Refuzul ca obiect (concept) filosofic și implicaițiile sale colaterale – Opinii punctate  filosofic – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău) în colaborare cu Thomas Csinta (french scientist & research professor at CUFR, director & chief editor at Jurnalul Bucureștiului)

Sintagma refuzul (n. r. acțiunea de a nu accepta, de a nu vrea sau de a respinge o cerere, o propunere, o ofertă ori o obligație) ca atare este bine cunoscută inclusiv toate semnificațiile ei. În esență, simplu spus, refuzul nu este altceva decât a renunța la ceva sau a respinge ceva sau pe cineva. De aceea nu voi insista să formulez o definție. Voi insista însă să opinez implicațiile colaterale și consecințele efective ale refuzului. Altfel spus refuzul este o provocare, care incită să-l recunoști ca pe o necesitate ce te poate elibera de toate pacostele și neajunsurile veții, crezută ca atare, uneori chiar și de cea mai inofensivă, loeală, deci, de fapt benefică dintre ele–comunicarea, care este întotdeauna, în esență, reciproc avantajoasă, dar pe care refuzând-o benevol inconștient de consecințe omul se lipsește, eliberânduse de chiar, ca atrare, de propria libertate, până la urmă, cât ar părea de paradoxal, nimerind astfel într-o găoace ce seamănă leit cu o temniță a propriei realități care este sine–le propriu. În contrasens cu toate acestea în esență viața nu este altceva decât o negociere a valențelor umane posibile. Deci refuzul este o provocare egală ca semnificație cu faptul, de a nega/respinge negocierea ca ultimă șansă de a preveni dezintegrarea veții–un fel de iluzie crezută a fi eliberare/libertate.

În ultimă instanță refuzul este un bumerang, care la final lovelte într-un fel sau altul pe om ca factor nevaiabil, neperfomant și nesustenabil al propriei veți. Prin urmare refuzul înseamnă în fond respingerea iubirii–produs al comuncării și solidarității umane conlucrativ–negoiciate. Așa dar comuncarea și solidaritatea umană sunt catalizatorii necesari, obligatorii a-i iubirii, și deci și a-i veții. Prin urmare suportul primordial al supravețuirii omului este iubirea catalizată de comunicarea și solidaritatea umană. Iar acesteta nu pot exista fără un respect reciproc al părților. Constatăm, așadar, că toate aceste lucruri  asigură existența omluluii, a veții lui. În concluzie, tot și toate cele ce asigură omlui viața sunt adevăratele sale libertăți, dar nu refuzul lor, adică refuzul comunicării, solidarității, resepectului recipric și în sâfrșit a iubirii însăși.

Ce contează în ce an trăim

Ce contează în ce an ne închipuim că trăim, căci timpul este o efemeritate absolut independentă de ceva sau cineva. Dacă nu l-am sesiza, ca atare, oare timpul ar înceta odată cu noi? Nu cred deoaece, de fapt, ne sesizăm pe noi ca atare, dar nu pe timp. Generic, altfel spus materia se sesizează în timp dar nu ca timp, pentru că altfel Universul nu ar încape în sine din cauza amplificării timpului crezut dependent și legat cu materia Universului, ceea ce presupune nesustenabilitatea acestuia ca suficiență a sa.

Căci a nu fi suficient sieși înseamnă, de fapt, încetarea sieși ca fapt. Dar odată ce faptul se sesizează ca fapt, Universul este independent de orice inclusiv de timp, pentru că faptul ca sine este incifrat în sine ca fapt intrinsec, adică ca fapt instantaneic încorporat introspectiv în sine–instantaneul său ca intrinsec absolut, deci absolut dependent nemijlocit numai de sine și incifrat în sine ca fapt universal. De aceea timpul este abstract, efemer la rândui dependent numai de efemeitatea sa. Cât ar părea de paradoxal Universul ca fapt universal insantaneic incifart în insantaneul său, în acest fel, de facto, se dilată concomitent și instantaneic spre interior, corespunzător pe verticala găurii negre în care el se autoconcentrează infinit, paradoxal integrânduse și agregânduse intrinsec până în starea metafizică absolută în care timpul își încetează efemeritatea, și pe exterior unde Universul dimpotrivă se dezintegrează autodeformânduse și autodezintegrânduse de la sine putere până în starea fizică absolută.

În stările intermediare el capătă condiție obiectiv – subiectivă fizic–metafizcă, traseul fiind fizic-metafizc-metafizic-fizic, timpul căpătând astfel din nou efemeritate. Atare metamorfoză se petrece difvuz simultan, concomitent și instantaneic în ambele direcții spre și dinspre găurile negre. Procesul se numește „absolut” cu putete absolută asupra a tot și toate sinonimic cu însuși Dumnezeul absolut deasupra a tot și a toate sub oblăduirea căruia se află tot și toate.

Vecini și vecinătate

Ce poate fi mai norocos dintre multe altele în veață dect a avea noroc cu vecini buni, cuminți, înțelegători, loiali și pașnici. A avea vecini buni înseamnă a avea parte de un fel de solidaritate reciproc avantajoasă circumstanțială de loc. Deși circumstanța este peste gard/perete ea face parte, totuși, dintr-o circumstanță mai largă, care o cuprinde și pe a ta personală, ambele formând efectiv ambianța circumstanțială concretă în care îți petreci acomodat sau nu veața și pe care o putem numi generic vecinătate. Calitatea ambiantală a vecinătății va depinde exclusiv de calitățile umane ale protagoniștilor umani care o constituie. Aceste calități sunt înainte de toate de caracter moral–etice astfel ca ele să facă din vecinătate o casă comună în care să se poată respira liber, căci vrei sau nu vreai trebuie, de fapt, să convețuiești la propriu și la figurat, la urma urmii, împreună cu vecinii indiferent cine sunt ei și ce calități umane întrunesc, pentru că pe vecini nu-i alegi dar îi culegii fiind așa cum ții oferă întâmplarea.

Pentru ca această casă comună–vecinătatea să fie trainică și să nu dea fisuri, de multe solens non solens  trebuie de pus preț pe loialitate și toleranță care frecvent sunt sinonimice cu răbdarea bazată pe înelegere, câte odată foarte necesare și benefice în momentele de criză, anume răbdarea fiind cheia depășirii și dezlegării lor în așa fel ca din această casă să nu easă sau să nu pătrundă fumul discordiei. Ferice de acei vecini care au parte de astfel de calități din toate cele patru părți/pereți ai casei, altfel cele patru garduri sau pereți se pot transforma în adevărate surse de dușmănie inutilă și distructivă, transformând relitatea lor într-o temniță obscură în care cu greu pătrunde lumina zilei și aerul proaspăt și curat câte odată este necesar, bine și corect în aprcierea calității veții a unei comunităi sociale de știut care este nivelul loialității, toleranței, solidarității umane a vecinilor care fac și condiționează casa comună numită vecinătate. Întreabă careți sunt vecinii și vei primi un răspuns în general aproape credibil buni, așa și așa, răi.

„Poezia este plânsul și surâsul meditativ – metafizic” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Recenzie de Conf. dr. Ludmila Berzoi (Univeritatea de Stat Moldova – Chișinău)

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Eduşi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)