Acasă Justiție socială - Socio-judiciar Sindicatul-căpușă și Patronatul-casier. România, țara oricărei posibilități și a dialogului social cu...

Sindicatul-căpușă și Patronatul-casier. România, țara oricărei posibilități și a dialogului social cu japca – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Liviu – Cornel Popa (Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Dacă într-un stat civilizat sindicatul este scutul angajatului în fața abuzurilor corporației, la noi, a evoluat într-o specie nouă: o căpușă birocratică, hrănită din ignoranță, mulsă cu de-a sila, totul sub privirea galeșă și complice a patronatului. Vreți definiția perfectă a mafiei gulerelor albe din sindicalismul românesc? Priviți speța antologică de la Sindicatul Electrica Transilvania Sud (SETS), unde unui angajat i s-au reținut ilegal mii de lei, iar justificarea oficială primită atinge cote de un tupeu galactic. Este o radiografie perfectă a feudalismului modern, în care iobagul plătește zeciuială boierului de la sindicat, pur și simplu pentru privilegiul de a respira aerul din firmă.

„Semnătura ta e un moft. Noi ți-am dat pufuleți la Crăciun!”

Conform actelor de la dosar, angajatul a avut nesimțirea să ceară socoteală pentru cei 6.029 de lei care i s-au evaporat din conturi în ultimii trei ani, sub formă de cotizație sindicală (acel celebru 1% din brut). Omul a cerut ceva absolut banal: arătați-mi cererea mea de adeziune și acordul meu scris prin care vă las să-mi băgați mâna în buzunar. O solicitare de bun-simț, cerută, de altfel, cu subiect și predicat de propriul Statut al sindicatului la art. 2.1 alin. (1) și de Regulamentul lor de Funcționare, prin faimoasa Anexă nr. 9.

Răspunsul sindicatului SETS?

O capodoperă a cinismului absolut. În loc de documente cu valoare juridică, liderii i-au trimis o scrisoare de mustrare morală, impregnată cu o aroganță de stăpâni de sclavi. Liderul suprem îi explică pe un ton părintesc că reținerea s-a făcut „în conformitate cu clauzele prevăzute în documentele care reglementează raporturile dumneavoastră de muncă” – adică un fel de lasă, bă, că scrie în Contractul Colectiv, te-am luat la pachet cu restul”. Dar delirul abia acum începe. Pentru a justifica de ce i-au confiscat peste 6.000 de lei, baronii sindicali apelează la șantajul emoțional de cea mai joasă speță: cum adică ceri banii, nu ții minte că ai beneficiat de cadourile anuale și tichetele/cardurile valorice acordate cu ocazia sărbătorilor”? Citiți și vă minunați! Sindicatul îți fură mii de lei din salariu ani de zile, fără să aibă o adeziune semnată de tine, iar apoi îți închide gura reamintindu-ți că, din banii tăi, s-a îndurat să-ți cumpere un cozonac obosit, un vin de masă și o agendă prăfuită cu sigla lor. Este exact logica tâlharului care îți fură portofelul în autobuz, iar a doua zi îți trimite prin poștă o ciocolată, pretinzând că, de fapt, raportul de reprezentare s-a derulat cu bună-credință din ambele părți”. Extraordinară generozitate!

O „luptă sindicală” de cinci minute în 2023

Angajatul mai află cu stupoare din același răspuns halucinant că ar trebui să pice în genunchi de recunoștință pentru că, atenție, în data de 16.02.2023, sindicatul i-ar fi reprezentat interesele în fața Comisiei Mixte la o reorganizare a societății. Deci, organizația îți rostește numele odată, într-o ședință obscură acum câțiva ani, și pentru acest efort colosal consideră că are un abonament pe viață la contul tău bancar. Să îți dorești să ieși din sindicat, să soliciți sistarea reținerilor conform legii, devine brusc o dovadă de înaltă trădare. Ai acceptat pomenile din partea noastră, prin urmare ești proprietatea noastră!

Angajatorul–recuperatorul de creanțe al cumetriei sindicale

Acest jaf instituționalizat ar fi imposibil fără complicitatea totală a patronatului. Companiile au dezvoltat un Sindrom Stockholm corporatist, în care departamentul de Resurse Umane sau Salarizare joacă rolul de bătăuș de cartier pentru liderii de sindicat. Deși Codul Muncii interzice ferm orice reținere din salariu fără acordul expres al angajatului, angajatorul acționează butoanele lună de lună, sifonând zeci de mii de euro anual spre conturile sindicatului. De ce se pretează corporațiile și companiile de stat la asemenea ilegalități? Simplu: e prețul liniștii. Patronatul preferă să ignore drepturile individuale ale angajatului pentru a-i ține sătui pe baronii sindicali. Atâta timp cât conturile SETS. se umplu automat prin rețineri pe statul de plată, liderii nu vor avea interesul să organizeze greve, să blocheze activitatea sau să ceară majorări salariale reale. Angajatorul îți reține ilegal banii doar ca să cumpere tăcerea celor care ar trebui, teoretic, să te apere. O frăție toxică, o simbioză perfectă între capitalul corupt și falsa luptă de clasă, plătită integral din buzunarul tău.

Un sistem complet putred–„Statutul e pentru fraieri, noi facem regulile”

Când te uiți în hârtiile lor, zici că sunt o democrație elvețiană. Statutul SETS vorbește emfatic despre „libera adeziune” (art. 2.1) și despre obligația unei „evidențe stricte” a membrilor și finanțelor (art. 3.2 pct. 13). Însă, când le ceri să aplice propriile reguli, masca le cade. În fața notificării prin care angajatul solicita dovada financiară a celor 6.029 de lei și actul de adeziune, sindicatul refuză complet să prezinte documentele obligatorii. Evidența lor „strictă” se bazează, de fapt, pe „listele centralizatoare” primite de la patronat. Practic, ei nici măcar nu știu cine le sunt membrii cu adevărat. Știu doar câte CNP-uri le pompează banii în cont.

Epilogul unui sistem de „mulgere”

Ceea ce vedem la SETS nu este o anomalie, ci norma absolută a sindicalismului românesc.Este un model de afaceri parazitar, în care „liderii” se eternizează în funcții plătite regește, feriți de munca propriu-zisă, semnând protocoale de prietenie cu patronatul în detrimentul angajatului. S-a ajuns în punctul în care sindicatul nu mai reprezintă muncitorul, ci îl căpușează cu forța. Dacă vă uitați pe fluturașul de salariu și vedeți acea reținere misterioasă pentru o organizație pe care nu ați împuternicit-o niciodată, să știți că nu e o greșeală. Este taxa pe prostie pe care sistemul se bazează că o veți plăti fără să puneți întrebări. Sunteți doar cifre pe o listă de încasări, iar pentru miile de lei pe care vi le fură, vor avea mereu tupeul să vă privească în ochi și să vă spună: „Dar de ce ești supărat? Doar ți-am dat un calendar și o agendă, suntem chit!”

„Decalogul Sindicatului Electrica Transilvania Sud (SETS)”–lista  celor 10 porunci (extrase direct din logica absurdă a documentelor care ghidează funcționarea acestui sistem)

  • 01. Să nu ai alt act de adeziune afară de simpla prezență la locul de muncă. Vei ignora cu desăvârșire propriile tale reguli care impun dobândirea calității de membru exclusiv prin „liberă adeziune exprimată în scris”.
  • 02. Să iei în deșert Anexa nr. 9 din propriul Regulament. Nu vei cere niciodată angajatului consimțământul expres, asumat sub semnătură, pentru ca lunar să i se rețină contribuția de 1% din venitul brut.
  • 03. Să sfințești pungile cu cadouri și tichetele de sărbători. Le vei ridica la rang de contract juridic inatacabil, capabil să justifice mii de lei reținuți din salariul omului de-a lungul anilor.
  • 04. Cinstește Contractul Colectiv de Muncă (CCM) ca fiind o formă de adeziune forțată. Vei pretinde că acesta extinde automat „drepturile și obligațiile sindicale” direct în portofelul salariatului, fără a-i cere permisiunea.
  • 05. Să ucizi orice solicitare legală a salariatului de a avea acces la proprii bani. Vei răspunde cu o eschivă arogantă la notificarea oficială prin care angajatul cere centralizatorul financiar și dovada acordului său scris.
  • 06. Să nu mărturisești cum se aprobă legal o reținere din salariu. Vei pasa responsabilitatea reținerilor financiare pe clauzele generale din Contractul Individual de Muncă (CIM), încheiat între angajat și patronat, nu cu sindicatul.
  • 07. Să furi dreptul la liberă alegere al angajatului, rebranduindu-l în „bună-credință”. Vei pretinde că o plată complet nedatorată de peste 6.000 de lei reprezintă un „raport de reprezentare derulat cu bună-credință din ambele părți”.
  • 08. Să depui mărturie mincinoasă despre rolul unei ședințe. Vei susține că o asistență izolată, oferită la o comisie de reorganizare (în 16.02.2023), suplinește retroactiv și pe viitor consimțământul scris al unui angajat care îți plătește cotizație lunar.
  • 09. Să râvnești la contabilitatea angajatorului pentru a-ți face treaba. Vei folosi serviciul financiar al societății ca pe un perceptor personal, pentru a-ți vira banii direct din salariul brut al omului, pe statele lunare de plată.
  • 10. Să consideri ieșirea din sindicat un simplu mit. Vei ignora notificarea expresă a salariatului de a sista reținerile și obligația de a ține evidența strictă a încasărilor.

Corespondență de la Liviu-Cornel Popa, Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), Senior Editor JB

Articolul precedent„Copii dependenți dedializă trebuie să ajungă la mare” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Articolul următorCazul de la Dumbrava – între acuzații, compasiune și responsabilitatea statului (Partea 2). Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.