Sesiunea științifică a DIS (Divizia de Istorie a Științei) a CRIFST (Comitetului Român de Istoria & Filosofia Științei & Tehnicii) al Academiei Române. Lucrarea „Solomon Marcus despre „Podurile” sale între Matematică, Artă, Muzică și Știință”” (Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, „Chevaler de l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze). „Matematica judiciară” – Aplicații ale matematicii la studiul dosarelor criminale de mare anvergură și complexitate (Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights in the Rank of Knight – United Nations)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Fracophonie

În cursul zilei de astăzi, 14 martie 2025, începând cu ora 11h00 are loc la Casa Oamenilor de Știință a Academiei Române o sesiune științifică în cadrul DIS (Divizia și Istoria Științei)al CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii)al Academiei Române, partener al Jurnalului Bucureștiului(publicație cultural–educațională și științifică franco–română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe) la care participă și Prof. dr. Narcis Zărnescu membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România (secretar științific al Secției X–Filosofie, Teologie și Psihologie), lector la Future University în cadrul Modulului de cursuri Relații Internaționale și Diplomație (prima instituție privată din România care formează specialiști în Relații Internaționale și Diplomație, Siguranță Națională și Securitatea Informațiilor, Cybersecurity) membru titular al CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii), membru USR,membru UZPR,redactor șef al revistei „Academica” și redactor șef adjunct al revistelor Sudii & Comunicări, Noesis și mai recent al revistelor Cunoașterea științifică și Intelligence Info ale CRIFST, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze.

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/282581-2/

Expunerea poate fi definită ca un poliptic ternar, urmat de un final „neaşteptat” (în format pdf)

1. O introducere subiectivă

Solomon Marcus a fost un geniu. Am avut bucuria să-l cunosc și să colaborez cu domnia sa pe parcursul unor ani buni, la pregătirea eseurilor sau studiilor pe care le propunea revistei Academica (al cărei redacto șef sunt) spre publicare. Îmi amintesc că Domnia sa ne acorda BT-ul după sublime eforturi sisifice din partea noastră, a colectivului, de corectură, adăugiri, interpolări etc., până când textul începea să vibreze că o cantată de Bach.

2. Despre simbolistica podului şi „coincidentia oppositorum”. 

Nu puțini sunt aceia care au observat de-a lungul timpului voința și viziunea inspirată a savantului în construirea de poduri între oameni, pe de o parte; între științe și arte, pe de altă parte, astfel încât, în perioada maturității profesionale, devenise un adevărat pontifex, cuvânt latin auroral, care înseamnă constructor de poduri simbolice și apare prima dată în opera lui Marcus Terentius Varro și a lui Dionysius din Halicarnas, contemporanul lui Yeshua, viitorul Iisus Hristos. Îndeplinirea energică a acestei misiuni, avea să-l înscrie pe savantul nostru într-un trend secular,  numit  coincidentia oppositorum  și într-o tradiție a spiritelor reformatoare, inițiată printre alții de Nicolaus Cusanus (De Docta Ignorantia, 1440), Giordano Bruno, Jakob Boehme, Emanuel Swedenborg, dar și de Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Henry Corbin, Gershom Scholem, Abraham Joshua Heschel.

O simplă enumerare a principalelor titluri din bibliografia sa susține ipoteza posibilă și probabilă a misiunii de pontifex: Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică (1963); Introducere în lingvistica matematică (1966); Introduction mathématique à la linguistique structurale (1967); Mathematische Poetik (1973); Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică (1975); Semiotica matematică a artelor vizuale (1982) etc. La această lista scurtă de cărți, voi adăuga câteva studii în limba engleză, care se desfășoară sub semnul a două cuvinte emblematice: bridge și connections, care confirmă  ipoteza pontifex: Mathematics and Poetry: Discrepancies within Similarities, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1998); Reading Numbers as a Metaphor of the Universe, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999); The Art-Science Marriage, From Quarrel to Understanding, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999); The Theater of Mathematics and the Mathematics of the Theater, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999).

După ce a publicat peste 50 de volume în România şi aproximativ 400 de articole în reviste științifice şi de specialitate, din țară și străinătate, Solomon Marcus a fost însemnat cu pecetea înțelepciunii talmudice și, ca să armonizeze cele două aripi ale Bibliei, după modelul celor zece porunci^[1], „savantul nepereche” propune, în complementaritate, un decalog laic, zece nevoi umane care – consider eu – definesc, asigură și confirmă autenticitatea și eficiența  misiunii sale incomparabile de constructor de poduri și punți, pontifex maximus.

3. Decalogul laic

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar. 2. Nevoia de împrospătare. 3. Nevoia de întrebare și de mirare. 4. Nevoia de îndoială și de suspiciune. 5. Nevoia de greșeală și de eșec. 6. Nevoia de joc. 7. Nevoia de identitate. 8. Nevoia de omenesc și de omenie. 9. Nevoia de cultură. 10. Nevoia de transcendență. Exemplificarea unora dintre acestea.

• Nevoia nr. 3 (Nevoia de întrebare și de mirare), folosind argumentele marelui savant: „De prea multe ori, școala, în loc să întrețină și să dezvolte această nevoie, de întrebare și de mirare, o anihilează. Dar dacă nu ne menținem starea de curiozitate, de mirare, de dorință de a înțelege lumea, nu doar de a o înregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea și natura ignoranței noastre”.
• Nevoia nr. 5 (Nevoia de greșeală și de eșec), folosind argumentele savantului „nepereche”, printre interstiţiile cărora sclipește fluxul energetic al lui pontifex, constructorul de poduri și punți: „Personal, am făcut această experiență pe unele situații din matematică, din informatică, din lingvistică, din domeniul literar-artistic, dar cred că este valabil în general. Ținând seama de inevitabilitatea eșecurilor, este esențial să educăm rezistență la eșec,  înțelegerea faptului că eșecul este normal; mai mult: dintr-un eșec este totdeauna ceva de învățat”.
• Nevoia nr. 9 (Nevoia de cultură),  folosind argumentele lui Solomon Marcus: „Câți sunt cei care ajung să trăiască fiorul unui vers, al unei povești, al unei muzici, al unui tablou, al unui monument de arhitectură, al unei sculpturi, al unei ecuații, al unei formule chimice, al tabelei lui Mendeleev, al unui program de calculator, al geometriilor neeuclidiene, al relativității einsteiniene, al lumii cuantice, al dualității Watson-Crick a acizilor nucleici?”
• Nevoia nr. 10 (Nevoia de transcendență),  folosind elemente din demonstrația lui pontifex maximus: „Etimologic, trans înseamnă dincolo iar verbul latinesc ce i se alătură s-ar traduce prin a te cățăra. Obiceiul copiilor de a se cățăra în copaci, pe garduri, pe stâlpi exprimă nevoia, tentația de a se înălța, de a se depărta de sol. Așa începe transcendența. Să treci dincolo de limitele, de cadrul ce ți-a fost impus prin naștere, să nu rămâi sclavul percepției senzoriale și empirice, să încerci să le depășești. Așa a apărut geometria neeuclidiană, care sfidează percepția senzorială a spațiului; fizică relativistă, care transgresează percepția empirică a timpului, energiei și mișcării; conștientizarea limitelor limbajului uman, inadecvat situațiilor în care nu mai există o diferența clară între subiect și obiect și dincolo de care urmează tăcerea sau compromisul de toate felurile; logicile neclasice, care încalcă una sau mai multe din cele trei principii ale logicii aristotelice: identitate, necontradictie, terț exclus; imaginarea unui calcul care depășește frontiera Turing dată de ideea obișnuită, elementară de calcul etc.”

3.1. Un final neaşteptat. M-am întrebat cum aș putea interpreta destinul științific al unui savant care știe să construiască poduri sau  „punți” între discipline, între știință, artă și literatură; între poetică și matematică? Si, dupa indelungi cautari si rataciri, am descoperit câteva „pietre de poticnire” ipotetice, cum le numise Acad. Alexandru Surdu, pe care le-am notat aici: un savant care construiește punți între discipline are un destin științific unic și valoros. El poate contribui la descoperiri inovatoare. Combinând idei și metode din diferite domenii, poate genera perspective noi și soluții neașteptate la probleme complexe. De exemplu, utilizarea matematicii în analizarea textelor literare ar putea dezvălui modele ascunse și o înțelegere mai profundă a lumii. Conectând știința cu arta și literatura, ar putea oferi o imagine mai completă și mai nuanțată a realității. O asemenea abordare holistică ar ajuta la depășirea granițelor artificiale dintre discipline și la o înțelegere integrată a cunoașterii. Deci, datorită destinului său științific, acest savant va fi un interdisciplinarist, care va promova interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea. Prin exemplul său, va putea inspira alți cercetători să exploreze legăturile dintre diferite domenii și să colaboreze pentru a rezolva probleme complexe. Această perspectivă poate duce la dezvoltarea unor noi domenii de cercetare și la o mai profundă înțelegere a lumii, dar şi la o schimbare de paradigmă în arhitectonica învăţământului. De aici decurge şi importanţa ca noile generații să studieze pe baze interdisciplinare. Un astfel de savant are un rol crucial în dezvoltarea științei și a culturii, contribuind la o lume mai conectată și mai înțeleaptă. Cine ar putea să joace acest rol crucial? Întrebând câțiva consilieri pe inteligență artificială-ChatGPT, Chat 4.0, Grok, DeepSeek -, aceștia au procedat la un casting digital rapid și au conchis în cor că singurul aplicant care se califică este încă inegalabilul reformator de paradigme Solomon Marcus. Bineînțeles, după cum v-ați dat seama această frază este concluzia unei semi-inteligențe naturale, adică a mea, concluzie care-sunt convins–ar putea fi confirmată, autentificată și legalizată de câteva generatoare de inteligență artificială.

3.2. Wiener Kreis. Cercul de la Viena. Printre ipotezele cu care îl provocam pe incomparabilul Profesor, în cursul întâmplătoarelor noastre colocvii, în sens erasmian, îmi amintesc că i-am propus odată schița unui studiu comparativ, axat pe teoria sincronismului decalat sau a asincronismului socio-cultural, între modelul Cercului de la Viena (1924-1936) și Cercul de la București, încă neoficializat din anii 70, din care făceau parte, pe lângă Solomon Marcus, Mircea Malița, Sorin Stati, Paul Miclău ş.a. Din motive ținând de diplomația culturală, savantul a decis să-mi dea răspunsul mai târziu, în „spațiul mioritic” transcendental.

___________________

^[1] Solomon Marcus, Zece nevoi umane. Bucureşti. Editura Spandugino, 2015.

Nota redacției. „Matematica judiciară”-Aplicații ale matematicii la studiul dosarelor criminale de mare complexitate. Inter-, pluri și transdisciplinariatea este dezvoltată începând cu ultimele decenii nu numai în Lingvistica Matematică, dar și în cadrul teoriei complexității (sistemlor complexe, teoria haosului) pe care noi o aplicăm la o serie de fenomene (anti)sociale care se manifestă cu mare frecvență în domeniul socio-judiciar, cum sunt infracțiunile criminale de mare anvergură. Modelizarea matematică a dosarelor criminale ne-a permis intervenția  într-o serie de dosare criminale (asasinate multiple) care fac obiectul unor erori judiciare „oficioase”, cum este dosarul Dany Leprince, în care după 3 decenii de bătălie judiciară am reușit, în sfârșit, să intrăm în ultima fază a revizuirii  sale, după ce, ca urmare a cercetărilor noastre, pe 1 martie 2021 am depus o cerere de revizuire a procesului său, iar pe 23 ianuarie 2025, Comisia de Revizuire a condamnărilor penale (de instrumentare a dosarelor susceptibile de a fi revizuite) a transmis dosarul de cvadruplu asasinat al acestuia Curții de Revizuire a Condamnărilor Penale, care se va pronunța asupra revizuirii acestuia (sau refuzului de revizuirii) în cursul anului viitor.

Remember. „Măcelarul din Sarthe”. Drama (masacrul) de la Thorigné sur Dué, după douăzeci de ani! Un dosar criminal contaminat cu vicii de procedură. Oficios, o gravă eroare judiciară (Le Drame de Thorigné sur Dué, vingt ans après. Officieusement, une grave erreur judiciare!). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSiNTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria abstractă a categoriilor, a teoriei grafurilor și a topologiei rețelelor). Partea VI (Omar Raddad, Dany Leprince)

Subliniez aici faptul că, o căutare Google cu numele lui Dany Leprince,respectiv, cu pedicidul Audrei și Sandra Leprince, evidențiază Jurnalul Bucureștiului înaintea articolelor din Wiki și presa franceză. Ceea ce de altfel, justifică, pe bună dreptate, mulțumirile pe care mi le adresează în cartea sa apărură recent (în 2022) alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi. Acestui dosar am consacrat peste două decenii din viața mea și soluționarea lui (unul dintre cele mai mari erori judiciare din toate timpurile, de pretutindeni), este confirmarea practică a teoriei mele care este în faza de aplicare și în alte peste 80 de dosare criminale de mare anvergură la care am lucrat și lucrez.

Scrisoare adresată candidatului François Hollande la alegerile prezidențiale franceze din mai 2012 (sub formă de memoriu având la bază un studiu socio – matematic utilizând sistemele complexe și formale Gödel), pentru eliberarea (grațierea) lui Dany Leprince, condamnat (în 1997) la închisoare pe viață (cu o perioadă de siguranță de 22 de ani de recluziune criminală) pentru un cvadruplu asasinat cu caracter crapulos (avut loc în 1994), pe care nu l-a comis! (Corespondență din Franța – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale & științifice, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Dany Leprince, an innocent man! (Remember – prof. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Erori judiciare oficioase. Dosarul criminal Dany Leprince. Masacrul de la Thorigné sur Dué, după un sfert de secol. Drama unui nevinovat condamnat la închisoare pe viață. În căutarea adevărului istoric (Erreurs judiciaires officieuses. Le massacre de Thorigné-sur-Dué, un quart de siècle après. Le drame d’un innocent condamné à perpétuité. En quête de vérité). Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

Bibliografie

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Articol asociat

Conferința CRIFST (Comitetului Român de Istoria & Filosofia Științei & Tehnicii) al Academiei Române – „Inteligența artificială (AI) și impactul ei asupra cercetării, socialului, culturii și securității naționale”. Lucrările „Întrebări – Ipoteze despre AGI (Inteligența Artificială Generală) și Entanglementul cuantic. Elemente pentu o Fenomenologie” (Prof. dr. Narcis Zărnescu) și „(Psiho)sociologia matematică și implicațiile în LSE (Libertatea sub sechestru Electronic)  impusă de IA (Inteligența Artificială) și rolul acestuia în studiul comportamentului infracțional criminal” (prof. dr. Thomas Csinta) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Influența postmodernității asupra relației Religie – Cultură (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române și Intelligence Info

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului