Temerile legate de introducerea CNP-ului Fiscal (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Ecosoc – Naţiunile Unite)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.

That’s our main and only purpose!

Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Ministerul Finanțelor pregătește CNP-ul fiscal, un cod unic de identificare fiscală pentru persoanele fizice. CNP-ul fiscal este un număr de identificare pentru persoane fizice folosit în anumite situații fiscale, înlocuind CNP-ul. El va fi folosit în declarațiile și facturile fiscale pentru a proteja datele sensibile și a facilita gestionarea obligațiilor fiscale, conform proiectului de lege. Introducerea CNP-ului fiscal, deși vine cu scopul de a îmbunătăți colectarea impozitelor și a reduce evaziunea fiscală, ridică numeroase îngrijorări legate de dreptul la viață privată și eficacitatea măsurii în combaterea marii evaziuni fiscale.

La ce vei mai putea folosi CNP-ul fiscal înafara cumpărăturilor online / La final de an ai putea primi reduceri de taxe sau compensații financiare

Pentru a încuraja cetățenii să solicite bonuri cu CNP fiscal, Ministerul de Finanțe propune un sistem de bonificații. La finalul anului, statul ar putea returna până la 5% din banii cheltuiți în domeniile considerate cu risc mare de evaziune. Aceasta inițiativă este văzută ca un „zăhărel” pentru a convinge lumea să utilizeze CNP-ul fiscal, permițând astfel autorităților să monitorizeze mai atent achizițiile cetățenilor. ANAF va vedea ce cumpărături face o persoană și va verifica sursa banilor, în special pentru cumpărăturile scumpe.

Una dintre cele mai mari temeri este legată de protecția datelor personale. CNP-ul fiscal va permite urmărirea atentă a tuturor tranzacțiilor financiare, ridicând temeri legate de utilizarea și stocarea acestor date. Este legitim să ne îngrijorăm că acest lucru ar putea conduce la supravegherea nejustificată și la încălcarea intimității personale. Controlul tranzacțiilor financiare și cerința de a include CNP-ul fiscal inclusiv pe bonurile de la spălătorii și saloane de înfrumusețare, la cererea clientului, ridică semne de întrebare privind respectarea vieții private. Monitorizarea excesivă și colectarea datelor de către autorități reprezintă o problemă semnificativă în contextul respectării dreptului la viață privată, un drept fundamental garantat de legislația internațională, inclusiv de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această practică poate avea consecințe grave asupra libertăților individuale și asupra societății în ansamblu.

Colectarea masivă de date personale constituie o intervenție directă în viața privată a indivizilor. Conform articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiecare persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și familiale. Monitorizarea constantă, fără un temei legal clar și fără consimțământul persoanei vizate, contravine acestui drept. Autoritățile adesea nu informează cetățenii despre modul în care datele lor sunt colectate, stocate și utilizate. Această lipsă de transparență poate duce la abuzuri și la utilizarea necorespunzătoare a informațiilor personale, afectând încrederea oamenilor în instituțiile statului.

Domiciliul fiscal, rolul și importanța acestuia în spațiul socio – economic european și influența lui asupra fraudelor electorale

Colectarea datelor poate duce la crearea de profiluri care să discrimineze anumite grupuri de populație. De exemplu, analiza datelor poate fi folosită pentru a identifica și a viza anumite comunități pe baza comportamentului sau a caracteristicilor demografice, ceea ce poate duce la discriminare și stigmatizare. Stocarea unor cantități mari de date personale crește riscul de breșe de securitate. În cazul în care aceste date sunt compromise, indivizii pot deveni victime ale furtului de identitate sau altor forme de abuzuri.

Monitorizarea excesivă și colectarea datelor de către autorități nu doar că încalcă dreptul la viață privată, dar poate avea și efecte negative asupra societății, inclusiv asupra libertății de exprimare și a încrederii în instituțiile publice. Este esențial ca autoritățile să respecte principiile de protecție a datelor personale și să asigure transparența în procesele de colectare și utilizare a informațiilor, pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor.

În altă ordine de idei, măsurile propuse ar putea avea un impact negativ asupra micilor afaceri și antreprenorilor. Costurile asociate cu adaptarea la noile reglementări și posibilele complicații administrative ar putea pune o presiune suplimentară pe aceste afaceri, afectându-le viabilitatea. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-o perioadă în care micile afaceri se confruntă deja cu numeroase provocări economice. Deși proiectul de lege are ca scop combaterea evaziunii fiscale, există îndoieli serioase cu privire la eficiența sa împotriva marilor evazioniști. Evaziunea fiscală la nivel mare implică scheme complexe și bine organizate, care mai mult ca sigur nu vor fi afectate de introducerea unui nou număr de identificare fiscală. În schimb, măsurile vor pune o povară suplimentară pe cetățenii obișnuiți și pe micile afaceri, care sunt deja conforme în mare parte cu legislația fiscală.

Importanta și necesitatea armonizării legislației românești cu legislația Uniunii Europene

Utilizarea CNP-ului fiscal se presupune că ar reduce riscurile asociate cu furtul de identitate. Proiectul ar avea potențialul de a crește conformarea fiscală, facilitând identificarea contribuabililor și ar putea simplifica procedurile fiscale pentru persoanele fizice. Cu toate acestea, introducerea CNP-ului fiscal ar putea dezavantaja comercianții români, deoarece, pentru a nu fi luați în colimator, mulți vor face cumpărături online doar de pe site-uri străine, unde CNP-ul fiscal nu este solicitat, iar acest lucru ar fi un dezavantaj pentru magazinele românești on-line. Există, de asemenea, posibilitatea că unele persoane ar putea face cumpărături folosind codul fiscal al altei persoane pentru a se sustrage controlului. Specialiștii în fiscalitate spun că ar fi dificil de implementat măsura în forma în care este acum și cred mai degrabă că acest CNP va fi unul opțional, care ar putea fi folosit pentru a obține credite suplimentare. Acest proiect a fost elaborat fără un dialog adecvat cu mediul de afaceri, ceea ce ar putea crea multă confuzie.

Deși introducerea CNP-ului fiscal are intenția de a moderniza sistemul fiscal românesc și de a combate evaziunea, implementarea sa ridică numeroase provocări și îngrijorări. Este crucial ca autoritățile să asigure un echilibru între eficiența fiscală și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Mai mult, este necesar un dialog constructiv cu toate părțile implicate pentru a se asigura că măsurile nu vor avea un impact negativ disproporționat asupra micilor afaceri și a cetățenilor obișnuiți. Numai printr-o abordare echilibrată și transparentă putem asigura că aceste noi măsuri contribuie pozitiv la economia țării fără a submina drepturile fundamentale ale omului.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta, director și redactor șef al publicației

Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

La Cour Criminelle – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului