Acasă Anchete Protejat: Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istroria marilor...
- Jurnalul Bucurestiului
- Anchete
- Colţul specialistului
- Avocat
- Supliment Cultural
- Carte
- Istorie
- Dezvaluiri
- Dezvoltare Personala
- Invatamant, Educatie
- Investigații jurnalistice
- Stiinta & Tehnica
- justitie
- Parteneri media J-B
- Personalitati
- Psiholog, Sociolog
- Reportaj
- Sondaje, Studii
Protejat: Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istroria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Patea I (Jean Dehays, Jean-Marie Devaux, Roland Agret, Guy Mauvillain, Rida Daalouche, Patrick Dils, Loic Sécher, Marc Machin, Abdelkader Azzimani si Abderrahim El-Jabri, Christian Iacono, Chara Mohamed, Besnard Marie, Monique Case, André Kaas, Outreau, Jean-Yves Joseph Marie Groix)
. Patea I (Jean Dehays, Jean-Marie Devaux, Roland Agret, Guy Mauvillain, Rida Daalouche, Patrick Dils, Loic Sécher, Marc Machin, Abdelkader Azzimani si Abderrahim El-Jabri, Christian Iacono, Chara Mohamed, Besnard Marie, Monique Case, André Kaas, Outreau, Jean-Yves Joseph Marie Groix). Revizuirea condamnarilor penale (ramase definitive) în sistemul judiciar francez este reglementata prin Ordonanta criminala din 26 august 1670 semnata la Saint-Germain-en-Laye (regiunea urbana pariziana, departamentul Yvelines).Înregistrata de catre Parlamentul de la Paris (institutie în timpul monarhiei, înainte de Revolutia franceza între 1789 si 1992 – când are loc abolirea monargiei), aceasta devine un CPC (Cod de Procedura Penala) si intra în vigoare pe 1 ianuarie 1671 (pâna la Revolutia franceza), care permite obtinerea din partea Consiliului Regelui (ansamblu de organisme de tip colegial, institutionalizate), însarcinate cu prepararea (pregatirea) deciziilor Regelui Frantei (care dispare în 1789, dar este restabilit printr-o decizie a Curtii de Casatie în 1800 si consolidat în secolul XIX ( 1808, 1813, 1867, 1895). Conform art.149 pâna la 149–4 si 150 din CPP (conform Legii Elisabeth Guigou: n°2000-1354 din 30 decembrie 2000 si a Legii n°2004-204 din 9 martie 2004, care modifica art.149 dib CPP), orice persoana are dreptul la „repararea prejudiciului sau material si moral” în cazul în care a facut obiectul unei încarcerai abuzive (fie ca prevenit – în cazul unei detentii provizorii, fie ca detinut – ca urmare a unei condamnari ramasa definitiva).Pentru ca persoana în cauza sa poata beneficia de indemnizare (indemnizatie) este necesar ca în dosarul în care este inculpata, sa fie pronuntata încetarea urmaririi penale sau ca urmare a unui proces, sa fie achitata si reabilitata social. Aceasta „reparare” este realizata prin intermediul CNRD (Comisia Nationala de Reparare a Detentiilor) care va statua ca o jurisdictie civila. Este vorba de Juridictia de Apel în cadrul careia a fost pronuntata încetarea urmarii penale (în perioada anchetei premergatoare procesului) sau achitarea (într-un proces), motivata într-o audienta publica. Primul presedinte al Curtii de Apel va fi sesizat prin intermediul unei cereri (petitii) în cel mult 6 luni dupa pronuntarea încetarii penale sau a achitarii. Ministerul Public va fi reprezentat de catre Parchetul General. Indemnizatia (indemnizarea) revine Statului (din banii contribuabililor), mai putin în cazul recursului acestuia contra denuntatorilor de rea vointa sau a martorilor falsi care ar fi contribuit la mentinerea inculpatului în detentie Aceasta este platita ca cheltuieli de justitie criminala, conform art.150 din CPP. Decizia primului presedinte al Curtii de Apel, poate face, în cel mult 10 zile, obiectul unui recurs în fata CNRD. Aceasta comisie plasata pe lânga Curtea de Casatie, statueaza (hotăreste, decide în mod oficial – printr-un statut, printr-o lege) de maniera independenta, iar verdictul acesteia nu este susceptibila de niciun recurs, sub nicio forma.){kind=link}