Etichetă: Eduard–Ovidiu  Ohanesian

In memoriam Ziarul „Poliția Capitalei-955”. În serial. Selecție de articole (Thomas CSINTA – atașat de presă, Franța), Partea VIII. În căutarea şi restabilirea adevărului istoric. (Teoria generală a crizelor de ostatici în zonele de conflict. Răscumpărarea jurnaliștilor români şi francezi din Irak)

Oficial, cel de-al 2-lea Război al Golfului Persic (20 martie 2003-18 decembrie 201), al 3-lea Război al Irakului, după cel cu Iranul (22 septembrie 1980-20 august 1988) și al Kuweitului (2 august 1990-28 februarie 1991) debutează cu invazia Irakului (Operațiunea „Libertate irakiană”) de către o coaliție internațională (Mulți-Național Force – Iraq/MNF-I, cu cca 350.000 de soldați din 48 de țări) sub comandă SUA, având că scop înlaturarea de la putere a Partidul Bass și al dictatorului Saddam Hussein Abd al-Majid al-Tikriti (n.28 aprilie 1937 la Tikrit) condamnat la moarte prin spânzurare, pe 5 noiembrie 2006, de către TSI (Tribunalul Special Irakian de la Bagdad – cu competență între 17 iulie 1968-1 mai 2003), pentru crime contra umanității și executat pe 30 decembrie la baza militară al-Kāżimiyyah (Kazimain din  Bagdad). În timpul acestui război „contra terorismului” (GWOT – Global War on Terror,  War on Terrorism, War on Terror) declanșat de către SUA pe 28 septembrie 2001, ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie  (a se vedea pentru detalii și ciclul de articole al autorului: Bilanţul terorismului şi antiterorismului american în ultimul deceniu şi jumătate - Necenzurat) în care sute de mii de civili nevinovați  au pierit (după unele surse cca 1,5 milione), datorită unor interese mai mult politoco-economice meschine  decât justificate din punctul de vedere al securității internaționale (a se vedea pentru detalii și articolul autorului: O democraţie care nu serveşte la nimic), 3 jurnaliști farancezi notorii, de reputație internațională, specialiști în Orientul Apropiat  și Mijlociu (cu lucrări remarcabile în domeniu), Christian Chesnot (atunci, freelance în Iordania), Georges Malbrunot (corespondent al AFP-Agenția Franceză de Presă), respectiv, Florence Aubenas (corespondent de presă al cotidianului Libération, însotita de către Hussein Hanoun fixer-rul (ghidul) ei și 3 jurnaliști români, practic, necunoscuți, Marie–Jeanne Ion și cameramanul Sorin–Dumitru Mișcoci  de la Prima TV, respectiv, Eduard–Ovidiu  Ohanesian de la cotidianul România Liberă, sunt „răpiți” împreuna cu „călăuză” lor americano-irakianul  Munaf Mohammad, în condiții misterioase, care nu sunt elucidate complet nici astăzi!

Autori ai unor lucrari remarcabile(1), Christian Chesnot (n. 1966), reputat jurnalist francez („Grand reporter”) din 2005 la France Inter (membra a grupului Radio France), absolvent al scolilor superioare franceze de înalte studii („Grandes Ecoles”) Sciences Po (IEP-1987) si de Jurnalism (CFJ-1989), specialist în problemele politico-militarre ale Orientului Apropiat si Mijlociu (colaborator al cotidianului francez egiptean Le Progrés egyptien între 1989–1990, corespondent freelance (freelance worker în Egipt, la Cairo, al mai multor ziare franceze între 1990–1992 ), colaborator la RFI (Radio France International si La Tribune de Généve), redactor sef al revistei internationale Hydroplus (pâna în 1999), freelance în Iordania, la Amman (pâna în 2004 când este rapit), distins pe 15 decembrie 2014 cu Marele Premiu al Presei Internationale (Radio) si Georges Malbrunot (n.1962), jurnalist specialist în geopolitica si conflictele armate arabo–israeliene (in sepecial israelo-palestiniene), absolvent al IPJ (Institutul Practic de Jurnalism al Universitatii Paris Dauphine – Paris 9 – Grand  Etablisement), corespondent al AFP (Agentia France Presse: Le Figaro, La Croix, Ouest France) si al posturilor de radio Europe 1 si RTL, stabilit in Orientul Mijlociu din 1994 (dupa acordul de la Oslo, respectiv, acordul Ierihon – Gaza) si la Bagdad din 2003 (dupa invazia Irak–ului), sunt rapiti pe 20 august 2004, în timpul unei deplasari la Nadjaf (capitala provinciei cu acelasi nume situata la cca 160 km sud de Bagdad), împreuna cu soferul si fixer-ul (ghidul, interpretul) lor sirian Mohammed Al-Joundi, de catre membri organizatiei criminale (considerata terorista de catre SUA si Marea Britanie) Armata Islamica din Irak (al-jaysh al-islāmi fī'l-`irāq,  Jaish Ahul Sunna wa Al-Jamma, de idelogie sunita si nationalista irakiana, specializata în lupta armata, gherila urbana si kidnapping, creta atunci, în 2004, practic, activa si in prezent sub comanda lui Ibrahim Al Jassem) si eliberati pe 21 decembrie 2004, dupa 124 de zile de captivitate. Cel de-al 3-lea francez, Florence Aubenas (n.1961), celebru jurnalist la Nouvel Economist înainte de a integra echipa redactionala a cotidianului Libération (în timpul kidnapping-ului), iar ulterior (dupa eliberarea ei) la saptamânalul Le Nouvel Observateur (din 2006) si cotidianul Le Monde (din 2012), fiica lui Jacqueline Aubenas (fost jurnalist, critic de cinema si profesor la INSAS–Institutul National Superior  al Artei, Spectacolului si al Tehnicilor de Difuzie de la Bruxelles, Belgia) si sora lui Sylvie Aubenas (n.1959, istoric al fotografiilor, Directorul Departamentului Colectiilor Vizuale a BNF–Bibilioteca Nationala a Frantei), specialista în mediul carceral francez, este absolventa, ca si Chesnot, a scolii de înalte studii de Jurnalism (CFJ-1984),  si fosta corespondenta de presa în Rwanda, Kosovo, Algeria, Afganistan si Irak, iar între 20092012 a ocupat si postul de Presedinte al OIP (Observatorul International al Inchisorilor–fondat în 1990 la Lyon, cu sediul general la Paris, cu statut consultativ pe lânga ONU din 1995, având ca scop promovarea respectarii în lume ale drepturilor detinutilor în conformitate cu drepturile fundamentale ale omului). Distinsa cu premiile Jean-Amila Meckert si Joseph Kessel (2010), respectiv, Globul de Cristal (2011, Literatura si Esseu) si autoarea (singura sau în colaborarea) a unor lucrari prestigioase de referinta (2) în domeniul social, politic si juridic, Florence Aubenas a fost rapita pe 5 ianuarie 2005, împreuna cu fixer-ul ei Hussein Hanoun (n.1960, fost pilot pe avionele de lupta de vanatoare franceze Mirage F1 – Dassault  Aviation/1969-2014, în Primul Razboi din Golf între Irak si Iran, în perioada 1980-1988), în timpul realizarii unui reportaj despre refugiatii din Falloujah (Provincia Al-Anbâr, aflata începand din 4 ianuarie 2014 sub controlul Statului Islamic – ISIS/Daech) la Universitatea din Bagdad. Adica, cu numai 2 saptamâni dupa eliberarea celorlati 2 jurnalisti, Christian Chesnot si Georges Malbrunot. Ea si Hanoun vor fi eliberati dupa 157 de zile de captivitate, pe 12 iulie 2005. În ceea ce îi priveste pe cei 3 jurnalisti romani necunoscuti (lipsiti de notorietate, cel putin, în comparatie cu omologii lor francezi!) Marie–Jeanne Ion si cameramanul Sorin Mișcoci  de la Prima TV, respectiv, Ovidiu Ohanesian de la cotidianul Romania Libera, însosti de calauza lor irakiana Munaf Mohammad, oficial, ar fi fost rapiti pe 28 martie 2005, iar în schimbul eliberarii lor, rapitorii, membri ai Brgazii Mouadh Ibn Jabal ar fi solicitat retragerea într-un interval (doar) de 4 zile a celor 860 de soldați români angajati in cadrul Coalitiei multinationale din Irak. Cei 3 vor fi eliberati dupa 55 de zile de captivitate, pe 22 mai 2005.