Acasă Headhunting - Resurse Umane (Human Resources) Conform unui studiu Randstad Workmonitor (2023), „Românii muncesc mai mult pentru a-și...

Conform unui studiu Randstad Workmonitor (2023), „Românii muncesc mai mult pentru a-și crește veniturile. Sprijinul în criza costului vieții, noul instrument de atragere a talentelor”

„Târgu’ Ieșilor” – prin intermediul Universității Apollonia – din nou Capitala Culturală a Cercetării Internaționale. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

  • Cca 98% dintre angajați clasifică echilibrul dintre viața profesională și cea personală imediat după salariu în topul celor mai importanți factori de evaluare a unui loc de muncă
  • Ccca 39% dintre angajați și-au găsit sau se află în căutarea unui al doilea loc de muncă pentru a gestiona criza costului vieții, în timp ce o cincime se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit
  • Cursurile dedicate discriminărilor inconștiente–o tendință în creștere în rândul trainingurilor preferate de angajați
  • Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a  douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani.

Mihaela Maranca, drumul de la economist la consultant în resurse umane și la Country Manager Randstad România: „1 din 4 angajați care își schimbă locul de muncă primesc o creștere salarială cuprinsă între 1%-10%”

Ediția Randstad Workmonitor pe care o lansăm la începutul anului 2023 oferă pieței muncii un tur valoros prin tendințele principale ale pieței și preferințele angajaților. Vedem clar că aceștia nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea neobosită de talente a angajatorilor.“–Mihaela Maranca, Director General, Randstad România.

O treime (29%) dintre angajați spun că preferă să fie șomeri decât nefericiți la un loc de muncă și peste jumătate (54%) declară că și-ar da demisia dacă angajatorul nu ar lua în considerare o solicitare a lor privind condiții mai bune de lucru. În ciuda crizei costului vieții și a noilor preocupări legate de siguranța locurilor de muncă, aceste procente sunt în mare parte neschimbate față de ediția de anul trecut a Randstad România.

Mai mult de lucru pentru venituri mai mari

Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației la nivel global în întreaga lume, i-a împins să caute noi surse de venit, precum:

  • Aproape jumătate dintre angajații români (39% față de 25% la nivel global) au luat decizia de a-și lua sau de a căuta un al doilea loc de muncă pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (44%) și mai mic în rândul Gen Z* (Generation Z), cca 31.6% (Gen Z – 18-24 ani, Millennials – 25-34 ani, Baby Boomers – 55-67 ani)
  • Puțin sub un sfert (23%) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul loc de muncă, procent mai mare pentru Gen Z (38%) și de 17% în cazul Baby Boomers.
  • O cincime (19%) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bun, ca soluție la contextul economic prezent. Mai mult de un sfert din Gen Z au în vedere această perspectivă, dar numai în jur de 10% din Baby Boomers o iau în considerare.

Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare; peste un sfert (30%) din Baby Boomers  amână pensionarea din cauza poziției lor financiare și 62.5% dintre respondenți spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. În timp ce, la nivel global, 50.6% cred că vor putea să se pensioneze înainte de vârsta de 65 de ani, 69.3% dintre români cred acest lucru. Printre factorii care îi împiedică pe români să se pensioneze cât mai devreme, aceștia menționează: poziția financiară (62.5%), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30%), faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10.5%).

 Angajații așteaptă sprijin financiar din partea angajatorilor

Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că este vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale, fie de alte modalități. Cca 32.5% dintre angajații români (față de 41% la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și cca 32.2% (39% la nivel global) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală. Aproape o treime (28%, similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.

Flexibilitatea și existența unui scop, moșteniri care persistă ale pandemiei

Randstad Workmonitor 2023 arată că pandemia a lăsat o moștenire durabilă cu privire la așteptările angajaților privind flexibilitatea. În ciuda contextului economic, 70.8% dintre aceștia (față de 61% media globală) au declarat că nu ar accepta un loc de muncă dacă ar considera că acesta le-ar afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Pentru 98% dintre aceștia, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, imediat după salariu, cel mai important factor de evaluare a unui loc de muncă. Pentru marea majoritate (89% față de media globală, de 83%), programul de lucru flexibil este un alt criteriu important, preferat față de politica privind concediul pentru creșterea copilului (73.5%) și aproape la fel de important ca formarea și dezvoltarea (89.3%). Peste trei sferturi (79.4%–România, 71%–media globală) au declarat că flexibilitatea în ceea ce privește locația de lucru este esențială.

Mihaela Maranca, Country Manager, Randstad Romania: Human capital tools increased the value that people bring to their roles by freeing them from repetitive, low-value tasks

Pe lângă așteptările pragmatice, angajații își doresc în continuare ca valorile și misiunea angajatorilor să se alinieze cu ale lor. Peste jumătate declară că ar renunța la un job dacă ar simți că locul lor nu este acolo, lucru valabil mai ales pentru Gen Z (61%). Două cincimi dintre ei nu ar accepta un loc de muncă dacă acesta nu s-ar alinia cu prioritățile lor sociale și de mediu. Interesant este că doar 37% ar alege să nu muncească deloc dacă nu ar avea nevoie de bani. Un indicator al creșterii susținerii echității, diversității și incluziunii la locul de muncă este faptul că 9% au ales trainingurile de combatere a discriminărilor inconștiente la locul de muncă printre primele 3 teme preferate pentru cursuri.

Angajații români și părăsirea locului de muncă

Atitudinea angajaților față de subiectul părăsirii locului de muncă este suprinsă de studiu printr-o serie de statistici  interesante:

  • Au amenințat că își dau demisia pentru a negocia salarii sau condiții de muncă mai bune-18.6%
  • Au renunțat la un loc de muncă din cauza salariului mic-31.3%
  • Au renunțat la un loc de muncă pentru că nu se potrivea cu viața lor personală-37%
  • Au renunțat la un loc de muncă pentru că nu le-a oferit suficientă flexibilitate-28.5%
  • Au renunțat la un loc de muncă fără să aibă asigurată angajarea în altă parte-30.5%
  • Și-au dat demisia din cauza unui loc de muncă toxic-22.5%
  • Au „renunțat în liniște” la un loc de muncă (s-au rezumat strict la ce s-a cerut de la ei și nimic mai mult)-40.5%
  • Au renunțat la un loc de muncă din cauza lipsei de oportunități de avansare-30.9%

Notă. Randstad Workmonitor a fost lansat în 2003 și acum se desfășoară în 34 de piețe din întreaga lume. Studiul acoperă țări din Europa, Asia Pacific, America de Nord și America de Sud. Acesta se desfășoară online, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, angajate timp de cel puțin 24 de ore pe săptămână (minim 90%) sau șomeri care intenționează să își caute un loc de muncă în viitor. Prezenta ediție românească a studiului s-a desfășurat online, în rândul a 500 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 67 de ani, în luna octombrie. Randstad este cel mai mare furnizor de servicii de HR (Resurse Umane) din lume și își propune să devină cel mai apreciat „partener pentru viața profesională” din lume, sprijinind cât mai mulți oameni să-și realizeze adevăratul potențial de-a lungul carierei.  Randstad oferă companiilor forța de muncă de înaltă calitate, diversă și agilă de care au nevoie, ajutând în același timp oamenii să obțină locuri de muncă compatibile cu abilitățile lor și să rămână relevanți într-o lume a muncii în continuă schimbare. În 2021, a ajutat peste două milioane de oameni să-și găsească un loc de muncă potrivit pentru ei, a consiliat 235.000 de clienți cu privire la nevoile lor de HR, de la achiziția de talente la managementul total al forței de muncă și am oferit instruire la peste 450.000 de persoane. 

Randstad folosește datele și tehnologia pentru a oferi consultanța potrivită la momentul potrivit la scară largă, în timp ce consultanții noștri din aproape 5.000 de locații din 38 de piețe le oferă talentelor și clienților o atenție umană personală, dedicată. Această combinație de tehnologie și implicare umană este cea care face oferta noastră unică. Randstad a fost fondată în 1960 și are sediul în Diemen, Olanda. În 2021, compania a avut în medie 39.530 de angajați corporativi și a generat venituri de 24.6Md€. Randstad N.V. este listat pe Euronext Amsterdam. Randstad este prezentă în România sub forma a două sucursale, în București și în Slatina, județul Olt. Contribuim de peste 13 ani la evoluția pieței muncii din România. Din anul 2016, suntem parte a grupului Randstad, îmbinând expertiza demonstrată internațional cu o echipă de succes în plan local. Considerăm că adevăratele conexiuni nu sunt făcute doar prin date și algoritmi. Este nevoie, de asemenea, de empatie, comunicare și instinct. Instinct uman. Într-o lume tehnologizată, amprenta umană este cea care face diferența.

Notă. Alte articole despre Randstad

Nota redacției

Articolul precedentGătiţi cu apa de la robinet clorinată (in)suficient în vederea unei potabilizări (in)corecte? Riscul vă aparține în întregime!
Articolul următorGermania adoptă FCEV (Fuel Cell Electric Vehicle). GP Joule va comanda 100 FCEV Nikola Tre, care vor fi printre primele produse de unitatea de producție mixtă Nikola – Iveco Europe
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.