În ultimul deceniu, traficul și consumul mondial de droguri au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest trend preocupant se resimte și în România. Ceea ce înainte era o excepție, în prezent a devenit o realitate înspăimântătoare. Consumul de droguri s-a dublat în doar câțiva ani, iar cifrele continuă să crească alarmant. Mai îngrijorător este faptul că vârsta la care începe consumul a înregistrat o scădere dramatică, semnalând o vulnerabilitate crescută a tinerilor față de acest fenomen devastator și pare că nu mai există formă de socializare la tineri fără consum de droguri. În contextul acestei evoluții îngrijorătoare, trebuie să luăm în considerare consecințele grave ale consumului de stupefiante și psihotrope. Pe lângă impactul direct asupra sănătății fizice și mentale a consumatorilor, drogurile provoacă o serie de probleme sociale și de sănătate publică. Unul dintre cele mai alarmante aspecte este legat de creșterea numărului de decese asociate consumului de droguri. Se pierd vieți într-un mod tragic și prematur din cauza efectelor nocive ale drogurilor asupra organismului.
În plus, efectele negative se extind și asupra celor din jurul consumatorilor. Accidentele rutiere provocate de șoferi aflați sub influența drogurilor au cauzat pierderea tragică a unor vieți nevinovate. Un exemplu tragic este Pascu Matei Vlad prins în posesia de droguri și lăsat să plece fără consecințe, ca peste doar două ore să fie implicat într-un accident mortal, în care au pierit doi tineri nevinovați. Mai mult, acest tânăr fusese prins în trecut cu droguri, dar atât DIICOT, cât și judecătorii au decis să renunțe la urmărirea penală, în loc să stabilească un acord de recunoaștere a vinovăției sau să-l trimită în fața justiției. Cazuri de acest gen, în care tineri nevinovați au fost răpuși în urma accidentelor produse de șoferi drogați, evidențiază pericolul major pe care îl reprezintă consumul de droguri pentru întreaga societate.
Un alt aspect profund îngrijorător este reprezentat de lipsa de consecințe pentru cei care sunt prinși în posesia sau sub influența drogurilor. Este deosebit de alarmant faptul că șoferul menționat a fost surprins cu droguri în sistem, a fost eliberat și nu mult timp după a provocat un accident fatal. Astfel de situații pun în lumină lacunele în sistemul juridic și în aplicarea legii în ceea ce privește infracțiunile legate de consumul și traficul de droguri. Este necesară o abordare mai riguroasă și consecventă din partea autorităților pentru a preveni astfel de tragedii și a proteja viața și securitatea cetățenilor. În fața acestor realități, este crucial să se acorde o atenție sporită acestui fenomen, să se întreprindă măsuri ferme pentru a combate traficul și consumul de droguri. Să se investească în programe de prevenție și educație pentru a informa corect tinerii cu privire la riscurile și consecințele consumului de droguri.
Referitor la canabis, pentru care legislația actuală permite utilizarea în scopuri medicale sub formă de produse farmaceutice, există posibilitatea ca autoritățile să îl reglementeze într-o manieră mai riguroasă. Aceasta poate include controlul consumului prin reglementări specifice sau prin furnizarea de kituri de testare care pot distinge între stadiul de „a consumat” și cel de „a fi sub influența” substanțelor respective. La momentul actual kiturile de testare nu depistează nici o substanță etnobotanică, dar se pare că pot da rezultate fals pozitive la canabis care, depinde de doză și frecvența de utilizare, poate rămâne detectabil timp de câteva săptămâni.
Implementarea unor strategii eficiente de informare și conștientizare, dar și asigurarea că legile existente sunt respectate și aplicate cu seriozitate, reprezintă pași esențiali în acest sens. Se cere înăsprirea pedepselor și adoptarea unor măsuri legislative mai eficiente, pentru a încerca să inversăm această tendință alarmantă și a proteja sănătatea și siguranța cetățenilor noștri. Responsabilitatea autorităților, educația comunităților, sprijinul organizațiilor neguvernamentale și ale populației sunt componente vitale în lupta împotriva acestei probleme care afectează întreaga societate.
Situația în statele (post)industrializate ale Europei
- În Germania, conducerea sub influența canabisului este pedepsită cu o amendă de 500€ și cu pierderea permisului de conducere pentru trei luni. Limita de THC este de 1 ng/ml în sângele seric, ceea ce echivalează cu 0,5 ng/ml în sângele total.
- În Belgia, amenda este cuprinsă între 1.600-16.000€. În plus, contravenienții își vor pierde permisul de conducere pentru cel puțin o lună. Pentru a înrăutăți situația, judecătorul poate decide, de asemenea, să vă interzică dreptul de a conduce pentru o perioadă de până la cinci ani. Limita de THC este de 1 ng/ml.
- În Marea Britanie, consumatorii de canabis riscă să-și piardă permisul de conducere timp de un an, precum și o amendă de până la 5.000£. Limita de THC este de 2 ng/ml.
- Franța are o politică de toleranță zero. Amenda poate ajunge la 4.500€ și vă puteți pierde permisul de conducere pentru o perioadă de până la 3 ani.
- În Spania, un test de salivă pozitiv costă 1.000€. În plus, 6/12 puncte vor fi scăzute din permisul de conducere. În cazul în care o persoană se află încă în mod clar sub influența drogului în momentul testului, acesta poate duce chiar la o pedeapsă cu închisoarea. Avertisment: Se aplică o politică de toleranță zero.
- În Italia, pedeapsa pentru conducerea sub influența canabisului variază între o amendă cuprinsă între 1.500-6.000€ și până la un an de închisoare. Nici aici nu există o limită de THC, dar se aplică o politică de toleranță zero!
Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Nota redacției. Avându-se în vedere principalul lor efect asupra creierului uman, drogurile se clasifică în 3 mari categorii:
- Droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central (Reprezintă substanțele ce au in comun capacitatea de a diminua funcționarea normală a creierului provocând reacții care merg de la dezinhibare până la starea de voma: Alcoolul; Opiacee: heroina, morfina, metadona, etc; Tranchilizante; Substanțe hipnotice: somniferele)
- Droguri care stimulează activitatea sistemului nervos central (Grupul de substanțe care accelerează funcționarea normalaă a creierului provocând o stare de excitație ce poate merge de la insomnie până la hiperactivitate: Stimulente majore: amfetamine, cocaina; Stimulente minore: nicotina, cofeina, antidepresive)
- Droguri care perturbă activitatea sistemului nervos central (Reprezintă substanțele care perturbă funcționarea normală a creierului dând naștere la percepții distorsionate, halucinații: LSD, mescalina; Derivați ai canabisului: hașiș, marijuana; Droguri de sinteza: Ecstasy, ice, etc.).
Caracteristica principală comună tuturor drogurilor este psihoactivitatea, adică faptul că ajung în creier și îi modifica functionarea obișnuită așa cum tocmai am vazut. Anual Agenţia Naţională Antidrog (ANA) elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen. Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor. Precizăm că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021. Principalele droguri consumate în România–10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP), substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte asupra sănătății publice mult mai grave decât drogurile tradiționale. În urma analizelor de laborator efectuate, a fost evidențiat faptul că în categoria noilor substanțe psihoactive intră canabinoizii sintetici și catinonele. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/Ilfov. Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluție descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive. La fel ca și în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.
În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani. În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina). Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
Articol asociat
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Traficul și consumul de droguri (stupefiante) – O provocare globală în creștere (Corespond… […]
[…] Traficul și consumul de droguri (stupefiante) – O provocare globală în creștere (Corespond… […]