Acasă Educație & Învățământ Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţământ (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae...

Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţământ (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

„Distrugerea oricărei națiuni nu necesită bombe atomice sau rachete balistice intercontinentale. Trebuie doar scăderea calității învățământului și permisiunea fraudei la examenele studenților. Pacienții mor în mâinile unor asemenea medici. Clădirile se prăbușesc, fiind construite de asemenea ingineri. Banii se pierd în mâinile unor asemenea economiști. Dreptatea se evaporă în mâinile unor asemenea judecători. Crahul învățământului este crahul națiunii.”

Acest citat, care circulă de mai mulţi ani în numeroase limbi, este afișat pe o plăcuță a Universității Stellenbosch din Africa de Sud. El rămâne impresionant prin adevărul pe care îl spune, în cea mai frumoasă exprimare, despre importanța calităţii învăţământului în orice societate.

Cuprins

  1. Efectele negative, cu adevărat catastrofale, imediate şi pe termen lung, la care se poate ajunge dacă nu se iau măsurile care se impun

1.1. Creşterea inechităţilor sociale

1.2. Creşterea analfabetismului

  1. Măsuri care se impun a fi luate
  2. Dacă guvernanţii cred că educaţia e costisitoare, nu peste mult timp vor vedea cât de scumpă şi de catastrofală e ignoranţa

Rezumat

Închiderea tot mai multor şcoli, de la primare şi până la universitare şi întreruperea studiilor ridică numeroase şi grave probleme pentru sistemul de educaţie şi de învăţământ, atât pentru prezent, dar în special pentru viitor. În cazul în care nu se vor lua măsuri radicale, cu certă aplicabilitate practică şi eficienţă, efectele negative, imediate şi pe termen lung, vor fi cu adevărat catastrofale, dintre care unele sunt prezentate în acest material. Dacă guvernanţii cred că educaţia e costisitoare, nu peste mult timp vor vedea cât de scumpă şi de catastrofală e ignoranţa.

  1. Efectele negative, cu adevărat catastrofale, imediate şi pe termen lung, la care se poate ajunge dacă nu se iau măsurile care se impun

Acest material se adresează factorilor de decizie de la nivel naţional, local şi de unitate şcolară şi are ca scop oferirea unor soluţii practice prin care să se asigure o cât mai mare diminuare a scăderii calității învățământului, atât pe perioada de acţiune a pandemiei, cât şi la posibile crize viitoare. Închiderea tot mai multor şcoli, de la primare şi până la universitare şi întreruperea studiilor începând cu primăvara anului 2020 ridică numeroase şi grave probleme pentru sistemul de educaţie şi de învăţământ, atât pentru prezent, dar în special pentru viitor. Dacă nu se vor lua măsuri radicale, cu certă aplicabilitate practică şi eficienţă, precum cele prezentate în acest material, efectele negative, imediate şi pe termen lung, vor fi cu adevărat catastrofale.

1.1. Creşterea inechităţilor sociale

Pandemia (Covid – 19) a afectat deja profund şi va afecta şi mai mult şcolarizarea, educaţia, pregătirea profesională şi pentru viaţă şi va agrava inechităţile sociale pentru:

1.1.1. Copiii din familii cu venituri reduse. Aceştia nu dispun de: manualele şcolare, în format pe hârtie, adecvate actualei şi viitoarei situaţii; de calculatoare, laptopuri, tablete PC; de cadrele didactice competente pentru instruirea în lucru cu calculatorul şi, în special, în învăţământul online; de acces la Internet şi folosirea acestuia în procesul de învăţământ online etc.

1.1.2. Copiii care locuiesc în zonele rurale cu infrastructură deficitară. Învăţământul online nu are cum să se desfăşoare în zonele rurale care nu au acces la Internet.

1.1.3. Copiii din cadrul familiilor de romi. Este uşor de înţeles că, în marea majoritate a acestor familii, gradul de educaţie şi de învăţare online este de la reduse până la nul.

1.1.4. Copiii cu dizabilităţi, în special cei din familiile cu venituri reduse, care nici în vremurile bune nu se bucurau de o instruire pe măsura problemelor de sănătate ale lor.

1.1.5. Copiii aflaţi în conflict cu legea, la care nici până la apariţia actualei pandemii nu s-a reuşit o educaţie şi o şcolarizare care să-i îndepărteze de relele obiceiuri şi să-i integreze în muncă.

1.1.6. Copiii şi tinerii care nu frecventează instituţiile educaţionale. În condiţiile în care şi până la apariţia actualei pandemii numărul acestora era foarte mare, este uşor de înţeles cât de mult se vor înmulţi aceştia.

1.1.7. Băieţii şi fetele care locuiesc în condiţii dificile sau în cămine cu manifestări abuzive.

1.1.8. Copiii migranţilor şi ai refugiaţilor.

În actualele condiţii, toate aceste categorii de copii au parte de un grad de educaţie şi de învăţare online de la reduse până la nul.

1.2. Creşterea analfabetismului

În cazul în care nu se vor lua, cât mai repede, măsurile care se impun, actuala pandemie va conduce şi la o creştere galopantă a analfabetismului, sub toate formele sale, respectiv:

1.2.1. Analfabetismul absolut (conform definiției date de UNESCO în 1958) include persoanele care nu au învățat niciodată să scrie și să citească.

1.2.2. Analfabetismul funcțional include persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi în exercitarea corespunzătoare a unei activităţi. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial. Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt deci cele au urmat școala și, fie au obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă (abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază.

1.2.3. Alfabetizarea funcțională este opusul noțiunii de analfabetism funcțional, fiind un nou concept, care se referă, între altele, la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulați internațională. În societatea informaţională şi a inteligenţei artificiale abilitățile de lucru cu calculatorul şi chiar cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională, fac parte dintr-un nivel minim de pregătire al alfabetizării funcționale.

1.2.4. Analfabetismul profesional include persoanele care au carte la diferite nivele de şcolarizare, dar care, cu toate diplomele pe care le deţin, nu sunt pregătite pentru exercitarea vreunei activităţi practice utile, nu sunt eficiente în muncă.

  1. Măsuri care se impun a fi luate

Pentru a reduce cât mai mult, până la a fi stopate, efectele negative, cu adevărat catastrofale, la care se poate ajunge, se impun a se lua numeroase măsuri drastice şi imediate, dintre care prezentăm următoarele:

2. 1. Asigurarea de manuale şcolare, în format pe hârtie, adaptate necesităţilor impuse de actuala pandemie. Pentru milioanele de copii, care nu au nici calculator şi nici acces la Internet, deţinerea acestor manuale şcolare este decisivă pentru desfăşurarea cu bune rezultate a sistemului de învăţământ în condiţii de pandemie.

2. 2. Manuale şcolare trebuie să fie cât mai pe înţelesul celor cărora li se adresează, să-i ajute în înţelegerea textelor, a cunoştinţelor ce se doresc a fi transmise. Trebuie renunţat la multitudinea de manuale şcolare, cursuri universitare, tratate de specialitate, enciclopedii etc., pe cât de voluminoase, pe atât de greu de înţeles, care abundă în:

– cuvinte care nu sunt în DEX, nu sunt cunoscute în limba română, sunt susceptibile de interpretări diferite, chiar contradictorii; cuvinte din diferite limbi străine, fără traducerea în limba română (art. 1 din „Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice”)

– formulări, exprimări, subtilităţi teoretizante, formule şi formulări matematice enigmatice etc. din a căror citire elevul / studentul nu numai că nu înţelegi nimic, dar rămâne şi cu dureri de cap dacă vrea să le înţeleagă;

–  cunoştinţe banale, vechi, depăşite, care nu răspund necesităţilor de pregătire specifice unui învăţământ informatizat, online şi puternic racordat la necesităţile practice.

2. 3. Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. „Analfabetismul funcțional” a fost şi este cauzat, în mare parte şi de faptul că în sistemul de învățământ teoria nu a fost niciodată legată cu practica. Situaţia este asemănătoare şi în învăţământul superior. Spre exemplu, numeroase cursuri şi „tratate” universitare conţin aceleaşi cunoştinţe abstracte şi banale care se predau în economia socialistă prin anii 1970 (înlocuindu-se doar noţiunile specifice economiei socialiste).

Atâta timp cât sistemul de învăţământ nu va avea o viziune clară, precisă asupra viitorului pentru care trebuie pregătiţi elevii şi studenţii, nu vom reuşi să ne îndepărtăm prea mult de analfabetismul funcțional.

2. 4. Programele şcolare (planurile) de învăţământ, denumite acum prin cuvintele „curricula”, „curriculă”, „curriculum”, „curriculumului”, care nici nu figurează în DEX şi care în limba latină au mai multe semnificații, trebuie modificate radical. Din acestea trebuie scoase toate acele discipline pe atât de nefolositoare, pe cât de împovărătoare. Actualele programe școlare total necorespunzătoate actualei situaţii şi improvizaţiile care se fac cu învăţământul online, conduc la o educație şi la o pregătire profesională catastrofală, la creşterea galopantă a tuturor formelor de analfabetism. Foarte multe discipline au fost şi sunt introduse şi predate, unele de peste 50 de ani, nu pentru utilitatea elevului / studentului, ci spre folosul profesorului.

Într-o perioadă în care ne pregătim să intrăm în „societatea informaţională” şi să aplicăm tot mai mult „inteligenţa artificială”, actualele planuri de învăţământ: (1) sufocă, obosesc, stresează elevii / studenţii cu discipline care, efectiv şi în mod real, nu le folosesc la nimic; (2) nu conţin acele discipline strict necesare pentru a face faţă acestor noi provocări.

Fiecare dintre noi avem exemple, din anii studiilor, de discipline pe care am fost obligaţi să le promovăm, dar cu care nu ne-am întâlnit niciodată în activitate, care nu ne-au fost de nici un folos. Acestea au fost cele mai chinuitoare din cauză că eram conştienţi de inutilitatea lor. Şi nu puţini au fost elevii/studenţii care au fost corigenţi / restanţieri şi unii chiar repetenţi din cauza acestora Actualele programe de învăţământ, neunitare, foarte diferite (în numele „autonomiei” şcolare) de la o unitate de învăţământ la alta, oferă şi mai multe exemple de discipline total inutile pe care elevii / studenţii sunt obligaţi să le parcurgă.

2. 5. Dotarea elevilor şi a cadrelor didactice cu calculator şi instruirea acestora pentru susţinerea unui învăţământ online. În condiţiile în care milioane de elevi, în special cei care provin din mediul rural, sunt obligaţi să se supună improvizaţiilor în parcurgerea online a programelor şcolare, fără să aibă calculator şi fără să aibă acces la Internet, nu se mai poate vorbi de un învăţământ real, ci de alfabetizare în predarea şi în promovarea fiecărei discipline. Mass-media a relatat şi despre numeroase cadre didactice, în special în vârstă, care nu sunt pregătite pentru susţinerea unui învăţământ online.

2. 6. Luarea unor măsuri drastice, radicale pentru promovarea examenelor şi pentru încadrarea şi avansarea în muncă numai şi numai după autenticele criterii ale valorii-muncă, ale meritului personal-profesional. Avem tot mai mulţi şi „liceeni fără carte” şi „absolvenţi de studii superioare”, în special în sistemul privat, semianalfabeţi, a căror promovare la examene a constat numai în plata taxelor şi în prezenţa fizică la examene; aceste „persoane cu studii” nu sunt pregătite pentru a desfăşura o activitatea practică, ele fiind o grea povară pentru societate din cauza gravelor carenţe existente în sistemul de învăţământ. Şi cu toate că aceste grave neajunsuri sunt cunoscute de zeci de ani, nu se iau măsurile care se impun, dintre care unele, dintre cele mai importante, sunt prezentate în acest material

  1. Dacă guvernanţii cred că educaţia e costisitoare, nu peste mult timp vor vedea cât de scumpă şi de catastrofală e ignoranţa

Dacă nu  se  vor lua măsuri pentru a se  face  faţă actualei provocări, efectele negative (care pot ajunge până la a fi catastrofale)  asupra copiilor,  tinerilor, familiilor, comunităților și al întregii societăți se va resimți pe tot parcursul vieții, atât din punct de vedere social, cât şi economic. În imperiile viitorului, care vor fi imperiile minţii, nu mai este loc pentru ignoranţi. O ţară cu marea majoritate a populaţiei de ignoranţi nu mai are însă dreptul să se măsoare cu istoria…, nu mai are loc în istorie şi aceasta din cauză că „cu prăbuşirea învățământului începe şi prăbuşirea națiunii”.

Guvernanţii nu trebuie să uite că: Buna creştere a tineretului este garanţia cea mai sigură a fericirii unui stat”. (Oxenstierna); „Ignoranţa este mama tuturor nenorocirilor.” (François Rableis, 1494 – 1553, Gargantua); „Imperiile viitorului vor fi imperiile minţii.” (Winston Churchill).

Dacă până la 25 de ani un om nu a fost educat şi pregătit pentru viaţă: la 30 de ani nu va mai avea parte de iubire şi nici nu va mai avea vreodată; la 40 de ani nu va mai fi sănătos şi nici nu o să mai fie toată viaţa; la 50 de ani nu va mai avea bani şi sărac va fi cât va trăi; la 60 de ani nu va mai avea copii şi nici nu o să-i mai aibă; la 70 de ani, dacă vei mai fi, se va ruga să nu mai fie.  (N. Grigorie Lăcriţa)

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

Bibliografie

Sisteme complexe. Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

 

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida  Jurnalul Bucureştiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.