Acasă Apararea drepturilor cetatenilor Reclama mincinoasă

Reclama mincinoasă

Practica veche bazată pe idea fraierește-l, să-i iei banii și vezi după, este încă o practică curentă. Și asta în condițiile în care legea în România este firavă când vine vorba de „investitorii strategici” ce trebuiesc protejați cu orice preț, în timp ce în cazul cetățenilor aceasta este aplicată cu duritate, vezi evenimentele de la Pungeșți.

Producătorii agricoli necinstiți, prinzi cu mâța-n sac, adică cultivand soia modificată genetic, nu au avut nici culturile distruse, așa cum ar fi fost normal, nici amendați, doar ici și colo în preșă, firave comentarii ce par nefireșți în hlizeală și degringoladă ambientală generalizată deja.

Mai țineți minte vânzarea Petrom. Pentru edificare urmăriți vă rog videoclipul pentru că veți află lucruri interesante!

Cât despre marile lanțuri de magazine ce fac reclamă la ieftiniri și reduceri neverosimile, nici acestea nu joacă tocmai după reguli. Și asta în condițiile în care la fiecare sfârșit de an declara la unison că au avut „pierderi” catastrofale, irecuperabiile, ce mai, …

Astfel, lanțul de magazine și supermarketuri Carrefour a fost amendat pentru reclamă mincinoasă în mai multe rânduri. Inspectorii de la Protecția Consumatorilor Cluj au aplicat supermarketului Carrefour în urma unei sesizări, o amendă usturătoare pentru reclamă mincinoasă.

Acțiunea de control desfășurată cu ocazia cercetării unei reclamățîi, a evidențiat practici comerciale incorecte a unui operator economic, concretizate în acțiuni înșelătoare menite să inducă în eroare consumatorii și să-i determine să ia decizii de tranzacționare, pe care în cunoștință de cauza nu le-ar fi luat” au spus inspectorii. Amenda a fost aplicată în privința nerespectării promoției „Garanția celui mai bun preț”, pentru jucării și anumite categorii de produse, materialele publicitare. Promoția mentioa: „dacă gășiți în altă parte mai ieftin, plătim de 10 X diferența, consumatorii fiind invitați să consulte regulamentul aflat în magazin, la serviciul relații clienți, a declarat șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Cluj, Mircea Radu.

Și cazul nu este unic, de la vânzarea de produse ieșite din garanție și reetichetate, până la modificări de înscrisuri în etichetele produselor, cu aplicarea de materiale grafice exact pe termenele de garanție, întâmplătoare nu-i așa! Și, dacă credeți că, furnizorii de servicii sunt mai cinstiți, mai gândiți-va. De câte ori v-ați cazat în hoteluri de „n” stele cu servicii de n-5 stele. Imposibil să fi ratat o asemenea ocazie, și asta nu doar datorită operatorilor de turism locali, ba chiar și a celor străini.

Nici cei ce apelează la serviciile pizzeriilor nu sunt scutiți de reclamă mincinoasă. – reclamă mincinoasă. Astfel: nerespectarea termenilor de livrare, neemiterea de bon fiscal/factură fiscală, livrarea altui tip de pizza decât cel specificat, fac parte din multitudinea de probleme induse de reclamă mincinoasă.

Astfel acestea vând prin reclamă mincinoasă în colaborare cu diverse firme de marketing, pliante cu valoare de „n” lei și care conțîn „n” tichete pentru o pizza+1 gratis. Apelând la aceste servicii, cumpărătorul se bazează pe agențîi publicitari care specificau expres principalul avantaj al acestei pizzerii, anume acela că aceștia livrează pizza în „n” de minute, situație la care apelează de multe ori chiar cei ce împart același spațiu de lucru.

Ce constatăm: că deși plata a fost făcută corect nu primim nici o chitanță/factură pe această suma, ci doar suntem puși să ștampilăm foaia de parcurs, de exemplu, și cu asta basta. Situația se poate repetă: comandăm pizza de trei ori și de la aceeași pizzerie.

De fiecare dată ni se spune un timp de livrare și evident acest timp este foarte departe de cruntă realitate, depășindu-se când cu o ora, când cu o ora și 20 de minute, ultima dată livrarea venind după aproape două ore, două ore și ceva (traficul bată-l vina!). Și ca o surpriză, de fiecare dată ni se spune pe un ton foarte arogant eventual, chiar telefonic dar și verbal direct de către persoană care livrează pizza, că trebuia să comandăm înainte de orele 10 (pam-pam). Acest lucru nu e menționat nicăieri în reclamă distribuită cu nonșalanță de studenți, elevi, etc. Și asta în condițiile în care niciodată, dar absolut niciodată nu primim factură sau chitanță pentru pizza. Cine ne poate ajută în cazul în care încă mai avem tichete rămase și vrem să ne recuperăm banii? Pentru că evident ne-am săturat de așa calitate a serviciilor. Ei bine, nimeni! Ca de obicei, turcu plătește!

Pe broșură scrie că pentru orice reclamățîi să ne adresăm pizzeriei. La ultima livrare cerem returnarea catalogului cu tichetele rămase și din nou surpriză. Reprezentanta pizzeriei ne spune pe un ton imperativ să ne adresăm agenției de marketing. Adică, ne trimit ca de obicei de la Ana la Caiafa, în varianta locală, asta doar, doar să renunțăm, pentru că pentru cei ce plătesc aceste servicii ar fi un alt timp pierdut. Vi se pare cunoscută situația.

O altă țeapă tipică este cea oferită de firmele online. Comandăm una și primim altă. Ni se spune că avem reducere pe site și pe factură e alt preț. Exact că în supermarket. Și toate acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea de situațîi cu care se confruntă consumatorul în România.

Avem de asemenea reclame mincinoase în aproape toate serviciile posibile și imposibile, de la cazări la zboruri interne și internaționale, de la mâncare la geluri și loțiuni de plajă, de la dresajul câinilor de rasă, până la achiziția de plante exotice sau animale vii. Dacă loțiunea nu ne protejează și ne alegem cu un cancer? Dacă componentele loțiunii se degradează prin expunerea îndelungată la soare, căldură, ultraviolete și compușîi din compoziție se descompun și dau alți compuși, cancerigeni de această dată.

Dacă … mii de dacă, mai mult sau mai puțîn explicați și expliciți dar bine „acoperiți” de reclamă. Produse insuficient testate, „făcute pe genunchi, adică” sau pe vapor când era hula mare ne dau veșnic dureri de cap. Și asta pentru că în fond și la urmă urmei scapă cine poate, că și așa suntem mult prea mulți!

Reclamă cea mai haioasă este cea cu cauciucul care îmbătrânind devine mai bun. Dacă ar fi așa, nu ne-am mai schimbă pneurile niciodată și toți ne-am lua aceste cauciucuri nemuritoare! Și totuși reclamă încă se difuzează, deși minciună este mai mult decât evidență! Ce ne facem însă când reclamă este la medicamente? Aici problemele pot fi dintre cele mai diverse, efectele colaterale puțând fi uneori fatale. Reclamă agresivă în acest caz are un singur scop, să acopere perioada de testare insuficientă, erorile semnalate prin preșă alternativă, care popularizează cazurile grave, altfel ascunse sub preș de companiile producătoare, pentru că s-ar pierde mulți bani, și asta e singurul lucru care contează cu adevărat în lume.

Un caz elocvent este cel al vaccinurilor, insuficient testate, și care pot avea efecte extrem de diversificate. În cazurile grave, în cazul deceselor, cui ne mai adresăm? Cine ne da înapoi ce am pierdut? Cât costă viață unui om? Au cumva firmele ce-și fac reclamă continuă și un departament în care pentru fiecare astfel de caz? Cât costă un copil cu autism dobândit în urmă unui vaccin cu „n” factori? Dar un copil mort? Dar unul devenit brusc handicapat?

Remember. Legea vaccinării. Propunerea legislativă și vaccinarea contra coronavirusul 2019-nCoV (SARS-CoV-2)

Faptul că, în aceste reclame, participa persoane publice extrem de cunoscute și eventual îndrăgite de populație, adâncește prapasta între realitatea dura și minciună reclamei.

Astfel, întocmai precum Dem Rădulescu, Maria Ciobanu și Ion Dolănescu, care au sfătuit oamenii, prin intermediul unor reclame televizate, să-și depună economiile la falimentară Bancă Populară Română (BPR) și Marcel Iureș a fost atras într-o afacere care, dacă se va sfârși prost, îi va păta evident grav imaginea.

Ciudat este că, deși unii încearcă să atragă atenția populației asupra unei posibile mașinațiuni privind așa-zisă transformare a ING Asigurări de Viață în NN Asigurări de Viață, la dată de 6 ianuarie 2015, cunoscutul actor tot a pus botul la o riscantă compromitere definitivă și ireversibilă a propriei persoane.

Toată această goana după profit a transformat astfel totul într-un mare circ, în care unii trag foloasele iar majoritatea ponoasele. Oare până când? „Mai avem multe de descoperit, nu-i așa?” Atâta doar că să nu fie prea târziu!