În țările musulmane africane și din Orientul Mijlociu exista și, poate mai există, o practică barbară de purificarere a fetelor, purificare de ordin sexual, bineînțeles. Obiceiul precede islamul, dar el este deseori invocat. Și pentru băieți există un ritual echivalent, Tăierea imprejur, circumcizia, dar el nu se compară cu circumcizia feminină la care mutilarea genitală este oribilă, infiorătoare.
Definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind procedura care constă în „îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale externe feminine, sau crearea altor leziuni organelor genitale feminine pentru non-motive medicaleface parte din ritualurile și obiceiurile culturale locale în diferite comunități sau țări din Africa și Orientul Mijlociu. Această practică continuă să existe inclusiv în locuri unde este interzisă de legislația națională. Conform Comitetului Inter-African, MGF este definită ca o “practică tradițională dăunătoare“. Datorită globalizării și a imigrației, procedura s-a răspândit dincolo de Africa și Orientul Mijlociu în țări precum Australia, Belgia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, SUA, și Marea Britanie
De predilecție cu o simplă lamă, se taie pe viu, fără anestezie, evident, labiile mari și clitorisul, apoi se coase. Prin cicatrizare, se formează un țesut gros ce devine o centură de castitate. Se lasă doar un mic orificiu pentrut eliminarea urinei.
Himenul natural nu este de ajuns ca garanție a virginității. Clitorisul, centrul orgasmului la femei este eliminat ca fiind ceva impur, femeii i se confiscă dreptul la plăcerea sexuală. Altfel fetele por cădea pradă pierzaniei, viciilor, posedate de diavol și au toate șansele să devină prostituate. Femeia a fost creată pentru a procrea și cam atât….însă natura sau chiar însuși Creatorul – cum vreți s-o luați – le-a jucat o festă „grijuliilor”. Din fericire totuși, există și orgasmul vaginal , iar ei nu pot merge mai departe de atât…
Această operație se face in jurul sau după vârsta de cinci ani, fără anestezie, fără prea multe precauții de sterilizare contra eventualelor, chiar foarte probabilelor complicații. Urmează, vă puteți închipui, o suferință oribilă, cu traume de tot felul, dacă nu chiar moartea prin infectare. In cazuri extreme, la unele clanuri, intreg aparatul genital al femeii este îndepărtat și transformat într-o bucată de piele neagră… purificarea absolută ! Văzând asta, un medic occidental șocat crezuse că biata fată suferise o arsură…
În cartea sa, „Necredincioasa” (Infidel: My Life) Ayaan Hirsi Ali, născută în Somalia, povestește acest traumatizant episod al copilăriei sale. Bunica ei, trăită intr-un clan din deșert, și-a facut o datorie și o onoare din a aplica obiceiul și a organiza ritualul. A mai avea un clitoris după această varstă, le expunea pe fete oprobiului general. La școală, astfel de fete impure, cu „kintirleey” (clitoris) erau disprețuite, scuipate si agresate. Clitorisul ar fi fost o chestie mică, dar monstruoasă, care avea să crească și să le atârne între picioare, cine s-ar mai fi căsătorit cu ele? Acest hiper himen este străpuns la dezvirginare cu brutalitate, cu prețul altor suferințe, iar uneori se chema doctorul. Noaptea nunții avea ceva horror în program…iar happy end-ul era fluturarea cerșafului însângerat in fața invitaților, gest de impudoarre oripilantă care se practica și pe meleagurile noastre.
Să nu credeți că excizia e un obicei care se pierde in negura vremurilor, el a fost adus in Europa sau Statele Unite odată cu valurile de imigranți sosiți din Africa. Pe mesele din bucatarie ale noilor lor locuințe moderne, operațiile de mutilare continuau să se faca la fel ca în Africa natală. Imigrantii se emancipează destul de rapid la nivelul vieții materiale, insa la nivel cultural e mult mai dificil, mai ales dacă și religia le impune bariere. La prima generație șansele sunt mici, dar chiar și la a doua, copiii nu au repere clare.
Părinții iși pierd autoritatea, copiii realizând că educația primită in familie este anacronică, dar nu sunt pregatiți nici pentru o asimilare totală….rasism, etc. Problema integrarii in societatea occidentală si consecințele ei sunt binecunoscute.
Această Ayaan Hirsi Ali, pe care împrejurările vieții o fac sa traiască in Somalia, Kenya și Etiopia e o revoltată care nu acceptă oprimarea femeilor din religia musulmană. În cele din urmă, ea emigrează în Olanda și această emancipare, acestă convingere a ei până la obstinență, o conduc, prin studii, la o carieră politică fulgurantă care culminează cu intrarea in Parlamentul Olandez la începutul anilor 2000.
Ayaan Hirsi cunoaște bine Islamul și Coranul. In ele, femeia este considerată sub-om, fără cele mai elementare drepturi, doar îndatoriri și supunere, dependentă complet de bărbat…și mai are și o copleșitoare putere sexuală cu care îi înebunește pe bărbați, de aceea trebuie să se acopere cu văluri din cap până în picioare, vederea unui singur centimetru pătrat din pielea unei femei putând să scoată din minți pe sărmanii bărbați inocenți…
Sub toate aspectele, Coranul (cartea sacră a tuturor musulmanilor, care cuprinde revelațiile făcute de Dumnezeu – Allāh, prin intermediul îngerului Gavril – Gabriel, profetului Muhammad, direct în limba arabă) reprezintă mentalitatea tribală a deșertului arab din secolul al VII-lea, înghețând perspectiva de emancipare morală și evoluare pentru miliarde de oameni de pe această planetă. Legile scrise de Mahomed, normele de conduită absolute, indiscutabile, suprimă libertatea de a gândi și de a acționa conform cu zilele noastre, cu civilizația actuală. Această lovitură, venită din interior, a făcut din Ayaan Hirsi o mare trădătoare pentru lumea islamică, fiind amenințată cu moartea.
Există voci care susțin că cei care luptă pentru intrezicerea a astfel de practici străvechi nu fac decăt să deturneze atenția opiniei publice de la probleme mult mai grave, letale, ale femeilor africane, cum ar fi lipsa hrane, seceta, războaiele, maladiile grave de care occidentul bogat nu este străin. Nu sunt de acord, consider că există deja destulă suferință naturală, inevitabilă, pentru ca noi oameni să mai adăugăm cu vârf și îndesat.
Curaj, Ayaan Hirsi! Ce noroc, să te naști în Europa !
Bibliografie
„Necredincioasa” de Ayaan Hirsi Ali
Născută Ayaan Hirsi Magan (în 1969 la Mogadishu, Somalia) Ayaan Hirsi Ali este o activistă și gânditoare feministă, scriitoare, în trecut politiciană olandeză, de origine somaleză, din anul 2006 stabilită în SUA, cunoscută mai ales pentru poziția critică față de religia islamică și situația femeii supusă discriminării, dar și pentru scenariul scris pentru filmul Submission (regizat de Theo van Gogh). Toate acestea i-au atras ostilitatea din partea fundamentaliștilor musulmani, astfel că din momentul asasinării regizorului van Gogh (2004), a fost nevoită să trăiască în exil sub protecția autorităților olandeze.
