România nu va deveni niciodată Polonia. Iar comparația poate face României mai mult rău decât bine (Dr. Victor Iancu este consultant în strategie și transformare de business) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legată de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației: oadd.ro 

La paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul pe cap de locuitor al României s-a situat la 49.077 $US în 2024, față de 51.263 $US în Polonia, un decalaj de mai puțin de 5%. Dar PIB-ul pe cap de locuitor nu îți spune ce fel de economie produce acel venit, cât de stabilă este sau ce infrastructură instituțională o susține. Când te uiți la aceste date, imaginea se schimbă drastic: România și Polonia nu sunt pe același drum, ci pe căi ce se despart exact acolo unde contează, și anume calitatea instituțiilor, complexitatea economiei și cultura politică.

Există o poveste care circulă frecvent în cercurile economice și de afaceri din România. Ea sună cam așa: ,,România recuperează diferența față de Polonia. Decalajul PIB pe cap de locuitor, măsurat la paritatea puterii de cumpărare, s-a redus considerabil. România ar putea chiar să depășească Polonia într-un deceniu”. Este o poveste seducătoare care, în multe aspecte, este greșită sau cel puțin profund incompletă. România și Polonia nu se află pe aceeași traiectorie, separate doar de câțiva ani de decalaj. Se află pe traiectorii diferite, construite pe fundamente diferite, modelate de culturi politice diferite, mergând în direcții tot mai diferite pe variabilele structurale care determină dacă creșterea este durabilă sau fragilă. Comparația flatează România cu un reper pe care s-ar putea să nu-l atingă niciodată.

Finanțele publice.

În 2024 și 2025 România a înregistrat consecutiv cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniunea Europeană, 9,3%, respectiv 7,9% din PIB (Eurostat). Pragul UE este de 3%, iar România îl depășește neîntrerupt din 2019. Datoria publică a urcat de la 35% din PIB în 2019 la 59,3% în 2025 și va depăși 63% până în 2027. Rating-ul de credit este BBB−, ultima treaptă înainte de junk. Costul împrumuturilor a depășit 7%. Cum s-a ajuns aici? Ei bine, nu prin vreun șoc extern, ci printr-o expansiune deliberată a salariilor și pensiilor publice, constant alimentată înainte de ciclurile electorale și plătită, invariabil, cu bani împrumutați. Polonia nu a fost niciodată în această poziție. A gestionat politica fiscală cu disciplină, a păstrat spațiul fiscal pentru investiții productive și și-a construit instituții care fac indisciplina dificilă. România și-a construit și alimentat instituții care o fac posibilă și perpetuă.

Două motoare de creștere diferite. Creșterea PIB-ului Poloniei de 3,6% în 2025 a fost produsul unui motor economic cu adevărat diversificat, construit deliberat de-a lungul a trei decenii. Spre exemplu, sectorul de servicii cu valoare adăugată ridicată generează 42,3 Mld$US în exporturi anual și 5,7% din PIB. Intel, Samsung și Nokia au centre de inovare acolo. Companiile poloneze exportă software în zeci de țări, iar nouă orașe poloneze găzduiesc fiecare peste 10.000 de angajați în servicii de afaceri.

România a crescut rapid, dar nu a crescut inteligent, fiind mai fragilă, bazată de consum, alimentat la rândul său de creșteri salariale din sectorul public, mai degrabă decât de productivitate sau sofisticarea exporturilor. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare se situează la 0,46% din PIB, ultimul loc în UE, neîntrerupt timp de un deceniu, în timp ce Polonia înregistra una dintre cele mai mari creșteri de intensitate a cheltuielilor CDI din blocul european în aceeași perioadă. România este constant calificată drept cel mai slab inovator din UE, conform European Innovation Scoreboard.

Industria auto-un punct forte real, cu un plafon structural.

Fabrica Ford de la Craiova și uzina Dacia de la Mioveni sunt puncte forte reale, cu aproape 2 Mld$US investiți la Craiova, tranziție la vehicule electrice, producție record în 2024. Problema nu este ceea ce produc fabricile astăzi, ci controlul strategic și unde migrează valoarea în timp. Spre exemplu, Renault deține brandul Dacia, planurile de cercetare-dezvoltare și deciziile de alocare a capitalului. În 2025, investițiile la Mioveni au scăzut cu 64%, iar Renault a abandonat expansiunea planificată. Este adevărat ca tabloul industriei auto românești este complex. România găzduiește un ecosistem semnificativ de furnizori OEM (producător de echipamente originale), și zeci de alți producători de componente care au fabrici în special în vestul țării, integrați în lanțurile de aprovizionare ale marilor constructori europeni. Și totuși, distincția față de Polonia rămâne reală. În primul rând, furnizorii OEM din România sunt în majoritate filiale ale unor companii străine, iar deciziile despre ce se produce, unde se investește și ce tehnologii vin în România se iau în altă parte. Polonia a construit în paralel și o clasă de furnizori autohtoni cu tehnologii proprii, companii poloneze care dețin brevete, modele și desene industriale, dezvoltă produse și exportă independent, fără să depindă de o decizie luată la München sau la Tokyo.

Fondurile europene-un test pe care România continuă să îl pice.

Polonia a primit aproape 250 de Mld€ în fonduri UE de la aderare, mai mult decât orice alt stat membru. Polish Economic Institute calculează că fără calitatea de membru UE, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei ar fi cu 31% mai mic. La începutul anului 2020, România absorbise doar 29% din alocarea sa de 30,9Mld€, penultima în UE, față de 43,5% a Poloniei. Motivele sunt aceleași de două decenii: corupție în achiziții publice, administrație regională fără capacitate reală, politizarea deciziilor de finanțare. Ciclul actual al PNRR adaugă un alt risc financiar concret. Toate jaloanele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, termen fix. Proiecte de 6,3 Mld€ au fost deja scoase din plan. Prăbușirea coaliției în aprilie 2026 a pus sub semnul întrebării alte 6 Mld€. România riscă să piardă banii nu din lipsă de finanțare europeană, ci din incapacitatea de a-și onora propriile angajamente.

Întrebarea politică-poate o țară să se auto-corecteze?
Atât România, cât și Polonia au experimentat valuri populiste și regresii democratice după aderarea la UE. Polonia a traversat opt ani de guvernare PiS cu o sistematică demontare a independenței justiției și proceduri europene în temeiul articolului 7 (procedura prin care UE poate suspenda dreptul de vot al unui stat membru, cel mai dur instrument aflat la dispoziție). Dar în octombrie 2023, Polonia s-a corectat singură, printr-un vot decisiv, iar condițiile politice ramân extrem de complicate: coabitare forțată, blocaje constituționale, președinte și premier din tabere opuse. Sistemul a rezistat, iar procedura articolului 7 a fost închisă în mai 2024.

Disfuncționalitatea politică a României se manifestă diferit, nu avem un episod acut urmat de corecție, ci o adevarată boală cronică. Clasa politică a tratat în mod repetat statul ca pe o resursă electorală, cu creșteri salariale înainte de alegeri, și o corecție fiscală amânată până când a impus-o Bruxelles-ul. România nu a reușit nici măcar să mențină o coaliție sub presiunea unui pachet de austeritate indispensabil, în timp ce Polonia, în condiții politice la fel de tensionate, și-a menținut disciplina macroeconomică și traiectoria europeană.

Corupția-același diagnostic, pacienți diferiți.

Ambele țări au corupție, Polonia având un scor de 53 în Corruption Perception Index 2025 (locul 52 mondial), România 45 (locul 70). Dar un scor al percepției nu îți spune dacă achizițiile publice funcționează, dacă instanțele sunt credibile sau dacă fondurile europene ajung unde trebuie.

IPC (Indicele de Percepție a Corupției) 2025 – principalele concluzii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Sub guvernarea PiS, Polonia a avut corupție politică reală. Dar structurile statului au continuat să funcționeze, cu achiziții profesioniste și administrație regională capabilă. Când guvernul s-a schimbat, infrastructura era încă acolo. În România, substratul instituțional însuși rămâne incomplet, cu un raport taxe/PIB a atins doar 28,8% în 2024, al doilea cel mai scăzut din UE (Eurostat). Nu este o alegere de politică fiscală, ci un veritabil eșec de guvernanță; același eșec care explică și absorbția cronică scăzută a fondurilor europene.

Mai există speranță?

România nu este complet pierdută. Avem avantaje locale reale, cum ar fi un sector tech competitiv, aderarea la Schengen din 2025 ce a eliminat o fricțiune reală în logistică, călătoriile de afaceri și lanțurile de aprovizionare transfrontaliere, o poziționare strategică ce aduce investiții NATO, sau o societate civilă activă și mobilizată. Dar orizontul de timp pentru transformarea structurală care ar face comparația cu Polonia relevantă se îngustează cu fiecare ciclu electoral ratat, și cu fiecare criză politică ce distruge încrederea populației.

Problema nu e lipsa resurselor sau a planurilor, ci lipsa consecințelor. Clasa politică a învățat că poate cheltui cu nesăbuință banii publici, lăsând factura generației următoare, fără să plătească niciun preț electoral real. Sistemul nu eșuează din ignoranță, ci pentru că în România nimeni nu plătește niciun preț pentru eșec. Prin urmare, România nu are nevoie de o comparație cu Polonia. Are nevoie de ceea ce Polonia a construit în timp, și anume o cultură politică și socială în care eșecul are, în cele din urmă, un preț real.

 Dr. Victor Iancu, consultant în strategie și transformare de business (doctor în economie, cu peste 20 de ani de experiență în proiecte de creștere și redesign de model de afaceri în România, Europa și Orientul Mijlociu, fost Partener în EY-Parthenon și KPMG)

Articole asociate

Costul inacțiunii este mai mare decât costul oricărei reforme (Dr. Victor Iancu este consultant în strategie și transformare de business) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

• Victor Iancu: Strategia de Aparare poate deveni motor pentru dezvoltare si investitii

• Victor Iancu se alătură EY în calitate de Partener și Strategy Leader

• Opinie Victor Iancu, Associate Partner, Advisory, KPMG-Care este secretul unei integrări de succes după fuziune. 5 Aspecte Esenţiale pentru o Implementare de Succes

Costul inacțiunii este mai mare decât costul oricărei reforme (Dr. Victor Iancu este consultant în strategie și transformare de business) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)