Sanctia Dubito. Protocroniștii. Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea („Omul bibliotecă”, „The Great Mitică”, „Balzac al României” – „Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Sanctia Dubito

Credința e-o casă mare,/cu mai multe încăperi./În una tronează creștinismul,/el stă la parter,/în a doua, budismul,/la etaj,/a treia o ocupă islamul,/tot la etaj,/iar restul sunt ocupate de secte./Mai ales subsolul./Dar mansarda, o, mansarda,/e ocupată de Sancta Dubito./Ce credință o mai fi și asta?/E o sectă?/E camera îndoielii, monșer,/unde eu mă simt cel mai bun hingher./Zilnic străbat casa,/pare un labirint,/dar sunt atât de obișnuit cu cotloanele ei,/că-mi pare a fi toată o singură încăpere./Și chiar așa și este,/fiindcă iau de la fiecare, ciup-ciup, un strop de credință/și mă simt tare bine./Îndoiala mă ajută să iau ce-i mai bun,/dau neghina la o parte,/e cam multă, fiecare religie e plină de buruieni,/dar îndoiala e grădinarul,le plivește,/are grijă să fie casa mereu curată,/parcă-i o grădină nestemată,/da, da, e grădina raiului meu,/e grădina credinței,/de unde învăț lecția umilinței./De aia mă simt demn,/universal și ferm./Veniți, copii, intrați,/aici e grădinița care vă face fârtați./Beți din pocalul Sfintei Îndoieli fără de moarte/și nu veți mai avea parte/de Nefârtate.

Protocroniștii

Imaginați-vă că Brâncuși primește un bloc de marmură în atelierul lui de la Paris. Îl pipăie, îl miroase, îl privește din toate părțile, Cipică, lăutarul lui, pe care l-a ținut pe lângă el până la moarte, să-i cânte de dor la acordeon, îl întreba, bre, dar cât ai să mai privești măgăoaie aia de piatră, când ai să dai în ea cu barda, că a trecut o săptămână, a trecut o lună, două… ca deodată, într-o zi fără soare, să-l vadă pe maestru cum izbește în blocul de marmură. Dă jos o bucată, ce-i asta?, prima geneză, îi zice maestrul, elimină altă bucată, ce-ai făcut?, am aruncat partea africană, iar lovește, dar acum?, partea indiană, păi ce faci, arunci tot?, ce-ai să lași?, ce-o să rămână? Cipică era din Lumea I, nu înțelegea că Branc, care era urmaș de taraboste dac, era din Lumea II, ca într-o zi cu soare să vadă în locul blocului de piatră o pasăre, ce-i asta? E Măiastra, mă!, da, a dat la o parte balastul și a apărut Pasărea Măiastră, așa cum o văzuse în copilărie în Trovanții de la Costești.

In memoriam Profesorul universitar – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a marelui intelectual Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Dreptul la replică. „Lumea II” a marelui intelectual român Grid Modorcea (Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului). La mulți ani cu gemenele Mihaela & Gabriela Modorcea (Indiggo Twins)

Ca Brâncuși să fie fondatorul pragului de trecere al proto-cronismului românesc, a trebuit să renunțe la tot, ca să-și impună unicitatea. Și ca să i se spună că este fondatorul artei moderne, a renunțat până și la credința de împrumut, care îi era predicată la școală. Dacă ar fi rămas în țară, ce ar fi sculptat? Poate sfinți și îngeri, poate ar fi continuat să facă statui la morminte, ca Rugăciune, dar el a simțit că ceva există dincolo de păpuriș, o altă lume, Lumea II, și, ca să ajungă acolo, a plecat pe jos, cu o traistă, în care maica lui i-a pus niște brânză cu ceapă, fiindcă nu avea un leu să-i dea să meargă cu trenul. Iată imaginea artistului care a reușit să nu fie protocronist, ci fondator direct al artei moderne. Așa trebuie să facem cu toții ca să ne împlinim chemarea, să plecăm cu traista oriunde vedem cu ochii?

Când se va trezi țara, să-și apere marii călători? Când vom avea un guvern sau un președinte, care să stea demn în fața lumii, care să spună Nu tancurilor sovietice sau americane, fiindcă Nu avem nevoie de ele, conducători aleși care să nu se mai umilească la străini precum cerșetorii? Când o să se termine cu politica de groapă, despre care am scris anterior, cu groparii ei semianalfabeți, care au dus țara la o corupție generalizată? România pute de talente. Oare cum pute talentul? Ca o floare? Ca un parfum? Ca o „miasmă de parfume”, cum spunea Arghezi? Mereu suntem protocroniști. Artiștii și filosofii francezi, germani, americani, se bucură că au de unde să-și alimenteze inspirația. Ei nu au poeți, filosofi sau istorici ca Eminescu, Hașdeu, Pârvan, Iorga, Eliade, Blaga sau Cioran. Sau au cumva vreo operă ca Istoria ieroglifică? Dar orice pitic de la ei se dă mare, fiindcă țara lui îl susține.

La noi, geniile mor de foame. Și sunt genii peste tot, la fiece pas. Am demonstrat într-o carte că locul lui Eminescu este lângă Shakespeare, ba aici am scris că are profunzimi mai mari (vezi Utopia lui Eminescu), dar nu sunt cunoscute, fiindcă politica de groapă a ucis România culturală, iar marii ei creatori nu i-au citit teatrul neterminat – președntele Uniunii Scriitorilor îl consideră „nul ca dramaturg”, iar gașca Patapleșanu l-a băgat în „debara”. Nu ne citim, nu ne cunoaștem și dăm cu barda! Recunoaștem valorile străine și în al 12-lea ceas spunem că avem și noi așa ceva. Trebuia să o spunem la timp, dar nu a avut cine, fiindcă politica de groapă i-a îngropat pe protocroniști. Oare trebuie să facem cultură și românism cu tancul, cum au făcut sovieticii, când l-au impus pe Miciurin, să arate că făcea mărul cât dovleacul de Halloween, sau pe Mendeleev, care a descoperit ce descoperise deja un elev la noi în laboratorul școlii?! Hai s-o facem, fiindcă acum suntem înarmați, ne-au ocupat americanii și NATO cu tancuri și ghiulele. Când va afla și planeta că avem și noi un Shakespeare, pe Eminescu? Am dus cartea Shakespeare and Eminescu pe tot pământul,  dar cu o floare nu se face primăvară. Când va afla și hulpavul de Orban că valorile României, în toate domeniile, mai ales culturale și științifice, sunt demne să sta în patrimoniul mondial al descoperirilor?

The story of an orphan deprived of earthly riches who finds true Love up in the atticwhere the Son shines through his window (Indiggo Twins- Gabriela & Mihaela Modorcea) 

Trebuie să ne debarasăm de complexe, să spunem adevărul, să avem mândria valorilor orginale, pe care trebuie să le susținem cu o politică înțeleaptă, altfel vom continua ca și până acum, vom cânta la mandolina imitației. O cultură de imitație, îi imităm în draci pe străini. M-am uitat pe repertoriul Teatrului Național, e un repertoriu gigant, cred că unic în lume, care arată forța acestui teatru, dar nici o noutate, defilează cu un munte de piese străine, multe reluări, proaste, fără nici un succes notabil! E un repertoriu de compromis, impus de veleitari. Autorul român e rara avis. România are o istorie, o vechime, cum nu are nimeni. România este o țară protocronistă de la natură, ea este plină de protocroniști ai artei, ai culturii, ai religiei, ai filosofiei, ai științei, cum nu mai are nici o altă țară. Cu cine poate fi comparată Predania ei? Cu nimeni și cu nimic. România este o țară ideală, ea poate schimba lumea, ea poate să lumineze viitorul cu valorile ei sacre.

Grid Modorcea („the great Mitică”, „Omul bibliotecă”, „Balzac al României”–Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”)

Articole  asociate

„Am trăit prea mult?” Evenimentul Grid Modorcea („Omul bibliotecă”, „The Great Mitică”) – 80 la Galeria de Artă „Kulterra” din București. Polihistorii Sophianici

Statuia Martirului Iuliu Maniu. Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea („Omul bibliotecă”, „The Great Mitică”, „Balzac al României” – „Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului). Compoziții muzicale ale formației musical – pop newyorkeze Indiggo Twins (Mihaela & Gabriela Modorcea)

Groapa. Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea („Omul bibliotecă”, „The Great Mitică”, „Balzac al României” – „Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului).

Arta la Kulterra. Dincolo de aparențe – Ioana Crist(odorescu). Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea („Omul bibliotecă”, „The Great Mitică”, „Balzac al României” – „Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului). „Summer in Winter” – Holy-Spirited show, „Rejoice”, „Be still and Know That I am God”, „Children of Light”, „I’m Not seeing but I’m Seeing”, etc. cu Indiggo Twins (Mihaela & Gabriela Modorcea) la New York

Nota redacției

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași Ediția XXXIV – „Pregătim viitorul promovând excelența”. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Realitatea & Timpul – parteneri media ai Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului