









OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației



Cu 128.587 nPoints, România ocupă primul loc în rândul celor 20 de țări cu suprafață similară (între 119.000 și 477.000 km²) în ceea ce privește calitatea conexiunilor internet fixe, conform datelor nPerf colectate între ianuarie și mai 2026. Acest scor reflectă o experiență utilizator optimă, fie că este vorba despre munca de la distanță fără întreruperi, streaming-ul în ultra-înaltă definiție fără bufferizare sau navigarea fluidă pe cele mai vizitate site-uri. De exemplu, țara depășește cu 1.949 nPoints Regatul Unit, care ocupă locul doi în clasament.
O performanță a internetului fix care se remarcă
România înregistrează un scor global de 128.587 nPoints, un indicator sintetic care evaluează viteza, stabilitatea și eficiența conexiunilor fixe pentru utilizările cotidiene. Acest rezultat situează țara înaintea Regatului Unit (126.638 nPoints) și a Suediei (126.415 nPoints), două națiuni recunoscute pentru infrastructurile lor digitale.
Diferența față de următoarele țări se mărește treptat: Norvegia (123.768 nPoints) și Polonia (116.784 nPoints) completează top 5, în timp ce Germania (112.635 nPoints) se clasează pe locul 6. La polul opus, Tunisia închide clasamentul cu 60.427 nPoints, adică un decalaj de 68 160 nPoints față de România. Aceste cifre ilustrează realități variate în funcție de teritorii: de exemplu, un utilizator român beneficiază în medie de o conexiune mai stabilă pentru videoconferințe sau de un descărcare mai rapidă a fișierelor voluminoase decât un utilizator din Tunisia, unde limitările tehnice pot afecta experiența online.
Diferențe semnificative, dar o dinamică comună
Clasamentul evidențiază disparități notabile între cele 20 de țări studiate, cu un decalaj maxim de 68.160 nPoints între România și Tunisia. Totuși, toate împărtășesc o caracteristică: suprafața lor, cuprinsă între 119.000 și 477.000 km², ceea ce permite o comparație echitabilă a provocărilor legate de implementarea rețelelor. Pentru utilizatori, aceste diferențe se traduc concret. Un scor ridicat precum cel al României (128.587 nPoints) se resimte în timpul vizionării filmelor în 4K fără întreruperi, participării la întâlniri online fără decalaje audio sau chiar deschiderii instantanee a paginilor web complexe. Dimpotrivă, în țările cu scoruri mai modeste, aceleași activități pot necesita ajustări, cum ar fi reducerea calității video sau limitarea numărului de dispozitive conectate simultan. Fără a anticipa evoluțiile viitoare, acest tablou oferă o imagine de ansamblu asupra performanțelor internetului fix în țările cu teritorii comparabile, unde România se distinge printr-o experiență utilizator global superioară în perioada analizată.
Notă. nPerf este o platformă independentă de măsurare a performanțelor internetului, bazată pe experiența reală a utilizatorilor. Prin transformarea a milioane de teste de conexiune în analize exploatabile, nPerf ajută operatorii să își îmbunătățească rețelele și contribuie la construirea unui internet mai rapid și mai fiabil pentru toți.
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























