„Turnirul de la Hersonissos” sau cum se face literatură cu șlapi și palmieri – Editorialul lui Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Într-un climat în care literatura română caută cu disperare credibilitate, iar poeții tineri sunt mai cunoscuți pe Instagram decât în revistele de specialitate, România literară ne propune în numărul 26 (iunie 2025) o imagine a normalității paraliterare care te lasă fără replică–deși nu fără replici fotografice. Un „turnir de poezie” în stațiunea Hersonissos (Creta), sub egida USR, în care se remarcă un singur câștigător (Mihai Firică), fără juriu cunoscut, fără poezie publicată, fără vreun semn că ar fi existat măcar un concurs real. Doar o fotografie colectivă în care poezia lipsește cu desăvârșire, înlocuită de bărbați zâmbitori în tricouri deschise la gât, câteva doamne cuminți în fundal și o vegetație mediteraneană demnă de un catalog turistic.

În lipsa unui cadru critic, a unei dezbateri reale sau a unei prezențe poetice contemporane autentice, acest „eveniment” pare mai degrabă o excursie fiscal-birocratică cu scop de auto-promovare. Poezia e doar un decor invocat pentru decont. Nimic nu e nou aici: s-a mai practicat și la Neptun, și la Sinaia, doar că acolo se purta sacou. La Hersonissos, se merge pe varianta casual tropical. Întrebările de bază rămân fără răspuns:

• Cine a alcătuit juriul?
• Ce texte s-au prezentat?
• Unde pot fi citite poemele câștigătoare?
• Cine au fost ceilalți participanți
• Care a fost criteriul de selecție?
• Absența acestor informații într-o revistă care pretinde statut de „barometru al literaturii” e simptomatică pentru transformarea meritului literar în funcție decorativă. Totul e închis, opac, circular–ca o fotografie de grup în care doar cei de față pot zâmbi.

În același număr, regăsim aceeași listă de colaboratori eterni și omniprezenți: Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Vasile Spiridon, Angelo Mitchievici, Alexandru Călinescu. Nume importante, fără îndoială–dar în lipsa unei generații critice active și a unui spațiu deschis pentru alteritate, revista devine un instrument de conservare a statului literar, nu o platformă de dialog viu. În interviu, Gonçalo M. Tavares spune frumos: „Poate că literatura este o știință a sufletului.”

Adevărat. Dar sufletul acestei literaturi–în varianta actuală–pare obosit, previzibil și ușor bronzat. Evenimentele literare nu mai sunt pentru poeți–ci pentru contabilii instituționali ai ideii de poezie. Premiile nu mai sunt concursuri–ci alocări. Revista nu mai informează–ci distribuie semnale de apartenență, iar devine, fără să vrea, un document de epocă al unei epoci care n-a mai început.

Notă. Pentru conformitate, niciun poet cu activitate publică, nicio publicație culturală independentă, niciun canal oficial al USR nu a anunțat în prealabil desfășurarea „Turnirului de poezie de la Hersonissos” ca eveniment național sau internațional. Informația există doar în paginile revistei și în fotografiile distribuite ulterior în cercuri închise.

Turnirul de Poezie de la Hersonissos

În organizarea Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar la Insititutului Cultural Român, cea de-a paisprezecea ediție a Turnirului de Poezie a avut loc în orașul Hersonissos de pe insula Creta din Grecia. La ediția din acest an, desfășurată în perioada 5–12 iunie 2025, s-au confruntat în competiția literară echipe care au reprezentat Filiala Craiova versus o selecționată a Filialelor Sud-Est și Dobrogea, de data aceasta oltenii fiind obligați să predea ștafeta turnirului câștigat la ediția precedentă.

În schimb, Marele Premiu „Cununa de lauri” al Turnirul de Poezie de la Hersonissos 2025 a fost câștigat de scriitorul Mihai Firică, președintele Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Turnirul de Poezie s-a desfășurat în mai multe etape eliminatorii, participanții susținând lecturi publice din propria creați. Juriul a fost compus din Nicolae Prelipceanu-președinte, Varujan Vosganian, Angelo Mitchievici, Gabriel Chifu, Vasile Spiridon, Horia Gârbea și Cristian Pătrășconiu. Distins cu mai multe premii naționale și internaționale pentru poezie, Mihai Firică a fost ales în 2023 președinte al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, are volumele de versuri traduse în numeroase limbi și este inițiatorul unor proiecte de promovare a literaturii în special în rândul tinerilor.

Pamflet. 𝐏𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐞 („𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚”) 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐮𝐧 𝐟𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫-𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐞𝐳𝐢𝐞, o propunere „modestă”, „decentă” și profund „culturală”, în spiritul marilor inițiative ale Uniunii Scriitorilor și ale revistei România literară.

Propunem–noi, cei 12 membri activi ai cenaclului nostru–să adresăm o solicitare comună Institutului Cultural Român, Ministerului Culturii, Guvernului României și, firește, Președinției, pentru a susține un proiect de interes planetar: Festivalul Super-Extra Internațional de Poezie–ediția Kato Daratso, Creta, în locația literară Hotel Domes Zeen Chania (str. Apteron) unde camerele costă doar 1.026 € pe noapte, dar include și micul dejun (ceea ce e esențial, căci poetul flămând e periculos!).

Vom organiza colocvii, recitaluri și conferințe despre cât de greu este să scrii literatură în zilele noastre (în limba maternă sau în limbaj de proiecte). Vom acorda premii „modeste” de 1.500 € de persoană, căci vrem să păstrăm decența bugetară. Prânzul și cina nu sunt incluse, dar solicităm 100 €/zi/persoană pentru recreere și 80 €/zi pentru masă (meniul la alegere: calamari sau metafore). Zborul și transferul vor fi acoperite, evident, de instituțiile statului–exact cum se practică în cazul celorlalte „manifestări culturale relevante”.

Programul: – 5 zile de „activitate intensă” (recitaluri, conferințe, poezie cu spritz), 1 seară festivă cu premiere și toasturi, urmate de 5 zile de recuperare creativă (la umbră, cu factor 50). Participanții trebuie să aducă obligatoriu: șlapi, costum de baie, chiloți de rezervă, eventual umbrelă (deși hotelul le oferă la preț popular: doar 50 €/zi pentru o umbrelă și un șezlong, adică aproape pe gratis). La întoarcere, vom avea nevoie de minimum 14 zile de concediu post-poetic, pentru tratarea insolației literare și a suprasaturării cu metafore grecești. Cine e de acord, să confirme în rime. Cine nu–va fi oricum trecut pe listă, că doar suntem democrați. Iată mai jos cerere oficială (satirică) adresată ICR, Ministerului Culturii,Guvernului și Președinției României

Către: Institutul Cultural Român (departamentul „Vise Poetice cu Fonduri Publice”), Ministerul Culturii (serviciul „Proiecte imposibile cu buget garantat”), Guvernul României (cabinetul de poezie strategică), Administrația Prezidențială (cancelaria pentru înălțimi culturale).

Subsemnații, 12 slujitori neînfricați ai metaforei, rimelor libere și bugetelor controlate, solicităm sprijinul instituțiilor statului pentru organizarea unui Festival Super Extra Internațional de Poezie în Grecia, la Kato Daratso, în locația sacră Domes Zeen Chania.

Argumente
1. Poezia română trebuie recitată pe plaje grecești. Așa s-a născut civilizația.
2. Dacă nu ne finanțați pe noi, veți finanța altă comisie oricum, dar fără har poetic.
3. Cultura nu trebuie să sufere. Ajunge că suferă contribuabilii.
4. Vrem doar 5 zile de creație spirituală + 5 de regenerare. Nimic extravagant.
Buget estimativ pe participant (vă rugăm nu vă speriați de modestia noastră):
– 10.260 € cazare
– 800 € masă
– 1.000 € premiu „modest”
– 500 € zbor + transfer
– 700 € umbrelă + șezlong + vitamina D
– 1.000 € pauză post-festival (opțional, dar recomandat de medici. Unul este chiar printre noi și poate controla întreaga activitate).
Total aproximativ: doar 14.260 €/persoană. O sumă simbolică pentru ce dăruim națiunii:
– un volum de poezie netipărit,
– 3 postări pe Facebook,
– 2 story-uri de la piscină și o poză cu steagul României fluturând pe plajă.
În caz de refuz, vom considera acest act un atentat la libertatea expresiei, la dreptul la vacanță și, mai ales, la literatura română în sandale.

Cu profund respect,
Cenaclul Mobil poetic de Interes Bugetar

Dr. Christian Schenk (medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard–Renania-Palatinat) coresopondent extern și membru în Staff al Jurnalulului Bucureştiului

Articole asociate

„În slava mediocrității – o analiză critică, documentată și deloc lipsită de ironie”. Corespondență de la Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Libertatea? Poate că ea s-a exilat de rușine. Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv german Dr. Christian W. Schenk din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Notă. Articolele autorului Dr. Christian W. Schenk în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

CUFR (Centre Universitaire Franco – Roumain, R & D, auprès des Grandes Ecoles Françaises, Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D)

Revizuirea condamnării penale a lui Dany Leprince în cvadruplul asasinat de la Thorigné sur Doué. Pe urmele lui Farid El Haïry și Aymen Ibrahim. CCR (Curtea de Revizuire & Reexaminare)

Handicapul în MCF (Mediul Carceral Francez)

Libertate sub sechestru electronic

Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale). Dany Leprince–după 3 decenii, un prim pas important către „ultima frontieră” a nevinovăției, pe urmele lui Farid El Haïry și Aymen Ibrahim–ultimii condamnați, achitați și reabilitați de către Justiția franceză ca urmare a revizuirii condamnărilor lor penale (în procedura criminală, respectiv, corecțională). CRR (Curtea de Revizuire și Reexaminare) a deciziilor penale și algoritmul complex al revizuirii acestora. Dany Leprince – après 30 ans, un premier pas important vers la „dernière frontière” de l’innocence, sur les traces de Farid El Haïry et Aymen Ibrahim – les derniers condamnés, acquittés et réhabilités par la justice française suite à la révision de leurs condamnations pénales (en procédures criminelle et correctionnelle). La CRR (Cour de révision et de réexamen) des décisions pénales et l’algorithme complexe de leur révision

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les solutions, le rapport du Jury et le bilan de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Soluții, Comentarii & Raportul Juriului, Bilanț general – 2024)

Asasinarea funcționarilor de poliție Jean-Baptiste Salvaing și Jessica Schneider la Magnanville (departamentul Yvelines, regiunea administrativă pariziană). Procesul & verdictul

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului