Șocul termic din marile magazine, un pericol invizibil pentru sănătatea populației pe timp de caniculă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
În perioada verii, valurile de căldură extremă au devenit o constantă a realității noastre cotidiene, cu temperaturi care ating frecvent praguri sufocante de 38–40 de grade Celsius la umbră. În căutarea unui refugiu sau pentru cumpărăturile zilnice, populația apelează masiv la spațiile comerciale de mari dimensiuni. Cu toate acestea, dincolo de ușile glisante ale supermarketurilor și mall-urilor, ne așteaptă o capcană climatică artificială: sisteme de aer condiționat reglate agresiv, care mențin temperaturi de doar 20–22 de grade Celsius.Trecerea bruscă de la canicula de afară la starea de frig din interior, unde îți îngheață instantaneu transpirația pe tine, generează o diferență termică uriașă, de până la 20 de grade Celsius.Această prăpastie termică nu reprezintă doar un disconfort trecător,ci un risc medical major și imediat de îmbolnăvire, transformând o simplă sesiune de cumpărături într-o amenințare severă pentru sănătatea publică, în special pentru persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni cronice.
Anatomia unui atac biologic-cum ne distruge șocul termic organismul
Corpul uman este guvernat de un mecanism fin de termoreglare, coordonat de hipotalamus. Când trecerea de la cald la frig se produce instantaneu, acest mecanism este practic scurtcircuitat, generând efecte nocive în lanț:
Sistemul cardiovascular (risc de infarct și AVC). La temperaturi de peste 35°C, vasele de sânge periferice sunt dilatate la maximum pentru a elimina căldura. În momentul intrării în magazinul răcit la 20°C, organismul reacționează violent printr-o vasoconstricție bruscă. Sângele este retras masiv către organele interne, determinând o creștere bruscă și periculoasă a tensiunii arteriale. Pentru persoanele hipertensive, cu ateroscleroză sau afecțiuni cardiace preexistente, acest salt tensional poate declanșa crize anginoase, infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale.
Sistemul respirator (prăbușirea imunității locale).Aerul rece și extrem de uscat generat de instalațiile de climatizare usucă mucoasa nazală și respiratorie. În lipsa stratului protector de mucus, cilii respiratori își opresc mișcarea de curățare. Acest fenomen lasă sistemul respirator complet vulnerabil în fața virusurilor și bacteriilor. Rezultatul direct constă în explozii de viroze respiratorii, bronșite, faringite și pneumonii severe, declanșate chiar în mijlocul verii.
Sistemul musculo-scheletic.Trecerea bruscă la frig provoacă contracții musculare involuntare și severe. Apar frecvent junghiuri intercostale, torticolis, contracturi lombare dureroaseși acutizarea violentă a suferințelor reumatice sau a artrozelor, afecțiuni care chinuie o mare parte din populația de vârsta a treia.
Sistemul nervos și imunitar.Organismul consumă o cantitate uriașă de energie pentru a se adapta rapid la noul mediu, generând un stres sistemic profund. Acesta se manifestă prin amețeli, cefalee (dureri de cap intense), nevralgii și o stare de slăbiciune generală.
Modele internaționale-cum reglementează alte țări civilizate abuzul de aer condiționat
„Înțelepciunea înseamnă a învăța din experiența altora.” (Platon)
Contrar practicii din România, unde setarea temperaturilor din spațiile publice este lăsată la latitudinea exclusivă și adesea iresponsabilă a administratorilor de magazine, pe plan internațional există reglementări stricte. Uniunea Europeană și statele membre promovează tot mai intens norme care plafonează răcirea artificială, atât din rațiuni de sănătate publică, cât și pentru eficiență energetică și protecția mediului:
Franța. Prin Codul Energiei (Article R241-30), sistemele de climatizare din clădirile deschise publicului, inclusiv magazine și birouri, nu pot fi activate decât dacă temperatura interioară depășește 26 de grade Celsius. Este interzisă prin lege transformarea magazinelor în adevărate „frigidere”.
Spania.În cadrul măsurilor de economisire a energiei și protecție a populației, Guvernul a stabilit prin decret ca în spațiile publice (magazine, mall-uri, cinematografe, aeroporturi), temperatura aerului condiționat să nu fie setată sub 27 de grade Celsius pe timp de vară.
Germania și recomandările experților în climatizare.Standardele tehnice europene (REHVA) și ghidurile de medicină a muncii recomandă ca diferența dintre temperatura exterioară și cea interioară să nu depășească niciodată 6°C–maximum 8°C. Dacă afară sunt 36°C, în magazin temperatura optimă și sigură ar trebui să fie de minimum 28°C–29°C, asigurând confortul fără a periclita viața.
Imperativul legislativ-are România nevoie de o lege a pragurilor termice?
„Legile bune se nasc din corectarea obiceiurilor rele ale societății.” (Macrobius)
Răspunsul este, fără echivoc, Da. Introducerea unei reglementări clare în legislația din Românianu mai reprezintă doar o opțiune de confort economic, ci o necesitate stringentă de siguranță națională și medicală. România se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a populației, iar persoanele de peste 60-70 de ani sunt primele victime ale acestor agresiuni termice. În lipsa unei legi, marile rețele comerciale continuă să funcționeze după reguli proprii, ignorând impactul devastator asupra clienților vulnerabili. Ce ar trebui să prevadă o astfel de reglementare în România?
Plafonarea diferenței termice. Obligativitatea ca temperatura din spațiile comerciale închise să fie adaptată dinamic în funcție de cea exterioară, cum ar fi, de exemplu, menținerea unei diferențe de maximum 8°C față de exterior în zilele caniculare.
Stabilirea unui prag minim fix.Interzicerea setării aparatelor de aer condiționat sub valoarea de 25 –26 de grade Celsius în spațiile publice pe timpul verii.
Perdele termice obligatorii la intrări.Obligarea marilor magazine de a instala zone de tranziție termică (vestibuluri sau perdele de aer cu temperaturi intermediare), astfel încât trecerea de la 40°C la temperatura din magazin să se facă treptat, nu printr-un impact brusc.
Control și sancțiuni.Monitorizarea constantă a marilor magazine de către Inspecția Sanitară de Stat și Protecția Consumatorilor, cu aplicarea de amenzi drastice în caz de nerespectare.
Concluzie
„Gradul de civilizație al unei societăți se măsoară prin modul în care își protejează cetățenii cei mai vulnerabili.” (Pearl S. Buck)
Sănătatea unei națiuni se măsoară prin capacitatea sa de a-și proteja cetățenii, cu precădere pe cei mai vulnerabili. Tolerarea actualei anarhii climatice din marile magazine din România este o formă de neglijență care încarcă inutil camerele de gardă ale spitalelor și pune în pericol vieți omenești. Este timpul ca factorii de decizie politică și legislativă să intervinăferm, urmând și modelele europene, pentru a transforma aceste spații din surse de îmbolnăvire în medii cu adevărat sigure.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.