Lucrările „Receptologia. Tratat de receptologie extinsă. Principii, modele, repere hermeneutice pentru o revoluție conceptuală în secolul 21” („A treatise of extended receptology: principles, models, hemeneutical landmarks for 21-st century concepyual revolution”) și „Introducere în Doctrinologie. Tratat despre știința prognozelor minimale: Principii, strategii, ipoteze” – Recenziile eruditului Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric, scriitor, publicist, directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau, președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden). Lucrările profesorilor Thomas Csinta și Narcis Zărnescu la Sesiunea Științifică anuală a Academiei germano – române din Baden – Baden (landul Baden-Württemberg)

Abstract. The term „receptology” is the author’s own lexical and conceptual creation, formed from the Latin recipiō (to receive) and the Greek word/suffix logos (logos= discourse, reason, relationship, science). Therefore, etymologically speaking, receptology is the science of reception in general, from aesthetics to economics, from neuroscience to genomics, from theory to practice etc. And as the author argues, receptology is is at least doubly determined: on one hand, by the theoretical systems of linguistic, sociologic, poetic, mathematic type; on the other hand by the practical systems/models of experimentalist, statistic type. The reviewer’s opinions are supported by the exceptional analyzes of two representative philosophers for the second half of the 20th century and the first half of the 21st century, the academicians Alexandru Surdu and Alexandru Boboc.

Anul acesta, 2023, una dintre cele mai prestigioase edituri românești, Editura Academiei Române (EAR), pare a recunoaște valoarea și a onora eforturile intelectuale ale unui cercetător de excepţie – ceea ce face parte din tradiția editurilor românești dintotdeauna!-prin tipărirea ediției a doua (restitutio in integrum!) a unei lucrări, apărute în limba română și în limba engleză, acum doi ani, în 2021, la EAR, dar deja epuizate. Este vorba despre lucrarea „Receptologia. Tratat de Receptologie extinsă. Principii, modele, repere hermeneutice pentru o revoluție conceptuală în secolul 21. (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2023, Ediția 2-a, 300 pag., ISBN 978-973-27-3701-9) și „A Treatise of Extended Receptology: Principles, Models, Hermeneutical Landmarks for a 21st Century conceptual Revolution” (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2023, Ediția a 2-a, 324 pag., ISBN 978-973-27-3702-6), semnate de prof. dr. Narcis Zărnescu (critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române,, secretar științific al Secției X–Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR–Academia Oamenilor de Știință din România, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Narcis-Stelian Zărnescu, critic și istoric literar, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze

Autorul, Narcis Zărnescu, propune o nouă știință, pe care o redefinește în XI capitole, intitulate Paradigme, modificând şi „pluralizând” contextele, perspectivele, metodele si domeniile de aplicație, de la literatura la știință. În consecință, autorul va crea şi un nou limbaj, adaptat pentru demonstrațiile şi argumentația aferentă, desfășurate pe parcursul cărții. O parte din acest limbaj, construit pe baza etimologiilor greco-latine, a fost introdus în Glosarul receptologic, un instrument de lucru, care dezvăluie o fantezie conceptuală redutabilă. Eficienţa lecturii este susținută, pe lângă Glosar, de Bibliografie şi de două indexuri: nume şi teme. Într-adevăr, Bibliografia polimorfă reprezintă un instrument dinamic, care facilitează descifrarea și descoperirea surselor și filiațiilor științifice ale acestei cărți de excepție. În acest sens, sunt convins că şi ediția a doua a variantei în limba engleză, dacă va avea aceeași strategie de difuzare europeană și transatlantică, ca prima ediție, va confirma valoarea cercetării științifice românești, așa cum se prezintă ea în acest volum remarcabil, din multe puncte de vedere. Parcurgerea Sumarului analitic al lucrării impresionează, desigur, şi dă de la început măsura efortului ştiinţific asumat de autor.

Sistematica propusă, desfăşurată pe mai bine de 300 de pagini, compusă din paradigme şi demonstraţii, exemplificări, preluate, inspirate de ştiinţa complexităţii, dar şi de managementul general, secvenţial, heuristic, epistemic, cuantic; de teoriile lui Jan Lukasiewicz, Heiko Lickert, Henry Lawson, Edward De Bono, Barry Buzan, George Lakoff, Louis Althusser, dar şi de David Hilbert, Kurt Gödel, Ilya Prigogine, Benoit Mandelbrot; sistemul complex de tipuri paradigmatice, modele, pragmatici, praxemici susţin cu argumente inter şi trans-disciplinare demonstraţiile autorului şi asigură–aşa cum s-a mai spus– fundamentele pentru o posibilă revoluţie conceptuală, în spaţiul filosofiei şi al meta-filosofiei, urmărită programatic de profesorul Narcis Zărnescu.

Este adevărat, de asemenea, că succesul şi „receptarea” acestei lucrări ar fi pierdut mult din pertinență si strălucire fără prefața semnată de inegalabilul traducător al lui Kant, Wittgenstein şi Popper, subtil comentator al filosofilor greci, numit Alexandru Surdu, filosoful pentadelor, discipolul lui Constantin Noica, unul din întemeietorii şi deschizătorii de orizonturi virgine în filosofia românească; precum şi de postfața cu care neokantianul Alexandru Boboc, cel mai important specialist român în filosofia germană, a înnobilat lucrarea pe care o recenzăm. Cititorul acestei cărți dificile, ori de câte ori va fi gata să se poticnească pe cărările cunoașterii, ar trebui să se oprească şi să recitească fragmente din prefața lui Alexandru Surdu (numită felurit, generos şi inspirat: Cuvânt înainte, Cuvânt împreună, Cuvânt de aducere aminte, Cuvânt apologetic, Cuvânt de întâmpinare, Cuvânt de bun venit sau Cuvânt de îndrumare și învățătură) sau din postfața lui Alexandru Boboc, al cărei titlu de inspirație heideggeriană impune cititorului o atitudine ceremonială: O carte excepțională și o întrebare dramatică: Wozu Denker in dürftiger Zeit?

Aflat în ipostaza maestrului spiritual (kathêgemôn), academicianul Alexandru Surdu consideră Tratatul de receptologie extinsă un admirabile commercium între filosofie, estetică, hermeneutică, teologie, istorie și literatură universală. Concluziile lui Alexandru Surdu, transcrise înainte de moarte cu câteva luni, par a fi încă viabile în 2023. Date fiind erudiția, probitatea, profunzimea şi generozitatea intelectuală a filosofului, nu pot decât să subscriu la afirmația poate „profetică” a Profesorului Alexandru Surdu, care conchide că Receptologia „cel puțin pe plan european, este o lucrare cu un grad înalt de originalitate, deschizătoare de perspective psiho-filosofice neașteptate în domeniul complex, vast și, nu de puține ori, misterios, al comunicării și receptării informației, valorilor, cunoașterii, mentalităților, culturilor și civilizațiilor”.

La rândul său, academicianul Alexandru Boboc observa că ideea acestui op apare, în bibliografia autorului, prin anii ’80 și se materializează, treptat, cunoscând diverse metamorfoze, adăugiri și reformulări, în comunicări, articole, eseuri, o teză de doctorat, un tratat etc., corsi e ricorsi, actualizări bibliografice, astfel încât, astăzi, se poate spune că această idee integrată, multidimensională, o idee-lume, a devenit cronică științifică și, totodată, istorie, fragmentară, desigur, în sensul goethean de Weltliteratur, pe un anume segment al cercetării. Citind, cu creionul în mână, cum se spune, acest tratat, pot confirma observațiile academicianului Alexandru Boboc, pe care le-am crezut iniţial exagerate, şi anume că lucrarea profesorului Narcis Zărnescu nu face parte din categoriile tradiţionale şi standardizate, de tipul „manual de filosofie”, „istoria filosofiei”, „curente, orientări şi tendinţe” etc. Tratatul său de receptologie marchează, într-adevăr, o fisură, poate chiar o ruptură, prin raportare la modalitățile şi perspectivele de abordare tradiționale ale chestiunilor epistemice.

Notă. A se vedea atașată și recenzia D-lui Dr. Mihai Neagu Basarab  a lucrării Profesorului Narcis Zărnescu „Introducere în Doctrinologie. Tratat despre știința prognozelor minimale: Principii, strategii, ipoteze”

Abstract. In fact, a review of this Treaty, entitled Introduction to Doctrinology. Treatise on the Science of minimum Forecasts: Principles, Strategies, hypotheses, could be written almost alone, if we select fragments of the three generous presentations, true User’s Guides and best practices for interpretation of criteria of this science, which the author calls doctrinology, that is, the science of economic, political, ideological doctrines, etc., a metaconsciousness of historical practice, cultural practice, human condition. The three introductions-About a Project of the present Time – Dr. Napoleon Pop, Plea for a non-canonical Book – Acad. Lucian-Liviu Albu and A pilgrim among doctrines or about the reliability of meta-doctrines–Acad. Ilie Bădescu -, signed by prominent personalities, each in their field of activity (financial markets, money, and banking), are mapping the complex and basic ideas, the novelty and originality of the method, of the approach and analytical models, their ability to generate forecasts in the areas addressed.

Academicianul Lucian-Liviu Albu își subintitulează Cuvântul inaugural „Pledoarie pentru o carte necanonică”. El este incitat, în cel mai înalt grad, de originalitatea acestui tratat semnat de Narcis Zărnescu, cărturar cu un doctorat în filologie și un altul în economie politică, științe care nu acoperă integral vasta deschidere științifică a autorului. Într-adevăr, autorul propune o nouă știință, definind doctrinologia drept „știința doctrinelor economice, politice, ideologice etc., o metaconștiință a practicii istorice, a practicii culturale, a condiției umane.” Doctrinologia ar mai fi şi un proiect utopic, „un imperativ postkantian, în temeiul și pe orbita căruia se înscriu eforturile fenomenologice și analitice ale cercetătorului. Profesorul Narcis Zărnescu construiește cu răbdare un spațiu metadoctrinal, fundamentat pe multiple orizonturi epistemice, o rețea impresionantă, în care tezele și ipotezele, axiomele și teoriile se lasă descifrate; în care constantele euristice, algoritmii epistemici și invariantele demonstrației devin vizibile, la fel ca incorectitudinea axiomelor sau disfuncțiile logice.” Prefața se încheie cu una din întrebările grave din acest tratat: „Se pune întrebarea dacă, în acest context, dominat de tranziții, reforme, efecte perverse, marile capodopere ale gândirii economice, numite teorii neoliberale, neoclasice, monetariste etc. mai au vreo funcționalitate, produc o soluție, sau dacă, nu cumva, au devenit superflue și utopice. Din păcate, nici politicienii, nici economiștii actuali nu caută răspunsuri în cărțile lui Smith, Pareto, Lange, Keynes, Harrod-Dommar, Buchanan ș.a.” (…)…

Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric,  scriitor, publicist, directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau, președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden)

Bibliografie selectivă Dr. Mihai Neagu Basarab

O carte despre “ultima boemă bucureşteană” reapărută după amnistierea sutelor de mii de deținuți politici – “o masă ca de minereu aurifer îmbogăţit faţă de restul populaţiei”. Dr. Mihai Neagu Basarab la Editura Compania

EXILUL E MAI CUMPLIT DECÂT MÂNCAREA CU SOIA. Corneliu Vlad despre Vintilă Horia, Eliade, Cioran, Ionescu şi istoriile Buletinului Bibliotecii Române de la Freiburg editat de eruditul dr. Mihai Neagu Basarab

Conf.univ. dr. Anca STANGACIU. INTERVIU cu dr.Neagu BASARAB, director al Bibliotecii și Institutului Român din Freiburg . BIBLIOTECA ROMÂNĂ DE LA FREIBURG ȘI DESTINUL CULTURII ROMÂNE

• De vorbă cu Dr. Mihai Neagu de la Biblioteca Română de la Freiburg
• Azi la Radio România Cultural: Născut în România-Invitat dr. Mihai Neagu Basarab
• Texte şi pretexte: Români în Germania–doctorul şi scriitorul Mihai Neagu Basarab
• Cărți-Mihai Neagu Basarab
• Evenimentul Istoric Aurel I. Rogojan față în față cu Dan Andronic: Puterea umbrei. O recenzie de Dr. Mihai Neagu Basarab

Invitație la Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano – Române din Baden–Baden (Deutsch–Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut–Rumänische Bibliothek Freiburg e.V.).

Prof. dr. Thomas Csinta

•  Sistemul educațional superior francez ultraselectiv și ultraelitist  PGE („Prépa – Grandes Ecoles”)
• Brabantul în haos și sub teroare. Asasinii din Brabant. Adevărul istoric după 40 de ani

Prof. dr. Narcis Zărnescu

• Repere pentru o geopoliticăî a exilului românersc. Rătăciri și corecții. erori posibile ale inteligenței emoționale  

Articol asociat

Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V.). Lucrarea „Corsica nu crede în lacrimi. In memoriam Yvan Colonna (1960 – 2022). Moartea suspectă a lui Yvan Colonna. De ce Yvan Colonna a fost asasinat? Incursiune în istoria (ultra)nationalismului corsican si a marii criminalităti corsicane (politice si de drept comun).”

Nota redacției

Țebea – Comemorarea a 151 ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului