1.jpg)
- Profesioniștii din vânzări, IT, suport pentru clienți și inginerie vor fi cei mai căutați pe piața muncii
- Doar 1% dintre angajatori sunt dispuși să ofere creșteri salariale de peste 20%, așa cum își doresc angajații români
- Suportul psihologic pentru angajați și cursurile de protecția datelor și securitate cibernetică, sunt printre tendințele anului în rândul beneficiilor oferite de angajatori
- Cursurile și dezvoltarea angajaților, o soluție la criza de talente de pe piața muncii
- Crește numărul angajaților din țările aflate în curs de dezvoltare
Peste 80% dintre angajatorii din România intenționează să crească salariile în 2025, iar în majoritatea cazurilor acestea vor fi mai mari cu 6% până la 10%, arată Randstad Romania HR Trends 2025, cea mai recentă cercetare de piață realizată de compania Randstad România, lider pe piața serviciilor de resurse umane. „Raportul Randstad Romania HR Trends 2025 surprinde așteptările mediului de afaceri pentru anul 2025 și cele mai importante provocări și tendințe la nivel de resurse umane în rândul companiilor prezente pe piața locală. Viitorul pieței muncii din România va fi definit de un echilibru între tehnologie, educație continuă și beneficii care adresează atât nevoi profesionale, cât și personale ale angajaților. O concluzie pe care o putem trage este că ne aflăm într-un moment de reconfigurare a viziunii de leadership al echipelor, cu accent pe crearea și dezvoltarea de ecosisteme care le permit angajaților să crească și să aibă cariera care îi împlinește”, arată Ionuț Huzu, Director Comercial Randstad România.
Creșteri între 4% și 10% ale vânzărilor
Mediul de afaceri privește anul 2025 cu optimism moderat. Cca 43% dintre companii anticipează o creștere a veniturilor în 2025 (față de 41% anul trecut), în timp ce 10% estimează scăderea acestora (comparativ cu 4% în 2024). Cca 63% din respondenții care se așteaptă la o creștere a vânzărilor spun că aceasta va fi între 4 și 10% în acest an. Se remarcă diferențe semnificative față de Republica Cehă, unde doar aproximativ o treime din reprezentanții mediului de afaceri se așteaptă la o creștere a veniturilor, în vreme ce în Ungaria jumătate din angajatori sunt optimiști cu privire la acest indicator.
În majoritatea cazurilor, în 2025 salariile vor crește cu 6%-10%
Cca 82% dintre angajatori intenționează să crească salariile în 2025, însă procentul planificat este sub așteptările angajaților. Marja medie a creșterilor salariale este de 6-10%, în vreme ce, conform unui sondaj realizat de Randstad România în social media, 37% dintre angajați consideră că ar trebui să depășească 20%. Doar 1% dintre angajatori sunt dispuși să ofere astfel de creșteri semnificative. Decalajul dintre ceea ce oferă angajatorii și ceea ce așteaptă angajații este o problemă structurală a pieței muncii. Aceasta poate duce la o creștere a fluctuației de personal și la dificultăți în retenția talentelor. De aceea, pentru atragerea și loializarea resurselor umane, creșterile salariale nu sunt suficiente; acestea trebuie însoțite de beneficii personalizate, oportunități de dezvoltare și flexibilitate în muncă.
Angajații din producție sunt cel mai greu de găsit
Cca 34% dintre companii intenționează să facă angajări în acest an, în principal datorită creșterii afacerii sau dezvoltării organizației la nivel național/internațional iar 13% vor opta pentru înghețarea recrutărilor. Cele mai multe angajări vor fi pentru posturi din vânzări (în creștere cu 10% față de anul trecut), inginerie, suport clienți și IT sau posturi cu responsabilități operaționale. Principalele piedici în recrutare sunt și în acest an așteptările salariale ridicate ale candidaților (deși în scădere cu 8% față de 2024) și lipsa experienței relevante de lucru în industria în care aplică. Companiile au nevoie de talente pentru a-și susține dezvoltarea, dar costurile salariale ridicate și deficitul de candidați calificați creează un context în care angajatorii trebuie ca, alături de recrutare, să pună accent pe formarea profesională și dezvoltarea internă a angajaților.
Sectorul IT & telecom, serviciile și producția anticipează cele mai multe angajări. De asemenea, domenii precum BSS (Business Support Services) și imobiliare/construcții vor continua să își extindă echipele, datorită creșterii cererii pentru servicii specializate, respectiv a proiectelor de infrastructură. Există și sectoare unde angajările vor rămâne stabile sau chiar vor înregistra scăderi (automotive, transport-logistică, servicii financiare). Producția și operațiunile sunt domeniile unde companiile întâmpină cele mai mari provocări în găsirea de personal calificat. De asemenea, recrutarea pentru departamentele de IT, vânzări și logistică devine tot mai dificilă, ceea ce generează o concurență semnificativă în atragerea de specialiști în aceste domenii. Cu un volum mai mic de angajări estimat pentru departamente de back-office, marketing sau servicii juridice, bătălia pentru talentele din aceste domenii este mai puțin vizibilă. Cca 71% dintre companii consideră că rețelele profesionale online, precum LinkedIn, vor fi cele mai eficiente metode de atragere a candidaților în 2025. De asemenea, programele de recomandare internă a angajaților și colaborările cu firme de recrutare rămân metode populare pentru identificarea talentelor potrivite. Companiile trebuie să își adapteze strategiile de recrutare la un mediu digital unde construirea unei imagini puternice de angajator și utilizarea inteligentă a canalelor online vor face diferența în atragerea celor mai buni specialiști.
Angajăm tot mai mult din țările aflate în curs de dezvoltare
Confruntate cu deficitul de talente pe piața locală, tot mai multe companii din România își îndreaptă atenția către recrutarea din țările aflate în curs de dezvoltare. Cca 14% dintre angajatori intenționează să angajeze muncitori din țări din lumea a treia pentru poziții „gulere albastre”/„blue-collar” (lucrători/producție), în timp ce doar 6% caută specialiști „gulere albe”/„white-collar” (angajați birouri) din afara Uniunii Europene. Majoritatea companiilor preferă să recruteze acești angajați prin agenții de muncă temporară certificate, indicând o tendință de externalizare a procesului de recrutare internațională. Ccca 66% dintre angajatori consideră că, la nivelul resurselor umane, menținerea talentelor este principala dificultate, subliniind nevoia de strategii eficiente de fidelizare. În același timp, 59% dintre companii se confruntă cu dificultăți în atragerea de noi angajați, iar 52% întâmpină provocări în menținerea angajaților implicați și motivați.
Crește încrederea în AI
Cca 64% dintre companii sunt deschise la utilizarea AI, comparativ cu 58% în 2024. AI este implementată preponderent pentru automatizarea sarcinilor repetitive, analiza datelor, recrutare și suport clienți. Ccca 29% dintre angajatori nu au încă o strategie clară legată de AI. Printre tendințele în rândul beneficiilor primite de angajații români în 2025 se remarcă:
Beneficii financiare
– deducerea cheltuielilor cu munca la domiciliu (14% din respondenți),
– participarea la profit (15%).
Beneficii dedicate stării de bine și dezvoltării abilităților
– Suport psihologic (31%),
– Coaching & mentorat (38%).
Beneficii legate de învățare
– Protecția datelor și securitate cibernetică (ex. GDPR)–59%,
– Abilități de comunicare și prezentare–56%,
– Diversitate și incluziune–52%,
– Gândire creativă și critică–44%,
– Sustenabilitate–42%,
– Wellbeing și mindfulness–37%.
Cercetarea Randstad Romania HR Trends 2025 a fost realizată în perioada octombrie-decembrie 2024, pe baza unui sondaj online, la care au răspuns 204 de lideri din diverse industrii. Aceasta a fost făcută în parteneriat Evalueserve, companie globală de cercetare de piață și analiză.
Notă. Randstad este cea mai mare companie de talente din lume și partenerul preferat al clienților. Compania se angajeză să ofere oportunități echitabile oamenilor din toate mediile și să îi ajută să rămână relevanți în lumea muncii, aflată în schimbare rapidă. Are o înțelegere profundă a pieței muncii și ajută clienții să creeze forța de muncă de înaltă calitate, diversă și agilă de care au nevoie pentru a reuși. Cei 40.000 de angajați ai companiei din întreaga lume au un impact pozitiv asupra societății, ajutând oamenii să-și realizeze adevăratul potențial pe tot parcursul vieții lor profesionale. Randstad a fost fondată în 1960 și are sediul central în Diemen, Olanda. În 2023, în cele 39 de piețe ale acesteia a ajutat 2 milioane de talente să își găsească un loc de muncă unde să se simtă bine și a generat venituri de 25,4 Md€. Randstad N.V. este listată la Euronext Amsterdam. Randstad România are prezență în București, Slatina, Sibiu, Brașov și Timișoara, deservind companii care caută un partener de HR cu perspective aprofundate asupra pieței, instrumente apreciate la nivel mondial și expertiză locală, pentru nevoile lor privind forța de muncă, de la recrutare la muncă temporară, mobilitate internațională, outsourcing, programe de dezvoltare, outplacement, consultanță. Cu o echipă entuziastă de peste 100 de profesioniști și peste 2.500 de angajări pe an, Randstad România contribuie la nivel local, de peste 8 ani, la evoluția pieței muncii.
Notă. Alte articole despre Rondstad în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Studiu Randstad Romania HR Trends 2025 – Salarii mai mari cu 6-10% pentru angajații români, … […]