Acasă Opinii Stimularea firmelor care au lucrat pe perioada stării de urgenţă și propuneri...

Stimularea firmelor care au lucrat pe perioada stării de urgenţă și propuneri la reglementarea deplasărilor în afara localităţilor după expirarea stării de urgenţă (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

60
4

Este cunoscut faptul că economia productivă este baza societății.
Statul îşi duce existenţa din impozitele încasate de la firmele dedicate muncii cinstite, dar şi viaţa acestor firme depinde, uneori decisiv, de condiţiile pe care li le oferă statul.
Grija Guvernului faţă de activitatea economică productivă este rădăcina bunăstării sociale.
În perioada unei epidemii, pandemii, crize economice societatea este salvată de cei care îşi asumă riscurile de a munci și reuşesc acest lucru, chiar și în aceste condiţii.

Guvernul care nu înţelege acest lucru și nu stimulează aceste firme trebuie să se pregătească pentru falimentul său și al partidului care la propulsat la conducerea ţării.

Pe perioada stării de urgenţă declarată ca urmare a epidemiei cu coronavirus:

1. Unele firme și-au sistat activitatea, ceea ce a generat, prin efecte directe și propagate, numeroase și însemnate efecte negative pe plan economic și social, dintre care sunt de menţionat:
1.1) în circuitul economic, o singură firmă care îşi încetează activitatea, chiar și temporar, cauzează serioase greutăţi, prin efectul de propagare în lanţ, în desfăşurarea activităţii altor firme, uneori de ordinul zecilor;
1.2) bugetul de stat este lipsit de importante venituri din: impozitul pe profit, pe dividende, tva, contribuţiile sociale (pentru penii, sănătate, şomaj etc.);
1.3) bugetul de stat trebuie să suporte cheltuielile cu plata şomajului tehnic salariaţilor acestor firme;
1.4) populaţia este afectată de lipsa bunurilor și serviciilor respectivelor unităţi închise.

2. Alte firme și-au continua activitatea, efectele pozitive generate de acestea pe plan economic și social fiind numeroase și însemnate, dintre care sunt de menţionat:
2.1) au contribuit, prin efectul de propagare în lanţ, la desfăşurarea activităţii altor firme și a economiei, în ansamblu ei;
2.2) bugetul de stat nu numai că a fost degrevat de importante cheltuieli cu şomajul tehnic, dar a fost alimentat cu importante venituri din: impozitul pe salarii; contribuţiile sociale (pentru pensie, sănătate, şomaj etc.); impozitul pe profit; impozitul pe dividende; tva etc.
2.3) populaţia a beneficiat în continuare de numeroase și importante bunuri și servicii etc.
Este uşor de înţeles că aceste firme nu au lucrat la întreaga capacitate, fapt care le-a cauzat unele pierderi.

Acestea sunt numai câteva dintre argumentele care trebuie avute în vedere de Guvern pentru a acorda unele facilităţi firmelor care și-au continuat activitatea și pe perioada stării de urgenţă declarată ca urmare a epidemiei cu coronavirus.

Aceste facilităţi sunt necesare:
1) pentru compensarea pierderilor suferite;
2) în semn de recunoaştere și de apreciere a efectelor pozitive generate de acestea pe plan economic și social;
3) pentru stimularea atât a acestor firme, cât și (în special) a altora pentru situaţiile viitoare asemănătoare, de care se pare că nu vom scăpa.
Consider că aceste facilităţi și-ar atinge scopul maxim dacă s-ar acorda sub forma (1) scutirii de la plata impozitului pe profit și (2) scutirii de la plata impozitului pe salariu pentru salariaţii menţinuţi în activitate, pe perioada pe care aceste firme și-au desfăşurat activitatea, în intervalul pe care a fost declarată starea de urgenţă.

Asemenea măsuri de stimulare economică este necesar să fie bine gândite și luate de Guvern înainte de începerea unor epidemii, pandemii, perioade de criză economică și nu după consumarea lor (profilaxia este mult mai benefică decât terapia).

În sfârșit, Guvernul urmează să reglementeze modul în care se admite deplasarea persoanelor în afara localităţii de domiciliu, după expirarea stării de urgenţă.
Prin acest material se solicită Guvernului să adopte și măsura prin care să se acorde libertate deplină de mişcare a persoanelor care se deplasează:
1) de la o proprietate la alta, pe baza dovezii cu titlurile de proprietate și
2) de la o familie la alta, între familiile rude și afini până la gradul IV, respectiv: părinţii la și de la copii; părinţii la și de la nepoţi; fraţi/surori între ei. Dovada ar urma să se facă pe baza copiilor de pe documentele doveditoare, respectiv: cartea/buletinul de identitate, paşaport, certificat de naştere, certificat de căsătorie.

Măsura se justifică prin faptul că sunt milioane de persoane pentru care asemenea deplasări sunt strict necesare (în special pe perioada sezonului cald) raţionale, umane și benefice și pentru persoanele respective și pentru stat.
Spre exemplu, foarte multe persoane deţin câte o proprietate și în mediul rural, unde a) fie locuiesc în cea mai mare parte pe perioada sezonului cald, b) fie se deplasează frecvent.

Spre deosebire de cei care trebuie să stea în cutia de la bloc și pe perioada căldurilor toride de vară, factor cauzator de numeroase și grave consecinţe negative, cei care îşi petrec perioada de vară în mediul rural, unde îşi primesc frecvent nepoţii, copii, alte rude, prieteni etc., pe lângă faptul că sunt eliberaţi de aceşti factori nocivi, ducând o viaţă sănătoasă, obţin, din propria gospodărie, numeroase cantităţi de produse pentru alimentaţi raţională, a lor și a celorlalţi membrii ai familiei.
Și acestea sunt numai câteva dintre multele efecte benefice pe care le-ar genera adoptarea măsurilor propuse mai sus.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Alte lucrări ale autorului

Geniul răului, geniul binelui (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

 

4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.