Acasă Filme documentare (cultural - artistice)  „Slava Ukraini”, la Tvr Info – un documentar eveniment realizat de renumitul...

 „Slava Ukraini”, la Tvr Info – un documentar eveniment realizat de renumitul filozof, scriitor și intelectual francez Bernard-Henri Lévy, în inima conflictului din Ucraina

TVR Info va difuza sâmbătă, 30 septembrie 2023, de la ora 21h00, filmul „Slava Ukraini” o frescă realistă a ororilor războiului ce documentează distrugerile din a doua jumătate a anului 2022, cu ajutorul mărturiilor soldaţilor şi civililor. La un an de la începerea războiului din Ucraina, filozoful şi intelectualul francez Bernard-Henri Lévy ne duce în miezul conflictului, prin intermediul acestui jurnal de război realizat în a doua jumătate a anului 2022. De la Harkov, în Donbas şi până la Herson, documentarul prezintă ravagiile cauzate de război prin mărturiile soldaților, cronicile frontului și portretele civililor și ne împărtășește lupta poporului ucrainean.

Acesta nu este un documentar despre jurnalism. Nu este nici un film istoric sau de arhivă. Este un film cu o poziție clară, un documentar manifest, filmat chiar în locul de desfăşurare a unui război care devastează granița Europei. Un război al cărui rezultat va determina viitorul nostru și al generaţiilor care urmează. Este un film căruia i-am dedicat câteva luni din viața noastră: am mers pe teren cu apărătorii Ucrainei și cu civili bombardați, un teren masacrat, terorizat. În ciuda încrederii noastre în victoria finală a Ucrainei, am fost copleşiţi de furie și tristeţe.Echipa mea și cu mine am vrut să fim martori ai acestei realităţi”, a mărturisit Bernard-Henri Lévy.

Documentarul spune povestea adevărată a unui război fără echivalent în ultimele trei sferturi de secol, un război în care am încercat să fim martori cu ochii limpezi, aşa cum punctează autorul său, Bernard-Henri Lévy şi cuprinde tot ce echipa de realizare a experimentat: evenimente mari și mici, riscuri, emoţii, reacţii, relatări ale supraviețuitorilor, doliu, rapoarte de pe front și din oraşe bombardate, portrete, chipuri de ucraineni neînfricaţi.

„Slava Ukraini” este o odă adusă poporului curajos și forțelor armate ale Ucrainei și un apel adresat Occidentului de a continua să ofere sprijin necondiţionat Ucrainei și să arate tot mai multă solidaritate cu poporul ucrainean. Filmul îl urmărește pe Lévy pe teren din primele zile ale extraordinarei contraofensive ucrainene în timpul eliberării oraşului Herson, apoi călătorește în toată țara, împreună cu forțele speciale ucrainene şi filmează la Bahmut, Lyman, Harkov. În documentar sunt incluse imagini ale solidarităţii cu cetățenii Kievului în timpul oribilelor atacuri asupra infrastructurii civile, filmări ale evacuării civililor din Donbas, secvenţe cu vitejii eroi în acţiune lângă centrala nucleară Zaporojie, surprinse în subteran, în minele unde lucrătorii se află pe linia frontului.

Echipa de realizare a documentarului include 6 persoane: autorul-Bernard-Henri Lévy, co-realizatorul Marc Roussel, 2 operatori: Olivier Jacquin şi Yaroslav Prokopenko, vechiul prieten al realizatorului, Gilles Hertzo, François Margolin-producătorul cu care Lévy colaborează de mult timp. Lor li s-a alăturat îngerul păzitor al echipei, care a devenit, de altfel, prietenul acesteia, Serge Osipenko.

Notă. Bernard-Henri Lévy este un filozof, regizor, activist francez și autor a peste 45 de cărți și 8 filme. Născut în 1948, Lévy a fost unul dintre pionierii mișcării „noilor filozofi” și unul dintre cei mai importanți intelectuali din Occident, apărând democrația și umanismul împotriva totalitarismului și fascismului. Printre recentele sale cărţi publicate amintim: The Will to See: Dispatches from a World of Misery and Hope (2021),The Virus in the Age of Madness (2020), The Empire and the Five Kings (2019) și American Vertigo, Travelling America, in the Footsteps of Tocqueville (2005).

El este cel care a mers pe urmele reporterului Wall Street Journal, Daniel Pearl, ucis în Pakistan, pentru a scrie cartea Who Killed Daniel Pearl? (2003). De la invazia din 24 februarie și începutul efectiv al acestui lung război, în 2014, Bernard-Henri Lévy a călătorit în Ucraina pentru a fi alături de poporul ucrainean. S-a adresat sutelor de mii de oameni la Maidan în 2014, a reprezentat președintele Franței la comemorările Babi Yar, l-a întâlnit pe Zelensky înainte de a deveni Președinte, s-a înrolat alături de trupe în 2020 și a finalizat un prim documentar TV cu durata de o oră, numit  în primăvara anului 2022. Acest film a fost proiectat la Organizația Națiunilor Unite în octombrie 2022, sub auspiciile misiunilor franceze și ucrainene la ONU. Noul său film, „Slava Ukraini”, a fost lansat la nivel național în SUA pe 5 mai 2023.

Munca lui Lévy ca intelectual, scriitor și realizator de film se împleteşte în mod unic cu activismul umanitar. În iunie 1992, Lévy l-a convins pe președintele francez François Mitterrand să facă o călătorie surpriză la Sarajevo, pentru a sprijini bosniacii. Timp de patru ani, Lévy a făcut tot posibilul ca Occidentul să intervină și să oprească epurarea etnică și atrocitățile comise de sârbi. A realizat două filme despre războiul din Bosnia:A Day in the Death of Sarajevo şi Bosnia!”. După războiul împotriva talibanilor, în 2002, Lévy a fost numit de președintele francez Jacques Chirac trimis special în Afganistan. Descoperirile sale au avut drept rezultat cartea „Rapoarte către președintele și prim-ministrul francez privind participarea Franței la reconstrucția Afganistanului” (2002). A fost publicat pentru prima dată în engleză în iulie 2021, cu o prefață a generalului David Petraeus.

Lévy a jucat un rol esențial în luarea deciziei de a interveni a președinților Nicolas Sarkozy și Barack Obama pentru a proteja populația civilă din Libia împotriva dictatorului Moammar Gaddafi și a publicat o relatare directă a rolului său în acest război sub forma jurnalului unui scriitor („La Guerre sans l’aimer”, 2012) și Jurământul de la Tobruk (Selecția oficială Festivalul de la Cannes 2012). Din 2015, Lévy a fost foarte implicat de partea kurzilor, în lupta împotriva ISIS. Filmul său documentar „Peshmerga”, a avut premiera în Selecția Oficială a Festivalului de Film de la Cannes. Filmul său urmăreşte experienţa alături de forțele kurde care călătoresc şi luptă pe linia frontului (întinsă pe 450 km) împotriva jihadiștilor. În 2016, Lévy a fost împreună cu forțele kurde și irakiene care au eliberat Mosul. Din această experiență unică a rezultat un alt film–Bătălia de la Mosul–de altfel, singura relatare de primă mână a căderii capitalei Califatului.

Filmul din 2021, The Will to See, a fost lansat la nivel național în SUA și a urmărit călătoriile sale în timpul anului pandemic, perioadă în care a străbătut Nigeria, Kurdistanul irakian și sirian, Ucraina, Somalia, taberele de refugiați din Lesbos, Bangladesh, Libia și Afganistan pentru a înregistra şi arăta lumii întregi mizeria și suferința.

Bernard-Henri Lévy scrie pentru numeroase publicații internaționale, inclusiv The Wall Street Journal, The Washington Post, The New York Times, Tablet Magazine, Foreign Policy, Time Magazine, Suddeutsche Zeitung, Die Welt, La Repubblica, El Español, Expresso, Paris-Match, Israel Hayom, Haaretz și pentru alte publicaţii europene.

Articole asociate

Ofensiva de la Raqqa (Statul Islamic – Daesh, Corespondenţă de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA din Siria, Mondo Police)

„Octombrii” roşii separate printr-un interval spaţio – temporal secular (1917 – 2017). Marea Revoluție bolșevică din Octombrie și Ofensiva de la Raqqa cartierul general al Statului Islamic – Daesh (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

Nota redacției

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Urmuz şi Eminescu”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Noutăți de la „Soleil de l’Est”, din Franța (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Articolul precedentDeschiderea expoziției „Cuza 150”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului
Articolul următor„O conversație despre 30 de ani de România”, între Andrei Pleșu (scriitor și eseist, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române) și Daniel David (academician, profesor de psihologie clinică și psihoterapie-științe cognitive clinice și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și director de cercetare al Institutului Albert Ellis de la New York) la Tvr Info
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.