Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său (amendamente critice) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Nota redacției (AI). Coaxialismul este un sistem filozofic și existențial creat de autorul român Sorin Cerin. Acesta integrează concepte de coaxiologie, neoontologie, neognoseologie și numerologie, propunând o nouă perspectivă asupra existenței umane prin raportarea fenomenelor și a gândirii la „axe” paralele sau concentrice de semnificație. Coaxialismul (sau logica dinamică a contradictoriului) și teoria sistemelor complexe sunt două cadre conceptuale care explică modul în care funcționează universul, natura și societatea.Legătura dintre cele două se bazează pe ideea de dinamică, interacțiune și dincolo-de-simplificare. În viziunea lui Thomas Csinta, fizician, matematician și profesor universitar specializat în modelare matematică, sistemele complexe și teoria haosului reprezintă instrumente fundamentale pentru analiza fenomenelor socio-umane, judiciare și economice. Abordarea sa se concentrează pe transpunerea realităților sociale în modele matematice riguroase.  Iată liniile directoare ale perspectivei sale:

Société des Poètes Français (Paris, France) – Premiul „Jacques Prevert”. Mesajul lui Sorin Cerin (Hodorogea), poet și filosof existențialist (citat alături de Jean-Paul Sartre, Albert Camus sau Søren Kierkegaard), creatorul Coaxialismului, („comparat cu Schopenhauer, Nietzsche și Wittgenstein”) către Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist OADO – ONU)

Coaxialismul  este o noțiune nouă în terminologia filosofică, o ramură axiologică recentă  a filosofiei întrodusă  ca subiect de studiu și disciplină  de către filosoful romnân Sorin Cerin.  Survolând esențial spațiile filosofice substanțializate gnostic ale  lui Kant, Hegel, Heidegger, Schopenhauer   și a mai noilor scribi în ale filosofiei în materie de adevăr, absolut, cunoaștere a absolutului,  cunoaștere a veții și iluziei ei, cunoaștere închisă și deschisă, și trecând peste marginile lor cognitiv-gnostice,   autorul a definitivat o nouă conceptualitate a acestora, generic sumată filosofic pe baza concluziilor unei mai profunde analize, fondată  pe o gândure critică  axsată mai mult pe detalii și semnificațile lor numită  coaxialism.  În esență înțelegerea coaxialismului  se reduce la  perceperea   coprezenței a unei prezențe cu  o alltă  prezență într-un șirag   infnit de prezențe coprezente,  axate numeric și determinate de la proprie prezență, de propria prezenă și pentru propria prezență-fapt ce confirmă și afirmă axa centrală ce-și găsește certificare în chiar noțiune ca a atare co(axi)alism, precum și în Integrala tot Întregului, care astfel se compune, se autoderemină și se autodefinește așadar axial. În acest fel descifrez esențial conceptul coaxialism– axiologie a noii viziuni asupra principalelor teme exegetice filosofice.

În principiu la o percepție mai aprofundată și mai atentă coaxialismul lui Sorin Cerin este o găselniță inspirtă a interpretării în alte viziuni formulare și formulate exegetic gnostic-cognitiv  a acelorași deducții analitice a fenomenelor  veții, a  implicațiilor lor colaterale și a realităților direct sau indirect legate de ele pe care le-a formulat însă în alt mod și altă terminologie filosofia clasică. Însăși fonetica logistică  a noțiunii coaxialism  este în așa mod structurată, modelată și expusă   încât numai  citirea, descifrarea și înțelegerea  mesagelor și nu mesajului ei devine un act morfologic facil al executa pentru a  da o confgigurație aproximativă conținutului și sensului noii conceptualități.  Dar să ne oprim în a supune unei gândiri critice mai atente  a  celor 11 principii  ale coaxalismului deduse de Sorin Cerin, pentru a vedea ce este interpretare  și ce nu este interpretare  în analitica și logo-logistica coaxialismului.    

Le prezint aici.

• 01. Unica filosofie adevrată este aceea care acceptă, că omul nu cunoaște adevărul, deci implict nici filosofia.    

Se naște întrebarea retorică legitim a se naște: Chiar nici adevărul a ceea ce vrea să spună acest principiu? Atunci cum amr fi știut el de el,  autorul de el și de  mesajul său dacă nu este, așadar, adevărul ca atare al său? Ce fel de adevăr al principiului trebuie consemnat unul relativ sau unul absolut? Și pe unul și pe altul. Pe cel relativ, pentru că orice am spune despre ceva raportat la altceva, ca prezență (să folosim termenii autorului) la o altă prezență  într-un Întreg cu o infinitate de prezențe – adevărul devine relativ, și devine absolut  dacă propria prezență se raportează la propria prezență numeric intrinsec într-un șirag infinit de raportări. Infinit deci  adevărul relativ intrinsec raportat la sine nu este altceva decât adevărul absolut incifrat în sine la infinit,  și numai raportat la o singură prezență a sa sau străină rămâne adevăr relativ.  Adevărul relativ este fizic, constituind realitatea fizică imediată concretă- cel absolut-realitatea nemijlocit-metafizică primordială, împreună alcătuind Adevărul TotÎnreg/Adevărul Totântregului. 

HENRIETA ANISOARA SERBAN: Despre Coaxialism, sistemul filozofic al lui Sorin Cerin

Dacă am da crezare lui Sorin Cerin cunoașetea nu ar ști de ea însăși/de cunoaștere, adevărul de adevăr și omul de om. Prin urmare ele toate se știu, ca atare, nemijlocit  numai ca adevăruri cu și prin adevărurile lor intrinsece, iar filosifa nu ar avea în general subiecte de analiză,  în timp ce concepțiile proprii autorul le consideră subiecte de discuție filosofică considerate  de el ca adevăruri cu pretențiie de a le supune și a le da cunoașterii  sale, cu sensul că ceea ce susține și afirmă  sunt anume de acest caracter merituos. Prin urmare unde găim aici lipsa și a adevărului filosofic? Concluzia deci este, că singura, adică unucă  filosiofie este că autorul se încurcă în propria filosofie ca adevăr de el nerecunoscut, astfel el făcând din propria cunoaștere vrută închisă–cunoaștere, de fapt,  deschisă care necesită încă noi investigații

• 02. Orice sistem filosofic, filosof care pretinde că spune adevărul este un mincinos.

Prin urmare și coaxialismul ca teorie filosifică care pretinde că spune un enunț totși cu adevărul său numit enuț  numai este ceea ce este ca atare adevăr filosific, lipsindu-se pe sine de sine, de adevărul său, anulnd astfel și pretenția de a fi considerat teorie filosofică. Atunci cum totuși autorul l-a pronunțat dacă este o minciună lipsită de sine ca minciună? Căci minciuna, de fapt, nici nu ar concepe/ști că este minciună.

• 03. Omul nu va cunoaște niciodată adevărul și nici cunoașterea absolută întrucât întreaga lui existență este  axată pe iluzia veiții.

     Care iluzie a veții aceea care nu ștue ea însăși de ea însăși că este o iluzie cu adevărul ei numit iluzie? Nu există nicio iluzie a veții, dar este viața propriu zisă cu  adevărul ei numut veață (vezi mai sus). Deci veța este axată pe adevărul ei numit veață el fiind axa sa.

• 04. Coaxialismul este prin excelență filosofia care nu pretinde, că spune adevrul dar care acceptă aplicații care susțin raportarea iluziei veții la adevăr.

Nu pretinde și a spune că  coaxialismul este coaxialism? Atunci dacă este așa cum de autorul știe despre el și l-a  pronunțat odată ce el este doar o minciună, fără consistență, adcă fără adevărul său numit coaxialism? Deducem așadar, că coaxialismul totuși deține adevărul său numit coaxialism, și, deci, prin urmare, de care aplicații mai este nevoie pentru a certifica adevărul coaxialism când el îl are pe al său numit chiar coaxialism. Astfel, de fapt, raportarea nu a iluziei veții, ci a certitudinii veții la adevăr este însăși veața raportată la ea însăși, adică certitudinea la certitudinea ei. Altfel spus adevărul se autoraportează  intrinsec la adevăr numit tot intrinsec veață.  În acest fel raportarea raportată  la ea însăși numeric  într-un număr infinit de mare certifică ceea ce numim adevăr  circumstanțial parte din adevărul absolut universal- Adevărul absolut întreg.

• 05) Esența adevărului constă în reflectarea acestuia la elementele apărute înaintea  sa cum sunt acelea ale cunoașterii deschise provenie din starea de fapt.

Despre care adevăr vorbește Sorin Cerin, despre acela considerat de el  doar o minciună, acela inexitent adică? Care stare de fapt, pentru că cunoșterea este doar deschisă, nedusă până la capăt, adică până la starea de fapt la care încă urmează a se ajunge, starea fiind însăși adevărul adevărat și nu cel mincinos/inexistent. Așadar starea de fapt este însăși adevărul real (vezi mai sus) și nu cel mincinos a cărui elemente nu au cum să vină din starea de fapt  la care încă nu s-a ajuns, dar din elementele cunoasșterii deschise dinspre care se merge spre starea de fapt/spre adevăr. Și prin afirmațiile acestui principiu care se bat cap în cap autorul fără să conștientizeze se contrazice pe sine.

• 06) Coaxialismul acceptă operarea cu opușii opurilor Existenții cu sau fără a fi necesară raportarea acestora , determinând coaxilogia.

Chiar așa să fie? Dacă coaxialismul ca concept admite coezistnța a cel puțin două prezențe, adică a două adevăruri crezute de autor pure amăgeli, dar, de fapt,  reale, atunci cum două mincuni se au ca atare  fără a se diferenția-lucru care se poate întâmpla doar raportânduse una la alta, raportare care se face anume la opurile existenții? Care existență dacă elementele care trebue s-o certifice  sunt doar minciuni, adică lipsesc? Și dacă coaxialismul acceptă operare cu opușii pretinsei existențe înseamnă, că acești opuși considerați mincuni există totuși fiind reali. Și dacă opușii sunt minciuni/inexistenți deci, cum pot ei determina coaxiologia odată  ce ea presupune existența a cel puțin două prezențe ca să justifce coprezența? Și iarăși dacă autorul admite existența opușilor opurilor înseamnă, că ei se certifică drept diferențe care încă odată justifică existența lor, dar nu inexistența, minciuna lor. În această ordine de idei nu ar fi posbilă nici  cunoașterea opușilor, nici opurile ca atare, nici a adevărului circumstanțializat (vezi mai sus), nici  a celui absolut și nici însăși a cunoașterii ca atare,  pentru că ar  înceta deschidrerea ei prin închidere  determinată de opurile și opușii lor inexistenți, mincinoși adică. Dacă ar fi așa atunci cum Sorin Cerin operează cu o cunoaștere certificată de toate afirmațiile și principiile sale coaxiologice mincinoase? Contrazicere peste cntrazicere  în toată teoria lui coaxiologică făcând-o, de fapt, falsă și inutilă.

• 07) Un opus are la infunit un alt opus ideinic cu el.

Voi spune numai atât. Dacă teoria coaxialismului neagă cunoașterea adevărului ca atare, atunci cum un opus are la infinit un alt opus-tocmai acea mijlocire pe care autorul o neagă ca adevăr, fapt ce face imposibilă logica inferențială a gândirii critice necesară cunoașterii în ansamblu și cunoașterii unor lucruri concrete ca atare. Prin urmare din cauza lipsei  ei autorul nici nu și-ar fi putut formula principiul. Însă,  de fapt, prezența ei de facto  face  să se deschidă spre cunoașterea adevărului, dar și pe sine?  Atunci cu ajutorul cărei cunoașteri el formulează acest  principiu cu minciuna lui și deci, de fapt, cu lipsa a însăși minciunii? Astfel dacă am considera corectă teoria coaxialimului, atunci am trebui să anulăm  acest principiu ca fiind incorect, ceea ce, de fapt, a și făcut fără să conștientizeze ideinic Sorin Cerin dar totuși pronunțându-l.

• 08)  Cu cât un opus este mai îndepărtat, adică între el și elementul opozant sunt intercalate un număr mai mare de opuși  cu atât similitudinile dintre acetea vor fi mai pronunțate.  

Acest concept este vlalabil doar când recunoaștem posibilitatea cunoașterii adevărului și a existenții lui ca atare, inclusiv atât a adevărului  circumstanțializat, cât și a celui absolut (vezi mai sus),  fără însă să conceapă însăși autorul  prin acest principiu, dar folosind totuși mijloacele considerate de el  mincinoae, adică inexistente ca adevăruri.

• 09) Cum putem vorbi despre Univers fără substrat  în existență , deci fără subiect?

De ce nu am putea? Am putea numai că  în stil  mincinos, dacă am accepta a fi corecte concepțile teoriei coaxialității, ceea ce a și făcut mincinos Sorin Cerin, contrazicând flagrant propriile principii, concepte și idei. Tocmai acest substrat în existență și constitue, de facto, adevărul principiului în cauză,  însă  considerat de autor  neadevărat, cu toate că prin el spune cu totul altceva. În  esență subiectul adevărului este înăși adevărul incorect înțeles  de el neadevărat. Dacă am da crezare ideilor sale, atunci nu se știe despre care subiect vorbește odată ce conform lor, ele sunt mincinoase, deci inexistente, lipsinduse în acest fel autorul și de proriul subiect.

• 10) Factorul va fi întotdeuna opusul infinității fără de care se va raporta ca finit la fel cum cunoașterea se raportează la necunoaștere și veața la moarte. În accepțiune coaxală factorul va echivala cu Dumnezeu, unicul Creator și Uncul Întâmplător .

Factorul este într-adevăr opusul infinității ca adevăr  circumstanțial , însă totodată nu se opune infintății ca adevăr absolut, fiind dual corespunzător ca  obiect  fizic  inclusiv ca subiect metafizic (vezi la început) și bineânțeles, dacă le considerăm  adevăruri existenențiale  și nu  mincuni marca Sorin Cerin. Iar în acepțiune coaxială cu Dumnezeul Totunitar va echivala Tot Întrrgul Universal Integrator de  Fizic și Metafizic – părticică din el fiind factorul întâmplător intermediar legitim. Dumnezeul Tot Unitar Integrator nu este un factor întâmplător, ci legitim oblogatoriu de la sine putere și legitimitate-Lege Supremă Universală. Ea se certifică prin următoarele concepte: factorii se supun unei legi a întâmplări combinată cu o lege a necesității universale unde și când   ei sunt pe cât de legitimi pe atât și de întâmplători , adică haotici pe cât sunt întâmplători și ordonați pe cât sunt legItimi /necesari. De aceea factoirii alcătuesc un haos ordonat de parțialitatea cotei părți a întâmplării din lege/necesitate și a legii/necesității din întâmplare : este tocmai Adevărul Universal, care certifică echilibrul antitezelor/factorilor intermediari în Teză-Tot Întregul Unuversal–Temeincica suficenții lui–Baza Eterntiății.

• 11) În lumile fiecărui factor creator și Unic Întâmpător se vor reflecta toți ceilalți factori creatori și Unic Întmplători sub forme de numere de la Unu de factori creatori și UnIc Întâmplători.

Am constatat, de fapt, că factorii nu sunt numai Unic Întâmplători,  ci nici numai Unic Leguitori (vezi mai sus). Prin această stare combinativă ambivalentă ei sunt Factori Generatori de proprie semnificație, sens, consistență, prezență, confirmare, autodeterminare, autodefinire  ce împreună alcătuesc intrinsecul lor generator de potențial existențial fizic-metafizic.   Intrinsec fiecare factor se autodetermină/autodefinește respectiv fizic ca Factor Generator Fizic  și se autogenereză  metafizic prin  numita Lege a Necesității Metafizice

Concluzii

• 01. Coaxialismul nu poate fi considerat o teorie radical nouă filosofică, ea fiind parțial o interpretare terminologică diferită de ceea ce în princuipal a fost tratat și definitivat sub alte formulări exegetice de către alți autori de breaslă în materiile respective
• 02. În contrasens cu ceea ce susține Coaxialismul adevărul poate fi știut și apreciat de cunoatere.
• 03. Există adevăr relativ numit adevăr circumsanțializat și adevăr absolut.
• 04. Nu există adevăr mincinos.
• 05. Starea de fapt și ducerea în fapt sunt  proprii atât adevărului relativ circumstanțilizat cât și adevărului absolut.
• 06. Atât adevărul circumstanțilizat relativ cât și adevărul absolut au partea lor fizică și metafizică.
• 07. Cunoașterea deschisă parcurge drumul ducerii în fapt, cea închisă se oprește la o distnță  de el.
• 08. Cunoașterea deschisă definitivează adevărul absolut iar cunoșterea închisă pe cel circumstanțializat relativ.
• 09. Factorii existențiali ai realității se manifestă concomitent în parțialitate și ca factori legitimi ordonați și ca factori întâmplători haotici.
• 10. Fiecare factor se certifică pe sine concomitent cotă parte ca Unic Întâmplător și ca Unic Leguitor.
• 11. Intrinsec fiecare factor se autodetermină /autodefinește respectv fizic   ca Factor Generator Fizic  și se autogenereză  metafizic prin  așa numita Lege a Necesității Metafizice.

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Dreptul la Replică – Replica marelui scriitor și filosof existențialist Sorin Cerin la articolul lui Petru Ababii („Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său – amendamente critice)” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D).

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)