Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Sinuciderea nu e o soluție. E timpul să vorbim despre prevenție – și despre dreptul de a trăi
Ritmul alert al vieții noastre, presiunile sociale, faptul a fi mereu în alertă, de a încerca să ne protejăm de orice ne-ar putea perturba echilibrul și a da mereu un sens la ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru precum și lipsa unui sprijin emoțional pot deveni o povară insuportabilă, iar în momentele de decepție, unora, sinuciderea li se poate părea singura cale de a pune capăt suferinței. Suicidul este o problemă gravă, adesea ignorată. Anul 2025 a început cu un caz cutremurător care a zguduit opinia publică: o fostă jurnalistă și-a împins fetița de la etajul 5 al unui bloc din Sectorul 2 al Capitalei, apoi s-a aruncat și ea în gol. Un gest extrem, o disperare mută, un strigăt de ajutor care n-a fost auzit la timp. Conform celor mai recente date, suicidul este una dintre principalele cauze de deces în rândul adolescenților și adulților tineri, dar nu ocolește nicio categorie de vârstă.
Tendințele arată că cele mai vulnerabile vârste sunt 15–24 de ani și 45–54 de ani. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere alarmantă a tentativelor chiar și în rândul copiilor între 10 și 14 ani, în contextul anxietății, al bullying-ului și al destrămării familiale. Factorii declanșatori sunt (în general) multipli și complecși: depresie netratată, traume din copilărie, probleme financiare, divorțuri, pierderea unei persoane dragi, abuzul de substanțe, despărțiri amoroase, certuri, conflicte și violență în cuplu, eșecul la un examen, refuzul familiei de a accepta orientarea lor sexuală, bullying-ul, discriminarea, homofobia, burnout-ul, tulburări psihice, izolarea socială sau lipsa unui sistem de sprijin și lista ar putea continua.
În cazul părinților, mai ales al mamelor singure, presiunea psihică combinată cu lipsa unui sprijin real poate duce la gesturi radicale. De cele mai multe ori, persoanele afectate nu cer ajutor, pentru că se tem de stigmatizare sau nu știu cui să se adreseze. Pentru că sinuciderea nu ar trebui să fie niciodată soluția finală, este important să recunoaștem semnele că este nevoie de ajutor din timp. Deși semnalele pe care le transmit cei care vor să recurgă la suicid sunt uneori subtile, ele există. Semnele care indică faptul că o persoană poate avea gânduri suicidale includ schimbarea comportamentului, retragerea din cercul de prieteni, luarea de rămas bun, dăruirea obiectelor personale importante, redactarea unui testament, exprimarea disperării, neputinței și tristeții profunde. Aceasta poate manifesta lipsă de energie și de motivație, poate manifesta furie și frustrare și schimbări extreme de dispoziție. Aceste persoane se pot simți inutile și jenate, considerându-se o povară pentru cei din jur, sau că nu sunt suficient de buni. De asemenea, pot manifesta un comportament impulsiv și inadecvat.
Pentru cei aflați în acele momente de cumpănă, fiecare minut contează. Tocmai de aceea, din 2009, în București funcționează Linia telefonică pentru prevenirea tentativelor de suicid–116123. Serviciul este gratuit, anonim, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și oferă sprijin emoțional real celor aflați în pragul unui gest autodistructiv. Ajutorul există. Trebuie doar să îl ceri. Acest proiect este susținut de DGASMB (Consiliul General al Municipiului București prin Direcția Generală de Asistență Socială) și derulat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Asociația de Suicidologie și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Voluntarii care răspund la apeluri sunt instruiți de polițiști-negociatori, pentru a ști cum să gestioneze momentele critice cu empatie, calm și profesionalism.
Până la sfârșitul anului 2024, linia 116.123 a preluat 23.195 de apeluri, însumând aproape 100.000 de minute de conversații salvatoare, numărul apelurilor fiind cu 15,65% mai mare față de 2023–un semn că tot mai mulți oameni aleg să vorbească, nu să sufere în tăcere. Un aspect esențial, deseori ignorat, este faptul că prevenirea sinuciderii este un drept al omului. Fiecare persoană are dreptul fundamental de a trăi și de a avea acces la îngrijire psihologică atunci când viața devine copleșitoare. Nu putem vorbi despre demnitate, despre sănătate sau despre libertate fără a include și dreptul de a primi sprijin în momentele de criză emoțională. Sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică.
- Suicidul nu este o alegere liberă, ci de cele mai multe ori rezultatul unei suferințe netratate. A neglija prevenția înseamnă a încălca dreptul unei persoane la viață, la sprijin și la recuperare. De aceea, statul, autoritățile locale și societatea civilă în general, trebuie să se implice activ în construirea unor rețele eficiente de intervenție, consiliere și asistență psihologică, care să funcționeze permanent, accesibil și fără stigmatizare.
- Suicidul nu este doar o problemă medicală, ci și una socială. De multe ori, cei care suferă nu arată niciun semn exterior. Un zâmbet poate ascunde o durere imensă. Tocmai de aceea, este esențial să fim atenți la cei din jur, să normalizăm discuțiile despre sănătatea mintală și să încurajăm cererea de ajutor.
Fii vocea care întreabă un simplu „Ești bine?”, fii mâna întinsă în întuneric care poate face diferența. Uneori, o simplă conversație poate salva o viață. Împreună, putem construi o cultură a prevenirii, a empatiei și grijii față de ceilalți. Dacă tu sau cineva apropiat trece printr-o perioadă dificilă, nu aștepta. Sună la 116123. Gratuit. Anonim. Cu încredere. Nu este un gest de slăbiciune, ci unul de curaj. Viața ta contează. Mai mult decât crezi. Fiecare viață este un drept. Fiecare criză poate fi depășită. Fiecare apel poate salva o viață.
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
