SRI (Serviciul Român de Informații) a fost și este prezent în toate structurile statului folosind pârghia numită „Protocol” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Adrian Sârbu, Sorin-Ștefan Roșca-Stănescu, Nicușor-Daniel Constantinescu, Gheorghe Sturdza-Paltin, Rudel Obreja, Dimoftache Răzvan, Marilena-Camelia Lisita, Gheorghe Mardare, Dragomir Daniel,  Cornel-Laurențiu Eustațiu, Răzvan Savaliuc, Eduard-Raul Hellvig. Sunt nume arhicunoscute de opinia publică internațională și de cea din România. Ei fac parte dintr-o listă de sesizări care sunt referire la condițiile și împrejurările în care a fost încheiat și pus în aplicare Protocolul de cooperare nr.00750/003064 din 4 februarie 2009 dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații (SRI) și se referă la aceleași fapte.

Exact 65 protocoale erau în vigoare la finalul anului 2027 între SRI și instituții ale statului. Nu mai puțin de 52 de astfel de instituții aveau încheiate documente pentru protejarea datelor. Claudiu Mandea, la acel timp președinte al Comisiei pralamentare de supraveghere a SRI, preciza în 2018 că SRI a semnat începând cu 1990 peste 560 de protocoale sau acorduri. Protocoalele au pus pe jar întreaga țară. Niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la inițiativa CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) conform Instituției Administrația Prezidențială. Protocolul din justiție are nr. 76344/19 septembrie 2018 și este semnat de SRI și Parchetul General. A fost desecretizat în 2018, dar a născut o mulțime de polemici în spațiul public. Cea mai contestată prevedere este aceea că procurorii trebuiau să dea raportul în termen de 60 de zile către SRI cu privire la modul în care au gestionat informațiile primite.

Totodată, la cererea Parchetului se acorda sprijin pentru organizarea de flagrante, dar și pentru completarea informațiilor în cazuri complexe aflate pe rolul Parchetului. Protocolul SRI-DNA, conform unei surse credibile, judecătoarea Dana Gârbovan, a fost specific regimurilor de inspirație sovietică. Același Claudiu Mandea afirmă că între 2000 și 2016, Parchetul și SRI au cheltuit peste 141Mil€ pe interceptarea celor 6 milioane de români care au fost ascultați, adică mai mult decât prejudiciile aflate în dosare. Protoccolul SRI-Parchetul General cuprinde și un capitol referitor la colaborarea cu DNA. În situații excepționale supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, Florian Coldea.

Unele persoane n-au rezistat presiunii anchetelor și au cedat, mai ales cele care reclamau abuzuri ale justiției. Timp de 7 ani s-a acordat astfel asistență procurorilor. Protocolul dintre Parchetul General al Înaltei Curți de Casație și Justiție și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Laura-Codruța Kovesi, procuror general la acea dată, adjunctul său Tiberiu Nițu, șeful SRI, George Maior și primadjunctul său, generalul Florian Coldea. Daniel Morar a susținut că Protocolul conține prevederi care încalcă legea. S-a discutat, printre altele, de soarta probațiunii cauzei din mari dosare penale. Se pare că numai judecătorii puteau înlătura probele strânse în baza acestui protocol. În 2016 CCR a decis că SRI nu poate face nici un fel de supraveghere tehnică pentru Parchete. Abia atunci Protocoalele dintre SRI și Parchetul General au fost declarate neconstituționale, însă în ianuarie 2019 judecătorii CCR au arătat în motivarea legată de Protocoalele Secrete că probele strânse în dosare cu ajutorul ofițerilor SRI sunt nule și trebuiesc înlăturate.Mai mult, Protocoalele au adus încălcări ale prevederilor de separație a puterilor din stat.

În 2012 un Protocol Secret a fost încheiat între SRI și DNA, plus Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și cel de Interne, prin care erau monitorizate ANAF și MAI, care a fost prezentat în spațiul public. Documentul încheiat în baza unei hotărâri CSAT din 2010 a fost semnat de Laura-Codruța Kovesi, George Maior, Traian Igaș, iar în locul lui Cătălin Predoiu a semnat Alina Bica. Desecretizarea Protocoalelor încheiate de SRI au fost cerute în numeroase rânduri de foști miniștri ai Justiției, dar și de alți demnitari, dar refuzul a venit din partea Administrației Prezidențiaale. Cu serviciile au colaborat și instanța supremă, Inspecția Judiciară și CSM. Mai mult ultimii în 2018 au decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru un control tematic la Parchete. Una peste alta, Protocoalele au oferit umbrela comiterii numai de abuzuri, servind interesele unor conducători de instituții publice pentru a fabrica dosare pe bandă.

Câteva constatări personale înainte de a vă prezenta un studiu de caz. Primul protocol SRI cu o instituţie, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale, publlicat pe site-ul SRI a fost încheiat pe data de 4 februarie 2009 și a fost semnat de Tiberiu Niţu, prim-adjunct al procurorului general la acea vreme, şi Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI. Protocolul a fost aprobat de George Maior–director al SRI la acea dată şi procurorul şef Laura-Codruţa Kovesi. Documentul prevede constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor care stipulează următoarele aspecte: „Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”. Protocolul mai prevede printre altele „acordarea de către experţii Serviciului, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală”. Totodată, se prevede acordarea cu titlu gratuit de către Serviciu a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; Protocolul mai prevede modul în care sunt valorificate mandatele de interceptare pe siguranță națională, operațiunile de interceptare audio-video, dar și desfășurarea activitaților de supraveghere operativă și investigații informative. Publicarea Protocolului „secret” încheiat între SRI şi Parchetul General dezvăluie „în mare parte hidoşenia Statului Paralel”.

Florian Coldea a declarat după ce a fost audiat în Comisia pentru controlul SRI, ca protocoalele de cooperare dintre serviciul secret şi Parchetul general reprezintă „o practică internaţională”. Fostul director adjunnct al SRI a precizat: „Nu se poate coopera interinstituţional fără să existe un protocol, mai ales cu serviciile de informaţii.” Totodată, Coldea a subliniat că protocoalele „aveau un caracter tehnic, pentru a asigura practica unitară în cadrul serviciilor” adăugând: „Nu am cunoştinţă ca ofiţeri SRI să fi efectuat un singur act de urmărire penală într-un dosar. Acestea sunt poveşti izvorâte dintr-o realitate paralelă.”  Florian Coldea a mai afirmat că SRI nu are în prezent protocoale şi că „este aproape în imposibilitatea de a lucra de spionaj şi trădare”: „Astăzi nu avem protocoale. Cum acţionăm pentru a contracara vulnerabilităţi, inclusiv ameninţarea teroristă? Riscăm să vulnerabilizăm nu doar securitatea naţională a României, ci şi securitatea unor aliaţi de-ai noştri.“ De asemenea, Florian Coldea a făcut o propunere: „Să facem o procedură transparentă foarte clară, pentru a şti şi spionii şi trădătorii să se adapteze”. Florian Coldea acuză faptul că „Subiecte care iniţial au fost lansate în spaţiul public s-au transformat în fake stories şi încearcp să ia locul realităţii”. Florian Coldea a încheiat menţionând: „Un personaj biblic, al cărui nume nu vreau să îl dau, în urmă cu două mii de ani a trădat pentru 50 de arginţi. Ce folos că a regretat după, răul nu a mai putut fi reparat. Poate ar fi bine cu toţii să reflectăm la acest episod biblic şi la astfel de personaje”.

Studiu de caz pentru Ambasada SUA, FBI, CIA. Facem referire la dosarul nr.367/P/2022 (Dosar 622/321/P/2018, Dosar 5/P/2018, lucrarea 4797/VIII-1/2024 din 5.06.2024 înregistrată la DNA și transmisă administrativ la Parchetul de pe lângă ÎCCJ-Secția Urmărire Penală sub nr.11/VIII-1). Cei menționați în debutul anchetei noastre fac parte din dosarele prezentate și judecate de Curtea de Apel Galați în dosarul 892/44/2024 declinat la ÎCCJ-Secție Penală, judecat în data de 27 martie 2025, care a primit o decizie criminală (Respinge ca inadmisibilă durata procesului penal cu privire la dosarul 367/321/2018 a Parchetului General). E vorba de ordonanța de clasare nr.367/2022 din data de 29 august 2023 semnată de procurorul general Alex Florența și procurer șef secție Romulus-Iulian Popa. Ppetentul gălățean Gheorghe Mardare a depus document în scris la data de 27 martie 2025 la completul AFC15JDL, judecător de drepturi și libertăți Simona-Elena Cârmaru. Nu s-a respectat Codul de Procedură Penală, Legea 135/2010 și Legea 286/2009 privind Codul Penal, ignorate de instanța menționată și contrar pledoariei făcute și înregistrată la instanță.

Culmea, că persoanele menționate din dosarul citat la primul aliniat prin clasare au primit aceeași măsură netemeinică, nelegală și neconstituțională. Identică cu cea practicată la primul tur de scrutin de anul trecut al alegerilor prezidențiale. Fapt care denotă haosul din justiția română și imixiunea SRI și a altor servicii secrete care controlează respectarea legii în România. Sperăm ca viitorul ambasador al SUA anunțat public de media dâmbovițeană va lua măsuri identice cu cele funcționale de peste Ocean al administrației condusă de Donald Trump. Asta-i tot.

Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași), cel mai bun ziarist de provincie conform Radar de Media 2013

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Asasinarea funcționarilor de poliție Jean-Baptiste Salvaing și Jessica Schneider la Magnanville (departamentul Yvelines, regiunea administrativă pariziană). Procesul & verdictul

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului