Tactici de influență din media și politică (părțile 1 & 2). Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Ultimii ani au abundat în informații contradictorii, afirmații aruncate cu viteză și convingere, care mai de care mai șocante. Am aflat că această tactică se numește Gish Gallop (Galopul lui Gish) și este, practic, o tehnică de dezbatere prin care o persoană încearcă să-și copleșească adversarul cu un număr mare de argumente, într-un timp foarte scurt. Expresia a fost folosită pentru prima dată în 1994 de Eugenie Scott, antropolog fizic și biolog american, asociată cu National Center for Science Education din SUA, care a numit-o astfel după Duane Gish, un creaționist ce folosea frecvent această metodă în dezbaterile despre teoria evoluției.

Tactica presupune ca, în timpul unei discuții, vorbitorul să-și bombardeze partenerul de dialog cu un flux rapid de argumente slabe, jumătăți de adevăr, date scoase din context și minciuni mai mult decât evidente, livrate într-un ritm alert. Scopul nu este acela de a convinge prin logică, este să facă imposibilă combaterea fiecărui punct în timpul alocat: o minciună poate fi rostită într-o secundă, dar demontarea ei corectă și argumentată poate dura minute întregi–sau chiar ore, dacă e nevoie de context, date și explicații. Această asimetrie între „timpul de atac” și „timpul de apărare” este exact ceea ce face din Gish Gallop o armă atât de eficientă în dezbaterile televizate, în discuțiile politice și, tot mai des, în mediul online, unde ritmul rapid al conversației favorizează cantitatea de afirmații în detrimentul acurateței lor. Un exemplu din România a fost dezbaterea prezidențială organizată de Euronews România pe 8 mai 2025, între George Simion și Nicușor Dan, înaintea turului doi al alegerilor. Echipa de fact-checking a postului a verificat afirmațiile în timp real și a identificat mai multe declarații false sau parțial false făcute de cei doi candidați, majoritatea aparținând lui Simion–de la afirmații economice, precum ideea că România ar fi una dintre cele mai bogate țări din UE (când, de fapt, PIB-ul pe cap de locuitor era de doar 77% din media UE), până la citate atribuite greșit sau negate ulterior. Ritmul alert al schimbului de replici, cu afirmații lansate una după alta, a făcut ca verificarea și demontarea lor completă să fie posibilă abia după dezbatere, prin articole de fact-checking–exact tiparul clasic al Gish Gallop: minciuna se rostește în câteva secunde, corectarea ei cere minute sau ore de documentare.

Firehosing (sau „furtunul de minciuni”/„furtunul de pompieri al minciunilor”) este o altă tactică modernă de propagandă și dezinformare. Ea constă în difuzarea rapidă, repetitivă și continuă a unui volum uriaș de mesaje false sau manipulative, prin multiple canale media, fără nicio treabă cu adevărul, logica sau consecvența. Termenul a fost definit în 2016 de cercetătorii Christopher Paul și Miriam Matthews de la RAND Corporation, unul dintre cele mai vechi și influente think-tank-uri din lume. Numele instituției provine de la „Research and Development” (Cercetare și Dezvoltare); a fost înființată în SUA în 1948, inițial ca institut de analiză strategică pentru forțele armate americane, devenind ulterior un institut nonprofit independent. Echipa RAND reunește sute de specialiști din diverse domenii–de la matematicieni și statisticieni care construiesc modele de simulare, până la experți în securitate globală, economiști, sociologi și psihologi comportamentali care studiază, printre altele, propaganda și tehnicile de persuasiune.

Paul și Matthews au analizat modul în care mass-media rusă a gestionat propaganda în jurul anexării Crimeei din 2014. Ei au descoperit că populația expusă constant la acest tip de propagandă devine cinică și acceptă mai ușor dezinformarea, chiar și atunci când mesajele sunt evident contradictorii între ele. Scopul tacticii nu este să convingă printr-un argument coerent, este doar să creeze confuzie, neîncredere și dezbinare – atât de eficient încât cercetătorii au concluzionat, memorabil, că „nu te poți aștepta să contracarezi furtunul de minciuni cu pistolul cu apă al adevărului”.

Caracteristici

• Volum și viteză extreme–inundă spațiul public cu informații false mai repede decât pot verificatorii de date să le demonteze.
• Canale multiple–folosește simultan rețele sociale, site-uri de știri false, platforme video și declarații oficiale.
• Inconsecvență totală–nu urmărește să fie credibilă; surse diferite pot lansa în același timp minciuni complet contradictorii, fără ca asta să afecteze eficiența tacticii.
• Efectul de epuizare–scopul principal este să obosească publicul și să erodeze ideea că adevărul mai poate fi găsit sau că merită căutat.

Cum poate fi combătută

• Ignorarea detaliilor–nu pierde timp demontând fiecare minciună în parte; este o capcană concepută să-ți consume energia și atenția.
• Promovarea adevărului–repetă faptele reale și verificate, în loc să amplifici mesajul fals redistribuindu-l sau citându-l.
• Dezvoltarea gândirii critice–recunoaște tactica atunci când o vezi și refuză să reacționezi emoțional la fluxul continuu de știri alarmante.

Mitul „ambulanței negre care răpește copii pentru organe” este exemplul perfect de manual pentru modul în care un ecosistem de dezinformare se transformă dintr-o simplă postare online într-o tragedie violentă cu urmări penale în lumea reală. Cazul a escaladat dramatic, arătându-ne exact cum funcționează firehosing-ul la nivelul maselor. Acest mit nu este nou–datează din anii 80–90, a mai circulat, în variante asemănătoare, în anii 2004-2011 și în Cehia sau Polonia, nu doar la noi. Mecanismul modern de propagare l-a făcut însă mult mai periculos datorită amplificarea prin TikTok și AI. Spre deosebire de trecut, când legenda se transmitea prin viu grai sau prin Facebook, în zilele noastre, conturile de TikTok au folosit imagini și clipuri video generate sau modificate cu inteligență artificială, unele chiar marcate ca atare de platformă. Acestea arătau mașini de culoare închisă și scenarii alarmante, oferind publicului credul o „dovadă vizuală”.

Efectul de firehosing. Un singur videoclip, filmat inițial într-o altă localitate (Glina) dar prezentat fals ca fiind din zona atacului, a strâns rapid aproape 800.000 de vizualizări și peste 6.000 de distribuiri, în timp ce alte postări mutau „pericolul” și prin alte județe–exact tiparul unui volum masiv de mesaje contradictorii, greu de contracarat în timp real.

Urmările – violență extremă în lumea reală

Atacul de la Recea-Cristur (Cluj, 8 august 2026), O ambulanță reală, aflată în misiune și transportând un pacient către spital, a fost blocată intenționat pe drum de două autoturisme și atacată cu bâte, topoare, o lopată și pietre de un grup de localnici panicați. Șoferul ambulanței a suferit un traumatism ocular grav, în urma spargerii parbrizului cu o piatră, și a avut nevoie de operație de urgență, plus cel puțin trei luni de recuperare. Șapte persoane (șase bărbați și o femeie) au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, fiind puse sub acuzare pentru distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii publice. Reacția autorităților. DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență), MAI (Ministerul Afacerilor Interne) și CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) au condamnat public incidentul, subliniind că în România nu a fost înregistrat niciodată vreun caz real de răpire legat de ambulanțe.

Notă istorică. Fenomenul de isterie colectivă a mai provocat victime și în trecut. În iulie 2018, prin zona Gării de Nord din București, scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost agresată, lovită și arsă cu țigara pe față de un grup care a crezut că vehiculul ei -o fostă ambulanță pe care o folosea pentru proiectul cultural „Ambulanța pentru Literatură”-este acea „ambulanță neagră” din legendă. Cazul s-a soluționat definitiv abia în 2023, prin decizia Curții de Apel București. Dar de ce funcționează atât de bine aceste tactici-de ce câștigă, de cele mai multe ori, minciuna în fața adevărului? Răspunsul stă într-un principiu formulat cu mai bine de un deceniu în urmă, care explică matematic și psihologic dezechilibrul fundamental dintre a minți și a demonta o minciună: Legea lui Brandolini.

Legea lui Brandolini (cunoscută și sub numele de Principiul asimetriei dezinformării sau al „prostiei”) a fost formulată în ianuarie 2013 de Alberto Brandolini, un programator și consultant italian, într-un mesaj scris pe Twitter. Brandolini a mărturisit ulterior că a fost inspirat de lectura cărții lui Daniel Kahneman, „Thinking, Fast and Slow”, chiar înainte de a urmări o dezbatere televizată aprinsă dintre fostul premier italian Silvio Berlusconi și jurnalistul Marco Travaglio. Legea sună cam așa: „Cantitatea de energie necesară pentru a respinge o prostie este cu un ordin de mărime mai mare decât cea necesară pentru a o produce.” Cu alte cuvinte, este incredibil de ușor, rapid și ieftin să inventezi o minciună, dar este extrem de greu, lent și costisitor să demonstrezi, cu dovezi și argumente logice, că acea informație este falsă. Legea lui Brandolini este motorul matematic și psihologic din spatele ambelor tactici la care ne-am referit. Ea explică de ce dezinformarea funcționează atât de bine, prin trei mecanisme fundamentale:

• Dezechilibrul de timp și energie–Dezinformatorul are nevoie de doar câteva secunde și zero efort pentru a lansa o afirmație-bombă, de exemplu: „Guvernul folosește antenele 5G pentru a ne controla gândurile prin cipuri injectate.” Verificatorul (fact-checker-ul), pentru a demonta această afirmație, trebuie să investească ore sau zile întregi: să explice ce sunt undele electromagnetice, cum funcționează tehnologia celulară, ce dimensiuni au microcipurile și de ce un asemenea scenariu este biologic imposibil. Rezultatul: până când apare explicația corectă, dezinformatorul a lansat deja alte zeci de minciuni.
• Capacitatea limitată de atenție a publicului–Oamenii au o „lățime de bandă” mentală limitată. O minciună simplă și șocantă generează o reacție emoțională puternică și se propagă instant. În schimb, un text lung, tehnic și dens, scris pentru a demonta acea minciună, va fi citit de foarte puțini oameni. Publicul obosește repede, iar dezinformatorii profită tocmai de această această atenție de scurtă durată.

• Efectul de influență continuă și costul reputațional–Odată ce o afirmație falsă a fost lansată în spațiul public, ea creează o primă impresie care rămâne fixată în memorie -fenomen documentat în psihologia cognitivă sub numele de „efectul de influență continuă” (continued influence effect). Studiile arată că, deși ulterior este demonstrat 100% că a fost o minciună, o parte din public rămâne totuși cu ideea inițială sau cu o urmă de suspiciune („Nu o fi chiar așa, dar ceva-ceva tot o fi adevărat acolo”). Costul „curățării” imaginii sau al restabilirii adevărului este uriaș în comparație cu costul minim al atacului inițial.

De ce a învins Legea lui Brandolini în acest caz?

Atunci când Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) au emis, în sfârșit, comunicate oficiale clare–prin care explicau că, în România, nu a fost înregistrat niciodată un caz de ambulanță implicată în răpiri de copii–răul era deja făcut. Efortul statului de a dezminți, de a explica rațional și de a liniști populația a necesitat conferințe de presă, anchete și comunicate oficiale–resurse uriașe, mobilizate după producerea atacului. Pentru comunitățile vulnerabile sau izolate, însă, un simplu clip de 15 secunde pe TikTok avusese deja o forță de convingere mult mai mare decât toate comunicatele oficiale la un loc, generând o reacție de autoapărare violentă, bazată pe o frică complet imaginară. Gish Gallop, Firehosing și Legea lui Brandolini sunt, de fapt, aceeași poveste spusă de trei ori: o minciună se naște în câteva secunde, dar adevărul are nevoie de ore, instituții și conferințe de presă ca să o ajungă din urmă. De cele mai multe ori, nu reușește să ajungă la timp.

Cazul „ambulanței negre” de la Recea–Cristur ne arată cât de scump se poate plăti această întârziere. Un clip de 15 secunde, distribuit de sute de mii de ori, un șofer de ambulanță a ajuns pe masa de operație mai repede decât a ajuns orice comunicat oficial la mintea unei comunități speriate. Comunicatele MAI și ale DSU au venit, corect și documentat, dar prea târziu ca să mai conteze pentru cei șapte oameni arestați sau pentru medicii atacați cu topoare. Întrebarea care rămâne nu este dacă vom mai vedea un asemenea caz–istoria arată că îl vom vedea, sub o formă sau alta – sau dacă, data viitoare, vom fi noi cei care apăsăm „distribuie” înainte să verificăm, sau cei care se opresc o secundă în plus înainte să acționeze impulsiv.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Congresul Mondial al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite) organizat de Armenia Office. Speech-ul (bilingv) al Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte – fondator al OADO – partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)