Acasă DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române Scurte prognoze despre tehnologia și viitorul guvernanței globale pentru anul 2025. (Corespondență...

Scurte prognoze despre tehnologia și viitorul guvernanței globale pentru anul 2025. (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română) directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Principalii factori ai schimbărilor geopolitice. Realinierea Alianțelor Globale pe măsură ce competiția dintre marile puteri–Statele Unite, China și Rusia–se intensifică, alianțele regionale și globale vor suferi modificări semnificative. Țări din Europa, Asia și America Latină vor căuta să-și diversifice parteneriatele strategice pentru a-și asigura autonomia strategică. Se preconizează o consolidare a alianțelor regionale, cum ar fi AUKUS (Australia, Regatul Unit și SUA) și QUAD (Australia, India, Japonia și SUA), pentru a contracara influența economică și militară a Chinei în regiunea Indo-Pacific.

În Europa, Uniunea Europeană (UE) ar putea încerca să adopte o poziție mai independentă, prin strategii de „autonomie strategică” care să reducă dependența de SUA în materie de securitate și tehnologie. Pe lângă marile puteri tradiționale, noi actori geopolitici, cum ar fi India, Brazilia, Turcia și Africa de Sud, își vor crește influența pe scena internațională. India va juca un rol central în regiunea Indo-Pacific, atât din punct de vedere economic, cât și militar, contribuind la echilibrarea puterii în raport cu China. Țările africane, în special Nigeria, Africa de Sud și Kenya, vor deveni mai implicate în deciziile globale, datorită resurselor naturale, demografiei în creștere și adoptării rapide a tehnologiilor digitale. Creșterea rolului actorilor non-statali, precum corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale, va influența guvernanța globală și va modifica raporturile de forță între state. Resursele esențiale, cum ar fi metalele rare, apa și energia verde, vor deveni obiective strategice pentru marile puteri. Competiția pentru accesul la resursele din Africa, America Latină și regiunile polare va duce la conflicte economice și geopolitice.

Statele vor încerca să-și reducă dependența de lanțurile globale de aprovizionare controlate de alte țări, ceea ce va duce la un fenomen de „deglobalizare” sau „regionalizare” a comerțului internațional. Resursele critice, cum ar fi bateriile de litiu și materialele necesare pentru tranziția energetică, vor deveni obiecte de negociere strategică între marile puteri. Schimbările climatice vor avea efecte profunde asupra securității globale. Creșterea nivelului mării, secetele

Ascensiunea Noilor Puteri Regionale și  Creșterea Competiției pentru Resurse Critice. Va avea loc impactul schimbărilor climatice asupra geopoliticii regiunilor vulnerabile, cum ar fi Asia de Sud, Africa de Nord și insulele din Pacific. Competiția pentru resursele de apă dulce va deveni o sursă de conflict între țările care împart bazine hidrografice comune, cum ar fi Etiopia, Sudan și Egipt (conflictul asupra Râului Nil). Dezvoltarea „economiei verzi” și tranziția către energia curată vor crea noi dinamici de putere, statele care controlează lanțurile de aprovizionare pentru energia verde având un avantaj strategic. Creșterea utilizării tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială (IA), automatizarea și tehnologiile cuantice, va duce la o nouă cursă a înarmării cibernetice. Statele vor investi în arme cibernetice și vor dezvolta capacități avansate de apărare cibernetică. Războaiele cibernetice vor deveni un instrument preferat de presiune geopolitică. De exemplu, atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice a unei țări pot provoca daune economice semnificative și pot destabiliza regiunile vizate. Odată cu adoptarea criptografiei cuantice, statele vor avea instrumente mai avansate de protecție a comunicațiilor, dar și noi instrumente de spionaj cibernetic.

Impactul Schimbărilor Geopolitice asupra Economiei Globale – Regionalizarea Lanțurilor de Aprovizionare. Pentru a reduce dependența de furnizorii externi, multe țări vor începe să-și localizeze lanțurile de aprovizionare. Regiunile economice integrate, cum ar fi UE, vor investi în capacități locale de producție pentru semiconductorii critici, bateriile de litiu și echipamentele medicale esențiale. Politicile de Protecționism Economic -creșterea protecționismului va duce la o fragmentare a piețelor globale. Statele vor introduce tarife mai mari și restricții la export pentru resursele esențiale, cum ar fi produsele farmaceutice și echipamentele medicale, mai ales în momente de criză sanitară. Reconfigurarea Investițiilor străine directe (ISD) se vor orienta către regiunile considerate „mai sigure” din punct de vedere geopolitic. Investitorii vor evita țările expuse la conflicte sau instabilitate politică, iar capitalul va fi direcționat către regiuni mai stabile, cum ar fi Europa de Nord, Canada și Australia.

Concluzie. Schimbările geopolitice majore din 2025 vor influența structura puterii globale, relațiile internaționale și economia mondială. Alianțele strategice vor fi realiniate, iar noile puteri regionale vor căpăta o influență sporită.Competiția pentru resurse critice, cum ar fi metalele rare și apa, va deveni o sursă de conflict între marile puteri. În plus, impactul schimbărilor climatice și evoluția tehnologiilor avansate vor redefini strategiile geopolitice ale statelor.Prin urmare, guvernele, organizațiile internaționale și actorii economici vor trebui să se adapteze la noile realități și să dezvolte mecanisme de reziliență în fața crizelor globale. În 2025, economia globală va fi marcată de instabilitate financiară, fluctuații ale piețelor de capital și presiuni inflaționiste. Factorii economici care vor influența dinamica financiară globală sunt legați de conflictele geopolitice, lanțurile de aprovizionare, evoluția tehnologiilor financiare (FinTech) și politicile monetare adoptate de marile bănci centrale. Aceste elemente vor  contribui la apariția unor noi crize financiare și la reconfigurarea piețelor financiare internaționale. Recuperarea economică post-pandemie rămâne o provocare globală, iar crizele financiare vor fi influențate de factori precum datoriile suverane, inflația și volatilitatea prețurilor la energie. Monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC) vor deveni o soluție adoptată de tot mai multe state, iar controlul acestor monede va avea implicații importante asupra suveranității financiare. Atacurile cibernetice asupra sistemelor financiare vor deveni mai frecvente și mai sofisticate. Hackerii sponsorizați de state sau organizații criminale ar putea viza bursele de valori, băncile centrale și rețelele de plăți. Securitatea cibernetică va deveni o prioritate pentru băncile centrale și instituțiile financiare, iar investițiile în soluții de apărare cibernetică vor crește exponențial.

Războiul Cibernetic și riscurile pentru stabilitateafinanciară. Colapsul Pieței de Criptomonede-o criză majoră în piața criptomonedelor ar putea fi declanșată de prăbușirea unei platforme de tranzacționare sau de o reglementare agresivă din partea autorităților financiare. Volatilitatea criptomonedelor, lipsa unei supravegheri clare și fraudele masive sunt factori care ar putea duce la pierderi semnificative pentru investitori. Dacă marile platforme de schimb de criptomonede, cum ar fi Binance sau Coinbase, ar fi ținta unor atacuri cibernetice sau ar deveni insolvabile, efectele s-ar răsfrânge asupra piețelor financiare globale.

Colapsul Fondurilor de Pensii și Investițiilor de Risc–Fondurile de pensii sunt expuse la riscurile piețelor de capital. Dacă piețele bursiere globale suferă o corecție majoră, fondurile de pensii ar putea înregistra pierderi semnificative, afectând economiile pensionarilor. Investițiile de risc (venture capital) în start-up-uri din sectorul tehnologic sunt deosebit de vulnerabile. Dacă ratele dobânzilor continuă să crească, fondurile de investiții ar putea retrage sprijinul financiar pentru start-up-uri, provocând falimente în lanț.

Concluzie. Factori precum inflația, criza energetică, atacurile cibernetice și volatilitatea criptomonedelor vor influența economia globală în 2025. În fața acestor provocări, băncile centrale și autoritățile de reglementare vor juca un rol esențial în menținerea stabilității financiare. Totuși, riscurile de criză rămân ridicate, iar coordonarea internațională va fi esențială pentru prevenirea și gestionarea crizelor financiare globale.

Despre Tehnologia și Viitorul Guvernanței Globale

Introducere. Tehnologia avansată redefinește fundamentele guvernanței globale, influențând relațiile internaționale, structurile de putere și modul în care statele colaborează pentru a rezolva problemele transnaționale. În 2025, adoptarea tehnologiei va accelera integrarea globală, dar va ridica și provocări legate de suveranitatea națională, echitatea digitală și reglementarea internațională. În centrul acestei transformări se află tehnologii precum inteligența artificială (IA), blockchain, big data și automatizarea proceselor de decizie. Pe măsură ce tehnologia devine parte integrantă a guvernanței globale, vor fi necesare cadre internaționale de reglementare. Statele vor trebui să colaboreze pentru a crea standarde comune de utilizare a IA, securitate cibernetică și blockchain. Organizațiile internaționale, cum ar fi ONU, vor avea un rol crucial în coordonarea acestor eforturi. Se preconizează crearea unui „Consiliu Global pentru Tehnologie”, cu rolul de a coordona reglementările și de a preveni conflictele generate de utilizarea tehnologiilor avansate în scopuri militare sau de control social.

Principalele Domenii de Impact ale Tehnologiei asupra Guvernanței Globale

Reglementarea Globală a Inteligenței Artificiale (IA). Pe măsură ce inteligența artificială devine parte integrantă a procesului decizional, guvernele și organizațiile internaționale vor trebui să stabilească standarde și reguli clare privind utilizarea responsabilă a IA. Organizații precum ONU și OECD vor propune principii etice și cadre juridice pentru a preveni utilizarea abuzivă a IA în război, supraveghere și manipulare electorală. Una dintre provocări va fi asigurarea echilibrului între inovare și control. Statele vor trebui să-și protejeze interesele naționale, dar și să colaboreze pentru a preveni riscurile globale asociate cu IA. Dezvoltarea unui „Tratat pentru Inteligența Artificială” la nivel global ar putea deveni o necesitate.

Utilizarea Blockchain-ului pentru Guvernanță Transparentă. Blockchain oferă un instrument puternic pentru a asigura transparența și responsabilitatea în guvernanța globală. Organizațiile internaționale pot folosi blockchain pentru a urmări utilizarea fondurilor de ajutor umanitar și pentru a preveni corupția. De asemenea, tehnologia blockchain va fi utilizată pentru trasabilitatea deciziilor luate de organismele de guvernanță globală, asigurându-se că procesele sunt clare și imuabile. O altă aplicație a blockchain-ului în guvernanță va fi sistemul de vot online pentru alegerile democratice globale. Statele ar putea utiliza blockchain pentru a organiza alegeri transparente confidențialitatea votului. În era digitală, controlul asupra datelor devine o sursă de putere geopolitică. Statele vor încerca să-și protejeze suveranitatea digitală, creând reguli stricte privind stocarea și procesarea datelor cetățenilor lor. UE, de exemplu, a implementat GDPR, dar în 2025, multe alte țări vor adopta legi similare pentru a controla fluxurile de date transfrontaliere.

Competiția pentru controlul datelor va genera tensiuni între state și corporațiile multinaționale, care deseori dețin infrastructura de date. Guvernanța globală va trebui să găsească un echilibru între drepturile statelor de a-și proteja suveranitatea digitală și nevoia de fluxuri transfrontaliere de date pentru comerțul internațional. În 2025, atacurile cibernetice vor continua să fie o amenințare la adresa securității globale. Statele vor încerca să definească reguli internaționale clare privind răspunsul la atacurile cibernetice. „Tratatul de Pace Cibernetică” ar putea deveni o realitate, stabilind ce tipuri de atacuri sunt considerate crime de război și ce măsuri de retaliere sunt acceptabile. Organizațiile internaționale precum NATO și ONU vor juca un rol esențial în reglementarea utilizării forței cibernetice. De asemenea, vor fi necesare măsuri comune pentru a combate atacurile de tip ransomware și hacking-ul coordonat de actori statali. Tehnologia va fi esențială pentru răspunsurile internaționale la crizele globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și crizele de securitate alimentară. Platformele de date globale vor permite schimbul rapid de informații privind dezastrele naturale și focarele de boli, facilitând răspunsul rapid și coordonat.

Suveranitatea Digitală și Concurența pentru Controlul Datelor Războiul Cibernetic și Reglementarea Atacurilor Cibernetice–Tehnologia în soluționarea Crizelor Globale  Automatizarea proceselor decizionale prin IA și utilizarea de algoritmi predicitivi vor îmbunătăți capacitatea organizațiilor internaționale de a anticipa crizele și de a interveni proactiv. Sistemele de avertizare timpurie vor folosi date de la senzori IoT și imagini satelitare pentru a detecta în avans semnele unor dezastre naturale.

Impactul Tehnologiei asupra Structurilor de Guvernanță Globală. Redefinirea Puterii Statelor Puterea statelor nu va mai fi măsurată exclusiv în termeni de resurse economice și militare, ci și prin capacitatea de a controla infrastructura digitală, rețelele de date și tehnologiile emergente. Statele care dețin infrastructura de date și tehnologiile IA vor avea un avantaj strategic semnificativ în relațiile internaționale. Apariția Noilor Actori de Putere Pe lângă statele naționale, actorii non-statali, cum ar fi corporațiile tehnologice globale (Big Tech), vor juca un rol tot mai mare în guvernanța globală. Companiile private, cum ar fi Google, Amazon și Microsoftvor influența deciziile globale în domenii precum securitatea cibernetică, confidențialitatea datelor și automatizarea procesului decizional. Digitalizarea și Modernizarea Instituțiilor Internaționale Organizațiile internaționale, cum ar fi ONU și Banca Mondială, vor integra tehnologiile digitale în procesele lor interne. Aceste organizații vor folosi IA pentru a gestiona fluxurile de date și pentru a optimiza procesul decizional. De asemenea, vor adopta sisteme de raportare automată a progresului proiectelor internaționale, reducând birocrația și creând un proces mai transparent.

Provocări Etice și Sociale Risc de Manipulare a Procesului Decizional. Pe măsură ce algoritmii IA și blockchain devin parte a procesului decizional, există riscul ca actorii rău intenționați să manipuleze deciziile. Lipsa transparenței algoritmilor folosiți în procesul decizional poate duce la decizii nedrepte sau părtinitoare. În 2025, există riscul ca unele țări să rămână în urmă în cursa pentru digitalizare. Accesul inegal la infrastructura digitală va accentua inegalitățile globale. Țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de sprijin financiar și tehnologic pentru a-și construi capacitățile digitale.

Concluzie. Tehnologia și viitorul guvernanței globale sunt interconectate, iar impactul acestora va redefini politica internațională în 2025. Tehnologiile emergente, cum ar fi IA, blockchain și big data, vor transforma modul în care statele interacționează și colaborează. Deși există oportunități de îmbunătățire a transparenței și eficienței deciziilor globale, provocările legate de inegalitate, suveranitate și manipulare algoritmică necesită o reglementare internațională clară.

Col (r). Lect. univ. dr. la Universitatea Româno- Americană (Directorul revistei „Intelligence Info”–Academia RomânăComitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii-CRIFST), secretar al Diviziei de Istoria Științei (DIS), al CRIFST al Academiei Române, membru al Societății de Științe Istorice din Romania, redactor la revista Studii și Comunicări, presedinte CSIS-GA, membru al colegiului de redacţie al revistei Vitralii–Lumini și Umbre a ACMMRSRI (Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere–SRI), colaborator al unor institute de studii şi cercetări de securitate, apărare şi  istorie (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Arhivele Naţionale, Arhivele Militare Române), autor și coautor al unor lucrări din domeniul securității și intelligence-ului, a peste 200  de studii şi articole de securitate şi intelligence.

Articole asociate

Elena – Iuliana Marin: Vornicia orașului București între 1831–1862 (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Congresul Național al Istoricilor Români – 2024 (Chișinău și Suceava). Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

„Prelungirea prin continuitate” a KGB în secolul XX (Continuitatea KGB-lui în secolul XX –Urmașele KGB ului/The continuity of the KGB in the 20th century – Descendants of the KGB). Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Intelligence și anticiparea (Intelligence and anticipation). Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu (secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Primul progrm de studii postuniversitare „Managementul Informațiilor” (Universitatea Româno – Americană, coordonatori Prof. dr. Neculae Năbârjoiu și Lect. dr. Tiberiu Tănase)

Ontologia amenințărilor la securitatea națională (Ing. fiz. Nicolae Sfetcu – Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii – CRIFST, Divizia de Istoria Științei – DIS, parteneri ai Jurnalului Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…