Scandinavia – Fiordurile scandinave (Corespondență de la scriitorul și cineastul Grid Modorcea, Dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalul Bucureștiului)

Din Flåm, o așezare unică în Europa prin pitorescul ei, călătorul, care nu trebuie să piardă nici experiența cu trenul montan spre Myrdal, se îmbarcă pe un vapor de croazieră și străbate cel mai lung și adânc fiord din lume, Sognefjord. Brațul Naeroyfiord este cel mai îngust, e înscris pe lista Patrimoniului UNESCO, ai senzația că poți să atingi pereții abrupți ai munților care îl străjuiesc. Fiindcă fiordul este un golf șerpuitor, care și-a făcut loc pătrunzând pe uscat, prin munți. Și în uriașul platou de munți al Norvegiei, există mii de lacuri, printre care și aceste fiorduri, care au deschidere la Marea Nordului.

Ce m-a uimit a fost liniștea de gheață a acestui fiord, care te înfioară prin culoarea neagră a apei. Nimeni nu a reușit să-mi dea o explicație, dar am avut norocul că, la un moment dat, din cabina vaporului de croazieră a ieșit comandantul, și l-am întrebat. Deși era frig și vânt, el se purta cu o cămașă albă cu mânecă scurtă. Și era puternic și vesel, ca un viking. Ca orice norvegian pe care îl întrebi ceva, și el a fost foarte deschis, atent la ce-l întreb. Și mi-a spus că negreala apei vine de la roca munților, pe care apa îi macină și pigmenții rezultați înnegresc apa. Apoi, o altă cauză ar fi adâncimea fiordului, de 100 m, cu o profunzime de 203 km în interiorul țării.

E ca un șarpe uriaș, prin munți și văi, având gura la 72 de km de Bergen. Dar el șerpuiește nu numai orizontal, printre munți, ci și vertical, ajungând până la o altitudine de peste 1.600 de metri! Un fenomen de neimaginat cu teoria lui Newton. Dar cel mai important de știut este faptul că fiordurile s-au format în era glaciară! Adică ele vin de departe, viețuiesc aici de mii de ani. Așa este și Sognefjord, o creație marină datorată eroziunii glaciare a ghețarilor care acopereau Alpii Scandinaviei. Pe hartă el apare ca o caracatiță. Era fiordul preferat al vikingilor, fiindcă pe malurile lui se pot face gospodării trainice. Așa vezi și azi, pe malul fiordului, unde munții oferă o pajiște, se află case colorate, localități umane. Există un contrast uimitor între calmul apei și zidurile de piatră zimțate ale munților, cu semețe forme de stânci care stau ca vulturii, gata să zboare. Și calmul apei se armonizează cu acela al cerului, la fel de liniștit, de pur și senin. Trăiești aici cu sentimentul unui fenomen milenar. Sau ai o stare selenară. Parcă ești pe altă planetă. Nu am uitat căpitanului să-i mulțumesc și să adaug, să fie mândru că trăiește în această țară, așa cum fac cu fiecare norveg cu care am un dialog; „You must pride because you live in this country”.

Două astfel de fenomene te copleșesc mereu, munții interminabili și fiordurile. Orașe ca Oslo și Bergen se află pe mai multe fiorduri care le-au dat numele. Bergen este o minune, așa cum se vede după o călătorie cu telefericul. Mai ceva decât Roma, înconjurat de șapte munți și șapte fiorduri, Bergen este inclus în Patrimoniul UNESCO, fiind cel mai cosmopolit oraș al Norvegiei, cu o moștenire culturală și istorică, în special vikingă, impresionantă, oferind peisaje care îl pot include cu siguranță pe lista celor mai frumoase orașe din lume. Ar fi un dar divin să poți petrece o vreme acolo. Aș fi fericit să pescuiesc, să fiu și eu un vânzător în Piața de pește, cea mai originală piață de acest fel pe care am văzut-o, care bate prin frumusețe și diversitate piețele de pește din Chinatown, New York. Astfel de locuri sunt un mare show, le privești ca pe niște originale galerii de artă.

Și nu știi de unde începe un lac și se termină un fiord. Norvegia are peste 1.200 de fiorduri și 400 de mii de lacuri. Și munți cât vezi cu imaginația. Aceasta este zestrea naturală a Norvegiei. Cum i-a răspuns omul naturii? Care a fost replica lui? Țara fiordurilor este și țara vikingilor, care au știut primii să ocrotească această comoară. Așa cum își protejează familia, norvegienii protejează natura. Dacă te uiți pe hartă, Norvegia e acoperită de munți. Are o graniță cu Marea Nordului și una cu Suedia. Munții ei sunt ca zgârie-norii la New York. Dar sub ei există rețeaua subway, rețeaua de metro, un adevărat oraș subteran, care e mijlocul principal de transport al americanilor, ca să ajungă repede dintr-un loc în altul. Așa și aici. Există o fantastică rețea de tuneluri. Unde nu s-a putut face o cale pe munte, s-a făcut un tunel sau mai multe. Există chiar un loc între Oslo și Bergen, în care apare o intersecție subterană cu sens giratoriu, cu tuneluri în mai multe direcții, ca la o suprafață stradală.

Numai drumul Oslo–Bergen numără 300 de tuneluri, iar cel mai lung are 24, 5 km, cu zone de lumini colorate. Se numește după localitatea Laerdal și este cel mai lung din lume. Am mai trecut și prin tunelul care duce la Gudvsgen–Flam, care are 11, 5 Km. Așa cum în Chelsea, NY, intri dintr-o galerie în alta, tot la fel, aici, intri dintr-un tunel în altul, străbați munții Norvegiei de parcă i-ai străpunge cu un sfredel. Am văzut și un loc unde se construia un alt tunel, cu o tehnologie de înaltă precizie și complexitate.

Gândiți-vă că în 34 de ani, cu fonduri multe de la UE, omânia nu a reușit să facă o autostradă de la București la Brașov, prin munți, desigur. Și norvegienii au realizat până acum în țara lor peste 900 de tuneluri, cu zeci de tuneluri construite sub apă. Lungimea lor este de peste 750 km. Norvegienii construiesc acum sub mare primul tunel pentru vapoare. Mereu s-a spus că România, ca să meargă bine, ar trebui să aibă la conducere un cap de „jidan” sau de „neamț”. Uite, a avut unul, e de zece ani la putere, dar n-a fost în stare de nimic. Rămâi de la el cu imaginea în frac alb, cu papion, tot alb, pe care ne-a trimis-o nu de la Wimbledon, ci de la piramidele egiptene pe care le-a vizitat când România era în doliu (mureau 500 de oameni pe zi!). Și unul, Oprescu, a promis că face pasarele, că aduce un japonez, să rezolve problema transportului în București. Am rămas de la el doar cu porecla de Pasarelă. Dar mai simplu ar fi ca România să cheme un norvegian. Un norvegian ar da imediat soluțiile cele mai bune. În primul rând sunt cei mai buni arhitecți de tuneluri.  Nu vă imaginați ce rețea de tuneluri înseamnă Norvegia, a realizat dintr-un dar natural al munților împăduriți, care o străbat pe de-a-ntregul, un adevărat spectacol tunelar, intramontan, tunelul fiind mijlocul absolut necesar pentru transporturi și comunicații. Tunelul ajută enorm la schimburile comerciale dintre orașe. Mereu mintea norvegienilor este spre monumental și spre construcții ingenioase, care să rimeze cu darul naturii.

Și imaginea țării este de o unitate colosală. Nu o poți confunda cu alta. Cum este înzestrarea geografică, așa vor norvegienii să arate și lucrurile care ies din mâna lor. Acolo e țara „lucrului bine făcut”.  Și la norvegieni, lucrurile nu stau pe loc. Linia acestei unități continuă. O dovedește accentul formidabil pus azi pe cultură. La Opera din Oslo se văd lucruri unice în lume, cum am să arăt. Dar peste tot sunt activități culturale, și mai ales spectacole de teatru. Teatrul este simbolul culturii in actu. Omul își exprimă prin această formă de manifestare cel mai bine harul. La Teatrul din Bergen, de pildă, în fața căruia străjuiește statuia lui Ibsen, foarte originală, cu un cap ca de bufniță, era afișat repertoriul până în 2027. Deja se joacă un spectacol după o piesă (Heksejakt/Vânătoarea de vrăjitoare) de Arthur Miller, Maerstul și Magareta după Mihail Bulgakov, spectacole după Becket și Jon Fosse, dramaturg norveg încununat cu Premiul Nobel pentru literatură, dar și un Satiricon foarte viking! Și afluența la astfel de evenimente este maximă, biletele sunt de mult epuizate, arta teatrală sfințind frumusețea acestui oraș-bijuterie, cu un cartier, Bryggen, în patrimoniul UNESCO, cu case din lemn colorate ca în povești.

Grid Modorcea (Scriitor și cineast, dr. în Arte, cel mai prolific autor român în viață) 

• Articolele scriitorului și cineastului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului
• Grid Modorcea cărți în vânzare (Amazon)
• Grid Modorcea filmografie
•  Grid Modorcea IMDB

Articole asociate

Scandinavia – Miracolul norvegian (Corespondență de la scriitorul și cineastul Grid Modorcea, Dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalul Bucureștiului)

Islanda, terre de feu et de glace (pământ de foc si gheață) în imagini!

Expoziţia itinerantă „Heritage of the past – Future of the community”. SÍM Gallery Reykjavík (Ísland). Islanda – „pământ de foc și gheată” în imagini (Lili Csinta)

Lucrări intelligence

Nota redacției

Istoria reală a proiectului Romteleghid:2–Arma geofizică

Conflictul israelo-palestinian:  istoric – cauze – efecte

„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)

Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.

Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.

Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile  „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.

De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media”  pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.

Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”

• Demopolitica și studiile de securitate (I)

La Cour Criminelle (Le Tribunal Criminel) – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală (Tribunalul Criminal) – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului