Acasă Evenimente culturale-educaționale-Târg de carte-Lansări de carte TVR duce spectacolul cultural la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Romexpo...

TVR duce spectacolul cultural la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Romexpo (București)

TVR Cultural transmisii şi reportaje în exclusivitate – ‚,Jurnalul Cultural’’, în direct, orele 13h00 şi 18h00. Televiziunea Română continuă tradiţia emisiunilor şi evenimentelor speciale la Gaudeamus.

La mai puţin de o săptămână de la relansare, TVR Cultural merge în mijlocul publicului, la Târgul de Carte Gaudeamus, care se desfăşoară la Romexpo, în perioada 7-11 decembrie 2022. Jurnaliştii Marius Constantinescu şi Rafael Udrişte vor realiza, de la standul TVR, ediţii speciale ale Jurnalului Cultural, difuzate la TVR Cultural, iar Liana Stanciu va intra „În direct cu viaţa”, miercuri, 7 decembrie, de la ora 17h00, la TVR 2. Publicul prezent la Romexpo va fi martor la emoţiile transmisiunilor în direct alături de vedetele TVR şi invitaţii lor în studioul amplasat în incinta Târgului.

Pe parcursul celor 5 zile, TVR Cultural va lua pulsul evenimentului şi va transmite, în direct, noutăţile editoriale, întâlnirile cititorilor cu scriitori şi reprezentanţi ai editurilor, precum şi lansările de carte. Telespectatorii Televiziunii Române vor avea ocazia să urmărească, pas cu pas, desfăşurarea unuia dintre marile evenimente de carte ale anului,  TVR Cultural ducând experienţa Gaudeamus în fiecare cămin. Zi de zi, de miercuri până duminică, în ediţiile speciale ale „Jurnalului Cultural” difuzate la orele 13h00 şi 18h00, Marius Constantinescu şi, respectiv, Rafael Udrişte ne vor prezenta cărţile valoroase, ideile care contează, informaţiile esenţiale, alături de personalităţile de marcă ale culturii româneşti prezente la evenimentele din cadrul Târgului.  

Joi, 8 decembrie, de la ora 17h30, la standul TVR, va avea loc lansarea cărţii „Phoenix. Har/Jar”, în prezenţa membrilor trupei, a directorului Editurii Integral – Costel Postolache şi a echipei Televiziunii Române care a realizat documentarul cu acelaşi nume: regizorul Cornel Mihalache şi producătorul Claudia Nedelcu Duca. Telespectatorii vor putea urmări filmul „Phoenix. Har/Jar” în aceeaşi zi, de la ora 21h00, la TVR 1. TVR marchează astfel împlinirea a 60 de ani de când s-au pus bazele trupei ce avea să se numească Phoenix şi să scrie istorie în muzica românească, devenind un reper cultural important pentru generații întregi.

Filmul documentar „Phoenix. Har/Jar”, în premieră la TVR – 60 de ani de muzică în 104 minute. Lansarea cărții cu același titlu la Standul TVR din cadrul Târgului de carte Gaudeamus

O altă surpriză pregătită de TVR pentru publicul Gaudeamus este documentarul „Dragii noştri, aflaţi despre noi…”, o realizare a Casei de Producţie TVR. Filmul are la bază corespondenţa purtată, de-a lungul anilor ’80, de membrii unor familii obişnuite care descriu viaţa, educaţia şi societatea ultimului deceniu comunist, un prilej de dezbatere pentru cei prezenţi în a 4-a zi a Târgului de carte. Sâmbătă, 10 decembrie, de la ora 15h00, la standul Radio România va avea loc vizionarea unor fragmente din film şi o dezbatere, alături de Ana Preda, regizor şi Diana Dumitru, producător TVR .  Pe lângă evenimentele de la standul TVR, publicul va putea pătrunde în atmosfera Târgului Gaudeamus prin intermediul micului ecran, urmărind emisiunile TVR Cultural și jurnalele de știri difuzate pe canalele TVR Info, TVR 1, TVR 2.

Articole asociate

„Din nou împreună”. TVR Cultural (postul cultural al Televiziunii Române) îşi reia emisia pe 1 decembrie 2022 (de Ziua Naţională a României), după un deceniu de absență.

„Ultimul zbor peste graniţă” (realizat de Casa de Producţie a Societății Române de Televiziune) – premieră la TVR 1 de Ziua Națională a României (1 Decembrie)

Nota redacției

Articolul precedent„Campania Umanitară Smile” a ASLS (Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București) partenerul cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului
Articolul următorEvenimentul cultural „Zilele filmului românesc” la „Casa del Cinema” din Roma (organizat de Ambasada României în Republica Italiană în colaborare cu Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București, Accademia di Romania in Roma și ProEvent – Roma)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

7 COMENTARII