Acasă Etichete Thomas Csinta

Etichetă: Thomas Csinta

„Drept la replică”. Realitatea în Diaspora (Corespondență din Franța)

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franța)      ...

Protejat: Combaterea prostituției în Franța (Legislație). „Romanian Connexion”, vastul dispozitiv „prostituțional”...

Fondat pe 8 octombrie 1517 de catre Francisc I (1494 - 1547) fost rege al Franței între anii 1515 și 1547 (fiul lui Charles d’Angoulême și al Louisei de Savoia), întâi, conte de Angoulême și duce de Valois, el i-a succedat la tron vărului său Ludovic XII (1462–1515, domnitor între 1498–1515, numit „Le Père du Peuple”/Tatăl Poporului al 35–lea rege al Franței și unicul monarh al ramurii Valois-Orléans a Casei Valois)  pe partea dreapta al estuarlului Senei, asediat în timpul Razboaielor Religiilor dintre catolici si protestanti (1562-1598),  distrus în al 2-lea Razboi Mondial (în special dupa debarcarea trupelor aliate în Normandia pe 6 iunie 1944), Le Havre, cel de-al  2-lea port francez ca importanta (dupa Marsilia si al 6-lea în Europa), fondat în 1530, orasul natal si de resedinta al lui René Coty (cel de-al 2-lea Presedinte al celei de a 4-a Republici Franceze, în functie între 1954 – 1959, predecesorul Generalului Charles de Gaulle la cel de-al 2–lea mandat de Presedinte, fondatorul Republicii a V-a, în 1958), urmeaza sa devina (via portul Rouen), conform noii reforme administrativ-teritoriale (reducerea celor 22  de regiuni metropolitane la 13 si crearea gigantului urban Mlétropole du Grand Paris - prin integrarea celor 3 departamente limitrofe, Haut de Seine-92, Seine Saint Denis-93 si Val de Marne-94 în Paris intramuros), pe baza unui plan urbanistic al arhitectului Antoine Grumbach (Proiect Seine-Métropole), un port al noii metropole pariziene Grand Paris (HAROPA-Havre/Rouen/Paris), una dintre primele 4, cele mai mari metropole mondiale (alaturi de New York, Londra si Tokyo). Ca si Marsilia (departamentul Bouches du Rhône, regiunea administrativa Provence-Alpes-Côte d’Azur, sudul Frantei, port la Marea Mediterana), Le Havre (diametral opus pe axa centrala a Hexagonului francez), astazi, un oras dinamic în plina expansiune al carui port permite accesul în Oceanul Atlantic prin Canalul Mânecii, est o metropola maritima mondiala în devenire (conform noului plan de dezvoltare urbanistic–regional în desfasurare, mai sus mentionat), deci favorabila, inclusiv, desfasurarii unor activitati de crima organizata (de vârf), inclusiv, comertul cu bunuri (obiecte) mobiliare de valoare rezultate din jafuri armate (în special bijuterii din aur si diamante) sau cel ilicit cu arme (de razboi), traficul de stupefiante (dure – de mare risc), trafic de fiinte umane, prostitutie, proxenetism, etc., în care, din pacte, numerosi compatrioti de-ai nostri, români (si mai putin rromi !), ai diaspoeri sau lumpendiasporei (Alina Mungiu-Pippidi) sunt implicati si ei „trup si suflet˝, pentru a câstiga, dupa parerea lor,  un „ban cinstit˝. [A se vedea pentru detalii si articolul autorului: Diaspora româna, o (lumpen)diasporă aflată într-o profundă criză de identitate !].

Protejat: „Nu trăiește decât cel care luptă” (Roland Agret – Simbolul...

Rloand Agret (n. în 1942 la Clermont Ferrand, Departamentul Puy de Dôme-Regiunea administrativă Auvergne-Rhône Alpes), victimă a unei grave erori judiciare, reabilitat  în fața societății civile și fondatorul organizației „Action Justice", care de-a lungul mai multor decenii a militat și luptat pentru reablitarea victimelor erorilor judiciare, s-a stins din viață pe 18 septembrie 2016 la Vernoux en Vivarais (Departamentul Ardèche, regiunea administrativă Auvergne-Rhônes Alpes), ca urmare a unei embolii pulmonare. I-am fost alături timp de două decenii în bătălia (noastră, comună) pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince și reabilitarea acestuia, ce din păcate, înca nu am câstigat-o, dar timpul rămâne tânăr! Investigatiile noastre ulterioare în acest dosar de exceptie au scos la iveala faptul ca, patronul garajului, André Borel si ajutorul acestuia, Jean Moreno, ale caror cadavre sunt descoperite pe 10 noiembrie 1970  într-o gariga (un tip de ecoregiune compusa din formatiuni vegetale gen stejari, tufisuri de arbusti si ierburi, caracteristic solurilor calcaroase din bazinul mediteranian), ar fi fost membri ai organizatiei SAC (Serviciul de Actiune Civica), creat de catre fidelii fondatorului si primul presedinte al celei  de-a V-a Republici Franceze, Generalului Charles de Gaulle (considerat „cel mai ilustru dintre francezi" de catre predecesorul sau, René Coty–ultimul presedinte al celei de-a IV-a Republici, care si demisioneaza în favoarea lui), pentru  sprijinul acestuia în lupta contra comunismului, dupa câstigarea alegerilor prezidentiale si numirea sa în functia suprema a statului în 1959 (pâna în 1969, când demisioneaza, ca de altfel si predecesorul sau), în timp ce, atât Antoine Santelli, cât si Antoine Ritter, ar fi fost fideli simpatizanti ai acesteia. Ca urmare, cu certitudine, André Borel (dar foarte probabil si ajutorul sau Jean Moreno, ca de altfel si Jacques Massié – responsabilul local al SAC la Marsilia), a fost o victima (politica) a organizatiei SAC careia apartinea, iar moartea acestuia nu avea absolut nimic de-a face cu Roland Agret. (A se vedea pentru detalii si articolul autorului consacrat acestuia din urma - Jacques Massié: Drama de la Douronne, crima politica sau razbunare crapuloasa?! În cautarea adevarului istoric !).

Mesajul Generalului Constantin – Batolomeu Săvoiu cu ocazia acordării unor...

Thomas CSINTA, Redactor – corespondent Franța (Le Parisien) Generalul (r) Constantin–Bartolomeu Săvoiu, Prea Puternic Suveran, Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33° și ultim al Ritului...

Protejat: Malaezia deschide calea abolirii pedepsei cu moartea în Asia de...

Șansa de supraviețuire pentru compatriotul nostru român Ionuț-Alexandru Gologan, condamnat la moarte pe 16 octombrie 2013 de Înalta Curte de Justiție din Malaezia (confirmat și de către Curtea de Apel de la Putrajaya, pe 16 februarie 2015), pentru trafic de stupefiante, fiind interpelat pe 26 iunie 2012, pe Aeroportul Internațional din Kuala Lumpurcu 1,427 kg de metamfetaminăîn bagaje, o infracțiune considerată „deosebit de gravă” pentru care pronunțarea condamnării la pedeapsa capitală este „automată„ și „obligatorie” (ca și în alte situații „deosebit de grave": crime de sânge, trădare de țară, viol cu circumstanțe agravante, etc.). În sfârșit, dacă Ionuț-Alexandru Gologan nu va fi executat (iar ulterior, pedeapsa lui va fi comutată la pedeapsa de închisoare pe viață - ceea ce deschide calea liberării condiționate sub control judiciar), acest lucru, sub nicio formă, nu se va datora intervențiilor oamenilor politici români, dar în exclusivitate, nouă, celor care milităm în cadrul organizațiilor abolitioniste internaționale, deosebit de influențe și reconoscute pe plan mondial, bine structurate și active în lume: ECPM (Ensemble contre la Peine de de Mort - Împreuna contra Pedepsei cu Moartea), ADPAN (Anti-Death Penalty Asia Network-Malaezia), SUHAKAM (Comisia Drepturilor Malaeziei), Bar Council of Malaysia (Badan Peguam Malaysia-Baroul Avocaților din Malezia), MADPET(Malaysians Against Death Penalty & Torture), respectiv, FIDH (Federația Internațională a ligilor Drepturilor Omului, fondată în 1922 - compusă din 10 asociații naționale, printre care și LDH - Liga Națională a Drepturilor Omulmui din Franța sau ILM - Internaționale Liga für Menschenrechte din Germania, Internaționale Liga für Menschenrechte, respectiv, din alte 184 de organizații ale Drepturilor Omului din 112 țări).

Protejat: Recidiva criminală de natură sexuală. Unde sunt cei responsabili? (Mondo...

Thomas Csinta, scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences Franța (Le Parisien) Remember Organizația pentru...

Protejat: Umbra lui Spaggiari la Bessières. De la „canalizări” spre „drumul...

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences Notă Adevărul meu, conform materialului original, inedit, nepublicat,...

Protejat: Strategii inovatoarea în Franța pentru securizarea cartierelor defavorizate (Mondo Police...

Thomas CSINTA, Redactor – Corespondent (Franța) Corespondență din Franța SURSA: Strategii inovatoarea în Franța pentru securizarea cartierelor deefavorizate (Mondo Police – Thomas CSINTA) Informatii utile Politia Capitalei  

„Allahu Akbar. Mai strălucitor decât 1.000 de sori” în peste 2.000...

„Mai strălucitor decât 1.000 de sori în peste 2.000 de pagini"! Editura SMART Publishing Prefață  General (r) Constantin - Bartolomeu SĂVOIU Coperta Colonel (r) Florin-Gheorghe ZAGONEANU Tratat de jihadologie contemporană. Incursiune...

Protejat: Teoria educației. Principii pentru Constituția educației și cele zece porunci...

  Thomas CSINTA, Profesor de Matematici Aplicate în Științe inginerești și social – economice, Director de Studii CUFR ROMÂNIA Cofondator IRSCA Gifted Education Vicepreşedintele Consorțiului EDUGATE   Franța (Le Parisien) Principii...

Protejat: Teoria educației. Criteriile de evaluare calitativă a educației!

  Thomas CSINTA Profesor de Matematici Aplicate în Stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franta) REMEMBER Performanta în educatie este data de...

Teoria educației. Actualitatea educativă în lume: „Impostura și Epigonia educațională în...

Thomas CSINTA  Profesor de matematici aplicate în științe inginerești și social–economice, Director de Studii CUFR România (Conseil Universitaire, Formation, Recherche aupres des Grandes Ecoles Francaises), Cofondator IRSCA Gifted...

Protejat: Teoria educației. Manifestul Educației realizat de către Consorțiul EDUGATE (Consorțiul...

  Thomas CSINTA Profesor de matematici aplicate în stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA Cofondator IRSCA Gifted Education Vicepreşedinte  Consortiului EDUGATE Franța (Le Parisien) Remember Educația...

Protejat: Le livre de Philippe Maurice „De la haine à...

  Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMANIA De la ura la viață NOTA Nota autorului Înaintea...

Protejat: Montaje financiare frauduloase. Algoritmul Ponzi (Mondo Police – Thomas CSINTA)

Thomas CSINTA  Scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences Franța (Le Parisien) Bibilografie https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/carte-de-investigatii-jurnalistice-din-actualitatea-internationala-thomas-csinta/

Protejat: Repararea detenţiei provizorii în cadrul Justiţiei franceze (Thomas CSINTA)

(Articolele 149 -150 şi R. 26 – R. 40- 22 din codul de procedură penală). Regimul de indemnizare a detenţiei provizorii, apărut în baza legii nr. 70 – 643 din 17 iulie 1970, a fost modificat semnificativ prin legile nr. 2000 – 516 din 15 iunie şi nr. 2000-1354 din 30 decembrie 2000. Înaintea de reformă, o comisie de indemnizare, compusă din  magistraţi de la Curtea de Casaţie, avea dreptul de a acorda o despăgubire. Mai mult decât atât, până ce această cerinţă a fost suprimată de legea nr. 96 -1235 din 30 decembrie 1996, trebuia demonstrat faptul că prejudiciul suportat era evident anormal şi de o gravitate particulară. După noile dispoziţii ale articolului 149 din codul de procedură penală, fără a aduce atingere articolului L. 781-1, de acum înainte codificat prin articolele L.141 -1 şi L141 -2 din codul de organizare judiciară, persoana care a făcut  obiectul unei detenţii provizorii în cursul unei proceduri terminate cu privire la persoana sa, printr-o hotărâre de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare, rămasă definitivă, sub rezerva că această hotărâre a fost  pronunţată după data de 16 iunie 2000, data intrării în vigoare a legii din 15 iunie 2000 (CNRD, 23 octombrie 2006, nr. 6C-RD.023). Din acest moment, primul preşedinte al curţii de apel de pe raza teritorială unde a fost pronunţată sentinţa sau hotărârea din care rezultă nevinovăţia deţinutului, este cel care, la sfârşitul unei proceduri publice şi contradictorii, decide prin hotărârea motivată, susceptibilă de recurs în faţa comisiei naţionale de reparare a detenţiilor, de pe lângă Curtea de Casaţie (CNRD).Totuşi nu se datorează nicio reparare:atunci când neurmărirea, scoaterea de sub urmărire sau achitarea are ca unic fundament recunoaşterea iresponsabilităţii solicitantului, în temeiul articolului 122-1 din codul penal, sau vreo amnistie posterioară punerii în aplicare a detenţiei provizorii sau mai mult, prescrierea acţiunii publice, dacă aceasta a intervenit după eliberarea persoanei;atunci când persoana a făcut obiectul unei detenţii provizorii pentru că s-a acuzat în mod liber şi voluntar sau s-a lăsat acuzată pe nedrept pentru a-l scăpa de urmărire pe autorul faptelor;atunci când persoana era deţinută în acelaşi timp din altă cauză. Procedura în faţa primului preşedinte– Formularea cererii (articolul R. 26 din codul de procedură penală).Primul preşedinte al Curţii de Apel de pe a cărei rază teritorială a fost pronunţată hotărârea de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare, primeşte o cerere semnată de solicitant, de avocatul acestuia şi predată cu confirmare de primire, sau adresată prin scrisoare recomandată, cu cerere de confirmare de primire, grefei curţii de apel. Cererea conţine expunerea faptelor, valoarea reparării cerute şi toate precizările utile, mai ales în privinţa:Datei şi naturii hotărârii prin care s-a ordonat detenţia provizorie, cât şi a penitenciarului în care această detenţie a avut loc;Instanţei care a pronunţat hotărârea de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare, cât şi a datei acestei hotărâri; Adresei la care trebuie făcute înştiinţările solicitantului. Cererea este însoţită de toate actele doveditoare, mai ales de copia deciziei de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare. Contestarea formulărilor prescrise de articolul R.26 din codul de procedură penală nu implică inadmisibilitatea cererii din moment ce aceste dispoziţii se limitează la a enumera  o listă non exhaustivă de informaţii şi de documente utile instrumentării ulterioare a dosarului (CNRD, 14 noiembrie 2003, nr. 3C-RD.027)– Termenul de depunere a cererii (articolul 149-2 din codul de procedură penală)Solicitantul trebuie să anunţe primul preşedinte în termen de şase luni de la decizia de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare devenită definitivă. Este vorba despre un termen  prestabilit de ordin public, iar primul preşedinte este obligat să verifice, la nevoie din oficiu, dacă cererea nu este făcută prea târziu (CNRD, 28 iunie 2002, nr. 2C-RD.002). Dar acest  termen nu se scurge decât dacă, în timpul notificării deciziei de neurmărire, scoatere de sub urmărire sau de achitare, persoana a fost anunţată cu privire la dreptul său de a cere o reparare, cât şi la dispoziţiile  articolelor 149-1 – 149 -3 (primul alineat) din codul de procedură penală, care precizează mai ales faptul că cererea de plată a indemnizării, trebuie predată grefei în termen de şase luni de la data la care această decizie a devenit definitivă.În lipsa menţionării acestei informaţii, termenul de şase luni nu poate începe să se scurgă, iar cererea depusă după acest termen trebuie să fie declarată ca fiind admisibilă (CNRD, 11 octombrie 2004, nr. 4C-RD.005, bul. nr. 4). Prin aplicarea dispoziţiilor combinate ale articolelor 149-4 şi R. 26 din codul de procedură penală, şi 668 din codul de procedură civilă, admisibilitatea cererii adresate grefei curţii de apel prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire, trebuie stabilită luându-se în considerare data expediţiei scrisorii menţionate mai sus (CNRD, 20 septembrie 2010, nr. 9C-RD.073, în curs de publicare).– Instrumentarea cererii (articolele R.28 – R.36 din codul de procedură penală)De îndată ce s-a primit cererea, grefa curţii de apel cere grefei instanţei care a pronunţat sentinţa de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare, să trimită dosarul procedurii penale sau copia dosarului, dacă această procedură este încă în curs în privinţa altor persoane decât  solicitantul.În termen de cincisprezece zile de la data primirii acestui dosar, grefa transmite o copie a cererii procurorului general de pe lângă curtea de apel, şi prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, agentului judiciar al Trezoreriei.Solicitantului i se poate elibera gratuit copia actelor de procedură penală. Doar avocatul acestuia poate avea acces la dosar la grefa curţii de apel. Agentul judiciar al Trezoreriei poate avea acces la dosarul de procedură penală la grefa curţii de apel. Copia acestor documente i se eliberează gratuit, la cerere. Agentul judiciar al Trezoreriei depune concluziile la grefa curţii de apel în termen de două luni de la data primirii scrisorii recomandate amintite mai sus.Prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire, grefa transmite către solicitant concluziile agentului judiciar al Trezoreriei, în termen de cincisprezece zile de la data depunerii lor..După depunerea concluziilor de către Agentul judiciar al Trezoreriei sau la expirarea termenului menţionat mai sus, grefa transmite dosarul procurorului general.Procurorul general depune concluziile sale în termen de două luni.Prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire, grefa transmite către solicitant concluziile procurorului general, în termen de cincisprezece zile de la depunerea lor. În acelaşi termen, grefa transmite,  aceste concluzii către agentul judiciar al Trezoreriei.În termen de o lună de la data acestei înştiinţări, solicitantul predă contra unei recipise, sau adresează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, observaţiile sale către grefa curţii de apel,, care apoi sunt comunicate agentului judiciar al Trezoreriei şi procurorului general în termen de cincisprezece zile. Concluziile formulate ulterior de către părţi sunt comunicate între ele la cererea autorului lor.Aceste termene sunt destinate să permită solicitantului, respectând principiul contradicţiei, să fie despăgubit cât mai repede posibil, şi de aceea trebuie luate toate măsurile pentru ca acestea să fie respectate.Pentru a accelera procedura şi a permite  primului preşedinte să dispună de toate elementele de apreciere necesare, articolul R.34 din codul de procedură penală îi permite să treacă sau să facă să se treacă la toate măsurile de instrumentare utile, fără a le exclude pe cele ce permit completarea dosarului solicitantului (CNRD 14 noiembrie 2003, nr. 3C-RD.027). Astfel, acesta poate invita solicitantul, în termenul pe care el îl fixează, să furnizeze orice element probator destinat să stabilească prejudiciul pe care îl invocă. Documentele furnizate trebuie transmise părţilor.De asemenea, acesta poate adresa întrebări penitenciarului în care a fost încarcerat solicitantul, pentru a obţine precizări cu privire la condiţiile în care a avut loc detenţia, în special în cazul invocării unor circumstanţe particulare, precum agresiuni (cf. de exemplu 12 octombrie 2009, nr. 9C-RD.023; 20 noiembrie 2006, nr. 6C-RD.028). Primul preşedinte fixează data audienţei după avizul procurorului general. Această dată este comunicată de grefa curţii de apel, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, solicitantului şi agentului judiciar al Trezoreriei, cu cel puţin cu o lună înaintea şedinţei.Solicitantul este anunţat, cu ocazia acestei notificări, că poate să se opună până la deschiderea dezbaterilor ce au loc în şedinţă publică.Atunci când solicitantul nu a fost supus unei detenţii provizorii în cursul unei proceduri terminate cu o hotărâre de neurmărire, de scoatere de sub urmărire sau de achitare, devenită definitivă, sau a formulat cererea după expirarea termenului de şase luni prevăzut la articolul 149-2 din codul de procedură penală, primul preşedinte al curţii de apel poate decide, după ce a anunţat solicitantul, agentul judiciar al Trezoreriei şi procurorul general, că nu este necesară o instrumentare mai amplă şi nici îndeplinirea actelor prevăzute la articolele R. 31  - R.34 din acelaşi cod. Aşadar se pun în aplicare prevederile articolului R.35.(N.B.: Atunci când o parte este asistată de un avocat, comunicările prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sunt făcute doar avocatului, iar copia este trimisă părţii, prin scrisoare simplă. Atunci când o parte este reprezentată de un avocat, aceste comunicări sunt făcute doar avocatului).– Dezbaterile (articolele 149-2 şi R.37 din codul de procedură penală)Dezbaterile au loc în timpul şedinţei publice, doar dacă nu există vreo opunere din partea solicitantului.La cererea sa, acesta este audiat personal sau prin intermediul avocatului său.Solicitantul şi agentul judiciar al Trezoreriei pot fi asistaţi sau reprezentaţi de un avocat.În ziua şedinţei, solicitantul sau avocatul său, iar apoi agentul judiciar al Trezoreriei sau avocatul acestuia, sunt audiaţi în privinţa observaţiilor lor.Procurorul general formulează concluziile.În acest stadiu, părţile îşi pot adresa răspunsurile, solicitantul sau avocatul acestuia având ultimul cuvântul.Prezenţa solicitantului în cadrul şedinţei nefiind obligatorie, ci lăsată la simpla apreciere a sa, conform articolului 149-2 din codul de procedură penală, hotărârea cu privire la cerere poate fi pronunțată în pofida absenţei sale sau cea a reprezentantului său (CNRD, 14 noiembrie 2003, nr. 3C-RD.017, bul. nr. 7).– Hotărârea (articolele R. 38, R. 40 şi R. 40-2 din codul de procedură penală)Primul preşedinte al curţii de apel statuează printr-o hotărâre motivată asupra diferitelor puncte principale invocate ale prejudiciului, distingând despăgubirea acordată ca prejudiciu material de cea acordată cu titlu de prejudiciu moral.Hotărârea primului preşedinte al curţii de apel este pronunţată în cadrul şedinţei publice.Ea este notificată părţilor după modalităţile indicate în cele ce urmează.Hotărârea primului preşedinte al curţii de apel ce acordă o despăgubire este însoţită de drept deplin de executarea provizorie.Astfel, executarea sa nu trebuie acceptată în mod obligatoriu şi nu privează agentul judiciar al Trezoreriei de dreptul de a formula recurs (CNRD, 14 iunie 2010, nr. 9C- RD.065, bul. 6). Dacă cererea este respinsă, solicitantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, cu excepția cazului în care primul preşedinte al curţii de apel îl absolvă parţial sau total de acestea.Hotărârea primului preşedinte conţine obligaţia de a plăti cheltuielile de judecată.– Notificare (articolul R.38 din codul de procedură penală)Hotărârea primului preşedinte este adusă la cunoştinţa solicitantului şi a agentului judiciar al Trezoreriei fie prin trimiterea unei copii contra unei recipise, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.Conform principiului general stipulat de articolul 677 din codul de procedură civilă, hotărârile trebuie aduse la cunoştinţa părţilor, fiind amintit faptul că în termenii articolului 149-4 din codul de procedură penală, primul preşedinte şi comisia naţională iau decizii în calitate de instanţe civile (CNRD, 2 mai 2006, nr. 5C-RD.070, bul. 7; CNRD, 17 noiembrie 2008, nr. 8C- RD.019, bul .nr.7).În lipsa confirmării de primire, singurul în măsură să ateste trimiterea efectivă a scrisorii destinatarului său, este secretarul instanţei care, în temeiul articolului 670-1 din acelaşi cod, trebuie să invite partea interesată, printr-o notificare. În acest caz, doar notificarea face să se scurgă termenul de recurs. În lipsa acesteia, termenul menţionat nu începe să se scurgă (CNRD, 14 noiembrie 2003, nr. 3C-RD.029).Înştiinţarea solicitantului printr-o scrisoare care se limitează să vizeze articolul R.40- 4 din codul de procedură penală şi să indice durata termenului de recurs, fără a preciza modalităţile, nu este făcută conform prevederilor articolului 680 din codul de procedură civilă şi nu face să se scurgă termenul legal (CNRD, 26 ianuarie 2007, nr. 6C-RD.064, bul. 1).O copie a hotărârii este trimisă procurorului general si o copie a hotărârii este trimisă Ministerului de Justiţie, comisiei de monitorizare a detenţiei provizorii.

„Biblia” concursurilor de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii...

Thomas CSINTA Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginereștiși social– economice,Director de Studii CUFR – România, Cofondator IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru...

Protejat: Știința și Tehnologia în slujba Justiției (Thomas CSINTA – Mondo...

Bibliografie https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/libertatea-sub-sechestru-electronic-penitenciarul-la-purtator-importanta-si-rolul-ei-reinsertiunea-sociala-drojidei-societatii/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/frumusetea-matematica-fizicii-teoretice-modelizarea-matematica-sistemului-de-functionare-gps-concurs-comun-de-admitere-celebrele-scoli-superioare-franceze-de-inalte-studii-ecole-polytechinqu/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/carte-de-investigatii-jurnalistice-din-actualitatea-internationala-thomas-csinta/   Lucrări în curs de apariție       

Protejat: Dezastrul hormonilor (francezi) de creștere (Thomas CSINTA- Corespondent Poliţia Capitalei,...

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Applied Mathematics in Engeneering and Social-Economic Sciences Redactor – Corespondent (Franța), Franța (Le Parisien) NOTA Articolul integral (complet) cu imagini...

Protejat: Codul CSG („Sociogenetic”) în Lumea Detectivilor (Thomas CSINTA)

Thomas Csinta research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist - Paris (didactic, pedagogical and research...

Protejat: L-ar fi „plagiat” Cristian Ciocă în dosarul Dispariției lui Elodia...

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Applied Mathematics in Engeneering and Social-Economic Sciences Franța (Le Parisien) Corespondență din Franța Introducere Dosarul disparitiei lui Agnès Le  ROUX -...

Protejat: In memoriam Albert Einstein (1879 – 1955). Experiența care...

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Applied Mathematics in Engeneering and Social-Economic Sciences Franța (Le Parisien) In memoriam Albert Einstein (1879 - 1955) Pe 29 mai...

Recenzie lucrarea (cărțile) „Allahu Akbar” (Monitorul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile...

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist Franța (Le Parisien) Recenzie pentru cărțile Allahu Akbar  (Vol.1...

Protejat: Principiul Excluziunii în Educație. Corupție de (mare) anvergură în învățământul...

În general, în tările industrializate (respectiv, post-industrializate), tări avansate din punct de vedere democratic, tări cu o economie stabilă si cu „personalitate”», piata de...

Profesorul Sever –Iosif Georgescu, un „modest” candidat la titlul de Cetatean...

Thomas CSINTA, Redactor – corespondent (Lucrari) Fizician-inventator si cercetator, originar din Muntenia, Profesorul Sever-Iosif Georgescu, membru al Societatilor Romane si Europene de fizica (European Physical Society),  a...

Protejat: Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea VI). Contextul aboliționist în...

Motto : "Multi  dintre cei care traiesc  ar merita sa moara, iar dintre cei morti,  ar merita sa traiasca. Puteti sa le acordati aceasta sansa ? In acest caz, sa nu fiti prea prompti in privinta pronuntarii pedepsei capitale" (J.R.R. Tolkien, 1892-1973, scriitor, poet si filizof britanic, autor al The Lord of the Rings). În ciuda participarii unui numar impresionant de personalitati remarcabile ale vietii politice internationale, ale organizatiilor nationale (internationale) pentru apararea drepturilor omului,  oameni de stiinta, laureati ai Premiului Nobel pentru Pace, în ciuda faptului ca romanul Ionut-Alexandru Gologan, condamnat la moarte in Malaezia isi asteapta executia in Culoarul mortii, nicio personalitate politica romana sau persoana juridica (organziatie care militeaza pentru drepturile omului) inregistrata in Romania, nu a considerat utila participarea sa la acest al 6-lea Congres International contra Pedepsei cu Moartea (Oslo/21-23 iunie 2016). În general, eu nu cred in nevinovatia celor condamnati la moarte pentru trafic de stupefiante in tarile Asiei de Sud-Est si in particular, al  francezului  Serge-Areski Atlaoui (Indonezia, 2007), respectiv,  al  romanului  Ionut-Alexandru Gologan (Malaezia, 2013),  dar abolitionist convins cum sunt, consider, ca nicio fiinta umana, in aceasta lume trecatoare si muritoare, pentru nicio infractiune criminala (nici macar ˝grava˝, dar cu atat mai putin pentru una delictuala-mai ˝putin grava˝ !),  nu merita sa fie condamnata la Pedeapsa Capitala. Pentru ca aceasta fiinta umana, indiferent de starea sa juridica  (in libertate sau privata de liberate) este intotdeauna o sursa inepuizabila de inspiratie si de creatie, care poate contribui, intr-un fel sau altul, direct sau indirect la  progresul  si prosperietatea societatii civile. Un exemplu de necontestat este cazul Profesorului Philippe Maurice, simbolul abolirii Pedepsei Capitale în Franta. Condamnat la moarte in 1980 si neexcutat (gratiat de catre François Mitterrand), astazi, el este unul dintre cei mai recunoscuti si apreciati istorici medievalisti contemporani pe plan mondial. ECPM (Together Against Death Penalty-Impreuna contra Pedepsei cu Moartea) este o organizatie francofona renumita  (de referinta)  de lupta contra pedesei cu moartea, cu sediul central (general)  la Paris (prezenta si in SUA la New York, respectiv, in Canada la Montral), creata in octombrie 2000 de catre francezii  Michel Taube si Jean-François Daniel, avand ca scop promovarea abolirii universale in lume a Pedepsei Capitale (Pedeapsa  cu Moartea), facand lobbying pe langa instantele internationale CDP (Comisia Drepturilor Persoanei) al l’ONU si FDP (Forumul Drepturilor Persoanei) al UE, fiind un membru activ al Comitetul de pilotaj CMPM  (Coalitia Mondiala contra Pedepsei cu Moartea). Printre membrii organizatiei il regasim pe Profesorul  Philippe Maurice, Director de Cercetari in Istorie Medievala la EHESS (Scoala Superioara de Inalte Studii in Stiinte Sociale), fost condamnat la moarte (1980), simbolul abolirii Pedepsei Capitale in Franta, precum si pe Profesorul de Drept Robert Badinter,  abolitionist convins, parintele abolirii Pedepsei Capitale in Franta (1981), aparator benevol in anii 1970 a zeci  de condamnati la moarte, care asteptau sa fie ghilotinati, cu celebra "masina umana si democratica a mortii" a lui  Jeseph-Ignace Guillotin, Medic, Om politic si Deputat francez, care in sedinta Adunarii Nationale din 1789, dupa succesul Revolutiei franceze si Declaratia Drepturilor Omului si al Cetateanului, propune reformarea vechiului Cod Penal francez, prin intermediul a 6 articole fundamentale, iar mai tarziu, in sedinta din 20 martie 1791,  utiulizarea unei masini: "mecanice, eficace, sigure", dar în special : “umane” si “democratice”, pentru executarea sentintelor de condamnare la moarte, caruia îi propune si numele: Louisette! (dupa numele Doctorului J. Louis, Secretar al Academiei parisiene de Chirurgie care a studiat, a pus la punct si a perfectionat masina!).