Sponsorizări și mecenate blocate de legislația perimată din România. Un semnal de alarmă, acțiuni instituționale și propuneri de îmbunătățire a Legii sponsorizării – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Introducere. Paradoxul digitalizării și blocajele legislative

„Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin)

România digitală se lovește structural de zidul anacronic al unor legi învechite. În timp ce statul român impune forțat digitalizarea prin sisteme complexe precum e-Factura,e-Transport sau Spațiul Privat Virtual (SPV) etc., punând o presiune uriașă pe cetățeanul de rând, inițiativele private de alfabetizare digitală și de instruire a populației în domeniul Inteligenței Artificiale (IA) sunt blocate de interpretări rigide și mecanisme birocratice absurde.

În calitate de economist, scriitor, jurnalist și fost consultant fiscal, am constatat că simpla critică academică nu mai este suficientă. Din acest motiv, am declanșat o ofensivă instituțională totală, înaintând memorii oficiale și proiecte tehnice de reformă către Ministerul Finanțelor, Conducerea Senatului, Conducerea Camerei Deputaților și către Instituția Avocatului Poporului (în vederea sesizării Curții Constituționale). Miza acestui demers o reprezintă două lucrări de interes public și de valoare universală pe care le-am finalizat recent, la vârsta mea de peste 78 de ani „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale” și „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”. Intenționez să le public în format fizic în România și să le postez pe platforma internațională Amazon KDP, proces care implică însă costuri masive de traducere și logistică.

Lucrări de o utilitate publică incontestabilă

„Legea este ordine şi o lege bună înseamnă o ordine bună”. (Aristotel)

Consider că aceste volume depășesc cu mult sfera interesului academic individual. Ele sunt redactate spre beneficiul direct și urgent al populației prin patru piloni fundamentali:

• Combaterea analfabetismului digital. Cărțile acționează ca manuale de supraviețuire tehnologică pentru românii puși în fața valului de digitalizare fiscală și administrativă.
• Incluziune socială și echitate. Prevenirea marginalizării socio-economice a categoriilor vulnerabile sau în vârstă, oferindu-le un ghid accesibil.
• Securitate împotriva fraudelor economice. Educația privind Inteligența Artificială (IA) oferă populației arme de apărare în fața dezinformării, a atacurilor cibernetice și a tehnologiilor de tip deepfake care pot ruina patrimoniul personal.
• Rigoare științifică națională. Unificarea și clarificarea terminologiei de specialitate în limba română pentru universități, instituții și firme.

Finanțarea culturii, sugrumată de „feudalismul administrativ”

„Faceți din incompetenți conducători și apoi vă întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill)

Deși unele companii din mediul privat s-au arătat dispuse să sponsorizeze editarea în țară și traducerea lucrărilor pentru postarea pe platforma internațională Amazon KDP, „Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea” conține numeroase neajunsuri în reglementare și contradicții flagrante față de „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” în stabilirea facilităților fiscale, blocând total procesul:

• Sperietoarea „scopului lucrativ” (Art. 1, alin. 1 din Legea nr. 32/1994). Textul legal cere ca transferul de fonduri să susțină activități în care nu se urmărește obținerea unui profit. Ca persoană fizică ce își publică opera, scopul principal este propagarea cunoașterii (utilitate publică), iar nu actul comercial. Totuși, organele de control fiscal tind să interpreteze publicarea unei cărți ca activitate generatoare de profit, anulând abuziv deductibilitatea sponsorului.
• Vidul filantropic (Art. 1, alin. 3 din Legea nr. 32/1994). Noțiunea de „activitate filantropică cu caracter umanitar” cerută pentru mecenat nu beneficiază de o definiție juridică autonomă și clară în raport cu proprietatea intelectuală, generând un grav vid interpretativ.

Analiza critică a blocajelor din Legea nr. 32/1994

• Haosul legislativ de la Articolul 8

„Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni.” (Platon)

În textul actualizat al Legii nr. 32/1994, alineatele (1) – (3) ale articolului 8 sunt reproduse conform modificării efectuate prin art. II din OUG. nr. 127/1999. Acest articol II din ordonanță a fost abrogat ulterior prin art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 414/2002. Cu toate acestea, nu este deloc clară intenția legiuitorului cu privire la efectul acestei abrogări, motiv pentru care ea nici nu a fost operată în textul actualizat de către cele mai apreciate programe informatice de legislație, precum Lex Expert. O astfel de succesiune de evenimente legislative neclare face ca forma în vigoare a acestor alineate să fie extrem de dificil de stabilit cu certitudine juridică nu numai de către contribuabili, dar și de către instituțiile statului. (Notă tehnică: Lex Expert este un program informatic și o bază de date specializată care conține legislația României, actualizată și consolidată. Este utilizat de unele dintre cele mai importante instituții ale României, de diverse instituții publice, de juriști, contabili, cabinete de avocatură, notari etc.).

• Necesitatea eliminării obligativității formei autentice [Art. 1, alin. (4)]

„Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea.” (Seneca)

Prin art. 1, alin. (4) din Legea nr. 32/1994 se prevede că: „Actul de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica obiectul, durata şi valoarea acestuia.” Art. 269 din Codul de Procedură Civilă și art. 2.699 din Codul Civil definesc înscrisul autentic ca fiind cel întocmit sau primit şi autentificat de un notar public sau o autoritate învestită de stat. Consider că, în condițiile actuale ale digitalizării societății, aceste prevederi ar trebui urgent abrogate. De reținut și următorul aspect: Codul Civil român inițial a fost adoptat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fiind publicat în Monitorul Oficial la data de 4 decembrie 1864 și intrând în vigoare la 1 decembrie 1865.

În Epoca Inteligenței Artificiale, care schimbă lumea din temelii, numeroase prevederi de această natură (vechi de peste 160 de ani) ar trebui puse de acord cu realitățile actuale. Într-o economie modernă, este absurd ca, spre exemplu, un manager al unei companii din Baia Mare, dorind să ofere un mecenat de 1.000 de lei unui autor din Constanța, să își blocheze activitatea firmei timp de două zile pentru a parcurge aproape 1.000 de kilometri în scopul semnării fizice a unui act la notar. Această cerință contrazice flagrant existența semnăturilor electronice calificate reglementate prin Legea nr. 455/2001.

• Contradicții flagrante între Codul fiscal și Legea sponsorizării

„Opera e vrednică de foc; autorul, de spânzurătoare.” (Gheorghe Şincai)

Între „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” și „Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea” există contradicții flagrante în stabilirea facilităților fiscale, așa după cum sunt prezentate comparativ în tabelul de mai jos:

Prevederi din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal	Prevederi din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea	Impactul administrativ-fiscal real
Art. 25. Cheltuieli […] (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat […] scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat. […]	Art. 8. (1) Persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile prevăzute la art. 4, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă. (3) Totalitatea reducerilor aplicate bazei impozabile […] nu poate depăşi 5% din venitul sau din profitul impozabil, după caz. […]	Contradicție totală (Mecanisme paralele): Codul fiscal funcționează pe principiul modern al creditului fiscal direct (reducerea directă a impozitului de plată). Legea Sponsorizării a rămas blocată în paradigma depășită a reducerii bazei de calcul.

Așa cum se observă, facilitățile fiscale din Codul fiscal sunt în contradicție totală, se bat cap în cap, cu cele din Legea nr. 32/1994. În condițiile existenței unor asemenea prevederi legale aberante este ușor de înțeles că: „Toate încep să fie nesigure de îndată ce ne îndepărtăm de drept.” (H. Grotius) și că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor.” (Proverb grec/Pitagora—Legile morale şi politice).

Cicero, încă din urmă cu circa 2.100 de ani, a atras atenția omenirii asupra faptului că „Salvarea poporului să fie legea supremă.” (Salus populi suprema lex esto). Acest principiu fundamental este complet încălcat atunci când mecanismele statului paralizează tocmai acele inițiative care vin în sprijinul și salvarea cetățenilor de rând în fața asaltului tehnologic. Codul fiscal, elaborat pe baze moderne, funcționează pe principiul creditului fiscal direct, în timp ce Legea Sponsorizării a fost abandonată într-o paradigmă depășită.

• Insecuritatea fiscală a cercetătorilor și autorilor persoane fizice

„Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari”. (La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”).

Din cauza lipsei unor delimitări clare în Legea nr. 32/1994, organele de control fiscal pe teren interpretează activitatea publicistică cu caracter educațional a autorilor persoane fizice ca fiind o activitate economică cu scop pur comercial (lucrativ). Această interpretare este cauzată de prevederile neclare, confuze, interpretabile diferit, până la contradictoriu din Legea nr. 32/1994 care, în plus, prin art. 8 este în contradicție gravă cu prevederile art. 25, alin. (4) din „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. Aceste grave neajunsuri legislative anulează facilitățile acordate firmelor formatoare de mecenat, blocând fluxul de finanțare. Este imperativă introducerea unui alineat protector care să stipuleze clar că actul de propagare a cunoașterii nu este o activitate comercială în sens fiscal.

• Ofensiva instituțională

Memorii către Parlament și acțiunea de neconstituționalitate la CCR „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic.” (Albert Einstein).

Pentru a sparge acest cerc vicios administrativ, am transpus analiza teoretică în acțiuni de drept public, înaintând formal trei documente strategice:

• Către Biroul Permanent al Senatului României (Materialul 1). O adresă de înaintare însoțită de un proiect tehnic de lege, prin care solicităm Camerei de Reflecție demararea procedurii de amendare a Legii nr. 32/1994, în scopul salvgardării textului de lege.
• Către Biroul Permanent al Camerei Deputaților (Materialul 2). Un memoriu tehnic depus la Camera Decizională pentru a urgenta repartizarea proiectului de amendament către Comisia de Buget-Finanțe, legiferând utilizarea semnăturilor electronice calificate (Legea nr. 455/2001) în contractele de mecenat.
• Către Instituția Avocatului Poporului (Materialul 3). O sesizare oficială fundamentată juridic pentru activarea Art. 146 lit. d) din Constituția României. Solicităm Avocatului Poporului ridicarea excepției de neconstituționalitate direct la CCR împotriva Art. 1 alin. (4) și Art. 8 din Legea nr. 32/1994, demonstrând că lipsa de previzibilitate a legii (Art. 1 alin. 5 din Constituție) și îngrădirea libertății economice (Art. 135) sunt contrare Legii Fundamentale.

Concluzii și propuneri de urgență pentru supraviețuirea culturală

„Nu–i plătiţi pe cei care nu muncesc şi nu–i taxaţi pe alţii pentru că muncesc”. (Arthur Laffer)

Statul român nu poate pretinde transformarea digitală a societății cât timp menține în vigoare un aparat legislativ tributar mentalităților vechi. Armonizarea de urgență a Legii nr. 32/1994 cu dispozițiile imperative ale Codului fiscal, eliminarea obligativității formei notariale fizice în favoarea semnăturilor electronice calificate și recunoașterea statutului non-comercial al autorilor de opere științifice sunt pași obligatorii. Dacă dorim ca elitele intelectuale ale țării să nu fie definitiv reduse la tăcere de către un aparat birocratic rigid, Ministerul Finanțelor și legiuitorul român trebuie să acționeze acum. Adevărata ordine socială se naște doar din legi clare, corelate și puse în slujba progresului, nu în calea lui.

Anexă

Proiect tehnic de amendament legislativ și expunere de motive

• Expunere de motive

Prezenta inițiativă legislativă vizează eliminarea unor paralelisme juridice anacronice și corelarea de urgență a prevederilor privind facilitățile fiscale din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea cu normele imperative din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În prezent, dispozițiile art. 8 din Legea nr. 32/1994 fac referire la o depășită „reducere a bazei impozabile în limită de 5%”, în timp ce Codul fiscal reglementează mecanismul modern al creditului fiscal direct din impozit (0,75% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit). Această necorelare generează abuzuri de interpretare în cadrul inspecțiilor fiscale de teren și blochează investițiile private în cultură și educație.

În contextul implementării sistemelor forțate de digitalizare (e-Factura, e-Transport, SPV etc.) și al existenței Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, obligativitatea formei autentice notariale fizice pentru actele de mecenat [art. 1 alin. (4) din Legea nr. 32/1994] reprezintă un blocaj birocratic absurd. Proiectul propune recunoașterea de drept a înscrisurilor electronice semnate cu semnătură electronică calificată, oferind flexibilitate și siguranță circuitului economic modern. În final, propunerea clarifică statutul persoanelor fizice (autori, cercetători) care primesc sponsorizări/mecenate pentru publicarea operelor de utilitate publică sau combaterea analfabetismului digital, stipulând că un act cultural nu poate fi asimilat unei activități economice cu scop pur lucrativ.

• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

a). La articolul 1, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

• Text actual: „(4) Actul de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica obiectul, durata și valoarea acestuia.”
• Text propus: „(4) Actul de mecenat se încheie în formă autentică notarială sau sub forma unui înscris în format electronic, semnat cu semnătură electronică calificată de către ambele părți, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. În act se vor specifica obiectul, durata și valoarea acestuia.”

b). La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

• Text propus: „(5) Finanțarea prin sponsorizare sau mecenat a editării, traducerii și publicării operelor în format pe hârtie sau electronic, cu caracter științific, educațional sau de utilitate publică, realizate de persoane fizice în calitate de autor, nu constituie activitate cu scop lucrativ sau comercial pentru autor în sens fiscal, iar sumele transferate păstrează regimul de facilități fiscale pentru sponsor/mecena în limitele prevăzute de Codul fiscal..”

c). Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

• Text actual: „(1) Persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile prevăzute la art. 4, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă. […] (3) Totalitatea reducerilor aplicate bazei impozabile […] nu poate depăși 5% din venitul sau din profitul impozabil, după caz.”
• Text propus: „(1) Persoanele fizice sau juridice române care efectuează sponsorizări sau acte de mecenat în domeniile prevăzute la art. 4 beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute în mod exclusiv și prioritar de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.” „(2) Orice trimitere din prezenta lege la reducerea bazei impozabile sau la plafoane procentuale de calcul al profitului impozabil se consideră înlocuită de drept cu mecanismul creditului fiscal reglementat de legislația fiscală în vigoare.”

Bibliografie

• Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu referire specială la dispozițiile Art. 25, alin. (4), lit. i).
• Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016.
• Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare.
• Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002 (privind abrogarea unor facilități anterioare).
• Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 11 mai 2004.
• Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005.
• Ordinul Ministrului Finanțelor (OMF) nr. 994/1994 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 32/1994.
• Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011 (Art. 2.699 privind înscrisul autentic).
• Memoriul nr. 1/2026 adresat Biroului Permanent al Senatului României de către conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița.
• Memoriul nr. 2/2026 adresat Biroului Permanent al Camerei Deputaților de către conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița.
• Solicitarea de sesizare a CCR nr. 3/2026 depusă la Instituția Avocatului Poporului de către conf. univ. dr. N. Grigorie-Lăcrița.

Scrisori adresate autorităților române competente

• Către Biroul Permanent al Senatului
• Către Biroul Permanent al Camerei Deputaților
•  Către Institutia Avocatului Poporului
• Către MFP. Inspectia Economică – Financiară 

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie–Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova  & Conf. dr. Pop Vasile Radu-Agrișu

Articol asociat

Facilităţile fiscale acordate prin lege pentru acte de sponsorizări şi/sau de mecenat – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie–Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)