Haidilao din Vancouver marchează momentul în care infrastructura de supraveghere specifică Chinei începe să fie testată în inima democrațiilor liberale sub paravanul „standardelor de calitate” sau al „securității”.

Iată și alte regiuni sau inițiative unde elemente ale sistemului de „credit social” încep să prindă contur, uneori sub denumiri mai prietenoase:

• Italia. Programul „Smart Citizen Wallet” (Bologna și Roma). În 2022, Bologna a lansat un proiect-pilot numit „Portofelul Cetățeanului Inteligent”. Mecanismul. Cetățenii care reciclează, folosesc transportul public sau nu primesc amenzi rutiere acumulează „puncte”. Recompensa. Aceste puncte pot fi transformate în reduceri la facturi sau acces la evenimente culturale. Deși autoritățile italiene insistă că este un sistem voluntar, criticii avertizează că granița dintre voluntariat și obligativitate socială este foarte fină.
• Marea Britanie. Monitorizarea sănătății prin aplicații. Guvernul britanic a testat programe prin care cetățenii sunt recompensați pentru „comportament sănătos”. Exemplu. Aplicația Better Health monitorizează pașii făcuți și dieta utilizatorilor. Cei care ating obiectivele primesc vouchere de cumpărături sau reduceri la săli de sport. Analogie. Este, practic, o formă de „credit social” aplicată sănătății publice, unde statul începe să monitorizeze și să răsplătească alegerile private ale individului.
• Statele Unite. „Scorul de Credit” evoluat și amprenta digitală. În SUA, deși nu există un sistem de stat centralizat, sectorul privat a creat un echivalent funcțional: ESG (Environmental, Social, and Governance). Companiile sunt evaluate și primesc scoruri” (puncte) în funcție de politicile lor sociale și ecologice. Investițiile și creditele bancare depind acum direct de acest scor. Analiza rețelelor sociale pentru vize și asigurări: Anumite companii de asigurări sau autorități de frontieră analizează postările de pe rețelele sociale pentru a evalua „riscul” reprezentat de o persoană, o formă indirectă de depunctare pentru opinii sau stil de viață.
• Australia. Legea Identității Digitale Australia a avansat semnificativ în crearea unui ecosistem digital care să lege identitatea cetățeanului de accesul la servicii esențiale. Controlul: Se discută implementarea unor sisteme în care accesul la anumite zone ale internetului sau la servicii guvernamentale să fie condiționat de un „rating de încredere” digital, similar cu cel din China, sub pretextul combaterii dezinformării și a criminalității cibernetice.
• Franța. Supravegherea cu Algoritmi (JO 2024). Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, Franța a legalizat utilizarea camerelor de supraveghere dotate cu Inteligență Artificială pentru a detecta „comportamente anormale” în mulțime. Deși este prezentată ca o măsură temporară de securitate, precedentul creat permite monitorizarea constantă a deplasărilor cetățenilor în spațiul public.

Observația sociologică a acestui fenomen

Ceea ce în China se numește oficial „Credit Social”, în restul lumii se instalează fragmentat sub diverse forme:

• Gamificarea supravegherii: recompense pentru comportament „verde” sau sănătos.
• Externalizarea controlului către corporații: bănci, platforme social-media, asigurători.
• Digitalizarea identității: fără de care nu mai poți funcționa în societate.

Concluzia secțiunii. Experimentul de la restaurantul Haidilao din Vancouver nu este o anomalie, ci o „sondă” aruncată într-un mediu vestic pentru a testa gradul de acceptare a supravegherii totale. Dacă cetățenii acceptă să fie filmați la fiecare înghițitură pentru „siguranță”, pasul următor către un scor național devine mult mai ușor de făcut. Analiza sugerează că sistemul chinezesc de „credit social” se extinde global, manifestându-se fragmentat în diverse țări sub denumiri precum „gamificarea supravegherii” sau „digitalizarea identității”. Aceste implementări variază de la monitorizarea comportamentului în restaurante și spații publice până la integrarea punctajelor de conformitate în servicii publice și sectorul privat. Aceste exemple demonstrează cum „tehnocrații digitali” încep să-și răspândească rețeaua de control în fiecare națiune de pe glob interesată de un control total al maselor, spre beneficiul eficienței și al siguranței publice. Astfel, modelul chinez încetează să mai fie o particularitate exotică, devenind o opțiune tehnologică universală pentru gestionarea ordinii în secolul XXI.

Momente de reflecție pentru omenire

„Succesul în crearea Inteligenței Artificiale ar fi cel mai important eveniment din istoria omenirii.” (Stephen Hawking)

În contextul actual, omenirea se află în fața unei alegeri între două modele fundamentale de organizare socială:

• Modelul Chinez (Disciplina AI). O societate unde tehnologia a eliminat haosul. Nu mai există zone în care legea nu se aplică, criminalitatea stradală fiind eliminată prin monitorizare, iar predictibilitatea comportamentală este maximă. Prețul? O transparență totală a vieții private și o conformare dictată de codul sursă.
• Modelul Occidental Actual (Criza de autoritate). O societate care prețuiește, teoretic, libertatea individuală și intimitatea, dar care se confruntă cu o degradare vizibilă a siguranței publice, cu polarizare și cu o incapacitate a instituțiilor statului de a mai menține ordinea morală.

Sintetizând. Acceptarea „Sistemului de Credit Social” nu este doar o schimbare de „regulament”, ci o schimbare a modului în care existăm ca oameni. Înseamnă a decide dacă omul modern este dispus să schimbe „dreptul de a greși” pe „garanția de a fi protejat”. Este, în fapt, un nou contract social: Statul îți garantează liniștea, dacă tu îi predai controlul asupra propriei identități digitale. Dilema Secolului XXI: Ordine prin Inteligența Artificială sau Libertate în Insecuritate?

Bibliografie

• Botsman, R. (2017). Who Can You Trust? How Technology Brought Us Together and Why It Might Drive Us Apart. PublicAffairs. (Analiză fundamentală despre sistemele de rating social).
• China Briefing (2024-2026). Sistemul de credit social din China: Ghid pentru companiile străine. 
• Chorzempa, M. (2022). Revoluția fără numerar: Reinventarea banilor în China și sfârșitul vieții private (The Cashless Revolution). PublicAffairs.
• Council on Foreign Relations (CFR). China’s Social Credit System. Analiză tehnică și politică.
• Financial Intelligence (2019). Chinezii sunt supravegheați în timp real și primesc premii sau pedepse în funcție de comportament. 
• Kostka, G. (2019). China’s social credit system and public opinion: Explaining high levels of approval. New Media & Society. (Studiu despre gradul de acceptare în rândul populației chineze).
• Național (2021). Supravegherea populației extinsă la nivel global: după China și Canada preia sistemul de social scoring. 
• The Guardian (2021). Inside China’s ‘Skynet’ surveillance network. Articol de investigație.
• Wall-Street (2018). Cum funcționează sistemul de rating social din China: cetățenii necivilizați pot rămâne fără animalele de companie. 
• Zuboff, S. (2019). The Age of Surveillance Capitalism. PublicAffairs. (Despre utilizarea datelor pentru controlul comportamental).

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

Ce este Inteligență Artificială și ce nu este Inteligența Artificială (IA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Dominanță mondială prin Inteligența Artificială – Modelul chinez și viitorul controlului global – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Principalele direcții în care Inteligența Artificială ar putea „schimba” omul – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)