


Antreprenorii români pot accesa o varietate de finanțări nerambursabile, menite să accelereze dezvoltarea afacerilor, să sprijine implementarea tehnologiilor digitale și să încurajeze tranziția către modele de business sustenabile. Costin Dendea, antreprenor în domeniul energiei și tehnologiei, specialist în accesarea de fonduri nerambursabile, subliniază că este esențial ca IMM-urile și start-upurile să fie bine pregătite pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile, fie că vorbim despre programele naționale, fie despre cele europene.

Oportunități de finanțare prin programe naționale
Printre programele naționale de interes pentru antreprenori se numără „Start-Up Nation 2025”, care are un buget estimat la 450 Mil€, cea mai mare alocare de până acum pentru acest program, ce provine integral din fonduri europene, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Aceste fonduri vor sprijini proiecte din domenii-cheie precum tehnologia, energia verde, producția și serviciile inovative. Cei care doresc să obțină finanțarea de până la 50.000 € per IMM trebuie să știe că înscrierile la cursurile de antreprenoriat din program încep pe 15 aprilie 2025, iar dosarele pentru deschiderea unei afaceri pot fi depuse începând cu 1 iunie 2025. După selecția ce va avea loc în perioada 1 octombrie noiembrie 2025 peste 7.500 de antreprenori vor beneficia de finanțare. Practic, până la finalul lunii octombrie, ar trebui semnate toate contractele şi acordat avansul în valoare de 50%. Persoanele care fac parte din grupurile țintă eligibile sunt: tineri cu vârsta sub 30 de ani, persoane cu vârsta între 30 și 35 de ani, șomeri, persoane inactive ori care provin din grupuri dezavantajate, precum și cei care s-au reîntors în țară din Diaspora.
Cheltuielile eligibile includ costurile pentru înființarea firmei, achiziția de echipamente IT și software, dotarea spațiilor de lucru, investițiile în promovare și marketing, serviciile de consultanță și formare profesională, precum și costurile cu salarizarea. Prin implementarea acestui program, se estimează crearea a peste 15.000 de locuri de muncă la nivel național. Mai multe informații despre „Start-Up Nation 2025”, se regăsesc pe site-ul MEDAT Un alt program guvernamental este „Electric Up”, cu un buget estimat la 500Mil Ron. Acesta susține IMM-urile și operatorii HoReCa care doresc să investească în panouri fotovoltaice, în stații de încărcare pentru vehicule electrice și în modernizări ale infrastructurii electrice, acordând granturi de până la 0,15Mil€ pentru fiecare proiect. „Printre cheltuielile eligibile se regăsesc costurile asociate achiziției și instalării panourilor fotovoltaice (cu o capacitate de cel puțin 27 kWp) și ale stațiilor de încărcare (cu o putere minimă de 22 kW), modernizarea infrastructurii electrice, precum și serviciile de consultanță și proiectare. Programul se desfășoară în două etape: mai întâi, preînscrierea pentru depunerea intențiilor de finanțare și evaluarea preliminară, apoi implementarea care constă în selectarea proiectelor și acordarea finanțărilor”, a precizat Costin Dendea, antreprenor în domeniul energiei și tehnologiei, specialist în accesarea de fonduri nerambursabile. Programul „Electric Up” este coordonat de Ministerul Energiei. Pentru mai multe informații și actualizări, puteți vizita pagina oficială a ministerului.
Investiții în viitorul energiei verzi prin „Fondul pentru Modernizare”
România are acces la linii importante de finanțare care sprijină tranziția către surse de energie mai eficiente. În 2025, prin „Fondul pentru Modernizare”, aproximativ 300 Mil€ sunt alocate investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum în activități non-agricole. Totodată, alte 150Mil€ sunt destinate investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii). Tot din „Fondul pentru Modernizare”, care se află sub gestionarea Ministerului Energiei, 150Mil€ sunt alocate pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul în agricultură și procesare produse agricole.
Potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare prin „schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare” a fost prelungită până la 31 martie 2025, ca urmare a cererilor primite din partea potențialilor beneficiari, pentru a asigura implementarea optimă a proiectelor. Responsabilitatea administrării schemei de ajutor de stat revine Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul AFIR.
Finanțarea totală este împărțită astfel: 90 de Mil€ pentru sursa solară și 2Mil€ pentru sursa eoliană, în cazul capacităților de până la 1 MW, și 40 Mil € pentru sursa solară și 18Mil€ pentru sursa eoliană, în cazul capacităților de peste 1 MW. Ajutorul de stat acoperă până la 100% din costurile eligibile. Un proiect de energie eoliană poate primi 0,7Mil€/MW, indiferent de capacitatea instalată, iar unul de energie solară poate beneficia de 0,550Mil€/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW sau 0,65Mil€/MW pentru capacități de până la 1 MW, inclusiv. Beneficiarii sunt întreprinderile din sectorul agricol și industria alimentară. Pentru întocmirea documentației necesare accesării acestei finanțări, cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și anexele aferente Schemei pentru energie regenerabilă disponibile pe site-ul oficial al Agenției, la secțiunea Finanțare. De asemenea, mai multe informații despre „Fondul pentru Modernizare”, puteți găsi pe site-ul Ministerului Energiei.
Eveniment dedicat antreprenorilor: Acces la fonduri și strategii pentru maximizarea profitului
Costin Dendea îi încurajează pe antreprenori să urmărească apelurile de finanțare disponibile, subliniind importanța colaborării cu consultanți de specialitate. Acest sprijin poate fi esențial în elaborarea unor proiecte bine structurate, aliniate cerințelor ghidurilor oficiale. „Într-un an în care fondurile disponibile sunt semnificative, dar și competiția este acerbă, reușita este condiționată de calitatea aplicației și de o înțelegere detaliată a mecanismelor de finanțare. IMM-urile trebuie să fie pregătite să creeze proiecte bine structurate și competitive pentru a se diferenția”, a precizat Dendea, subliniind importanța sprijinului oferit antreprenorilor în procesul de creștere a afacerilor.
Prin mentorat, formare profesională și consultanță specializată pentru accesarea fondurilor nerambursabile, Costin Dendea, secretarul general al Fundației European Business Leaders, contribuie la instruirea antreprenorilor români, un exemplu concret fiind evenimentul „Acces la Capital–Finanțare și Fiscalitate pentru Antreprenori”, ce va avea loc pe 3 aprilie 2025, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB). Evenimentul promite să aducă în prim-plan informații actualizate despre oportunitățile de finanțare disponibile în 2025, oferind participanților o perspectivă strategică asupra mecanismelor de atragere a capitalului și a dezvoltării afacerilor. La eveniment, vor fi dezbătute soluții practice pentru atragerea de capital și pentru optimizare fiscală. Printre speakerii invitați se numără reprezentanți ai MEDAT (Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului), ai FNGCIMM (Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), dar și antreprenori și consultanți financiari și fiscali cunoscuți, precum Cosmin Răileanu, Marius Todos, Corneliu Băjenaru, Dan Preda, Vera Dinescu și Horațiu Hagiu. Evenimentul va include paneluri interactive, un studiu de caz, un masterclass și oportunități valoroase de networking între antreprenori, consultanți și investitori. Pentru mai multe informații despre înscrierea la eveniment, accesați aici linkul de pe EBLF.
Nota redacției. Costin Dendea este antreprenor in domeniul energiei, al telecomunicațiilor și domeniul IT cu o experiență de peste 10 ani in piața din Romania. Pe zona de energie, aduce expertiză în furnizare și distribuție energie electrica, alimentare, eficientizare energetica, PRAM (Protectii prin Relee Automatizari si Masuratori), sisteme fotovoltaice, rețele de joasă și medie tensiune, proiectare și consultanță, prin compania Electrocoserv Industrial Energy. Fiind administrator în mai multe companii din mai multe domenii are o vastă experiență în management, finanțe și vânzări ce dorește să le împărtășească împreună cu antreprenori la început de drum, pentru a construi un viitor mai bun. Cu pasiune pentru tehnologie, el explorează inclusiv securitatea cibernetică, situațiile geopolitice implicit tehnologiile militare ce considera că impactează major întreaga economie globală. Costin este un susținător al energiei regenerabile și se angajează să aducă în producție cât mai multă energie curată. Cu abilități de leadership și strategie, el contribuie la revoluția energiei regenerabile și la crearea unei lumi mai bune și mai curate.
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Sprijin pentru antreprenorii români în 2025 – finanțări, mentorat și educație pentru dez… […]