Acasă Personalitati Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate,...

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” din partea USR de peste 3 ani…(Corespondență de la „compatriotul meu”, profesorul emerit dr. Constantin Frosin – Scriitor și Traducător de prestigiu național și european, președinte de Onoare al Ligii Culturale Române, Filiala Galați, premiat de către USR pentru traducerile sale!)

254
3
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

I. Opinii despre profesorul emerit dr. Constantin Frosin în România

Florin Muscalu, „Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni” (Editura Revista V, Focșani, 1999, ISBN 973-97880-6-8): „Îmbinând în aceeași structură intelectuală pe omul livresc, înclinat spre investigație, spre cercetarea filologico-filosofică, alături de homo aesteticus convertit la declinarea sa în straturi artistico-poematice, CF este un european ce îsi construiește o operă originală acolo, la Dunărea de Jos”. (pp. 64-66 – patru coloane și jumătate).

Ion Roșioru, în articolul „Între viață și moarte”, publicat în „Luceafărul (nr. 38/438 din 03/11/1999, la pagina Meditația), scrie următoarele: „Apărută în ediție bilingvă, versiunea franceză fiind semnată de poetul și traducătorul de excepție care este la ora actuală Constantin Frosin (…)”.

Valeriu Anghel, Alexandru Deșliu, „Vocație sși Destin” (Editura Terra, Focșani, 2000, ISBN 973-99165-6-2, p. 127) : „Poet de expresie franceză, traducător în limba franceză. Autor a peste 200 poeme publicate în reviste de expresie franceză din țări francofone, 10 eseuri, 60  de poeme din marii scriitori români traduse în franceză, 40 poeți din literaturile de expresie franceză în românește etc., adunate în 10 cărți de poezie originală scrisă în franceză, 8 volume de traduceri din franceză în română, 70 volume din română în franceză”.

Angela Baciu-Moise mi-a luat un interviu de 9 pagini în vol. „Mărturii dintre milenii (Editura Limes, Cluj Napoca, 2007, ISBN 978-973-726-210-3, pp. 139 – 147).

Ion Brezeanu, Galați– Biografie Spirituală” (Ed. Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galați, 2008): sunt menționat atât la rubrica Membri în Academii și Societăți Științifice Internaționale, pe poziția 3 din 41 de personalități, pp. 170-171, cât și pe p. 174 cu o prezentare succintă dar elocventă).

Culiță-Ioan Ușurelu, în lucrarea sa „Scriitor contemporani din Vrancea prin interviuri” (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2012, ISBN 978-606-8380-09-4, publică un interviu de 9 pagini cu mine, pp. 145 -153).

Constantin Gh. Marinescu (membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova), în remarcabila sa lucrare „Scriitori și cărturari români (Editura Samia, Iași, 2013), mă prezintă pe 18 pagini (pp. 155 – 173) sub titlul „ConstantinFrosin,, Scriitor și Traducător de prestigiu național și european. Spicuim : „(…) A treia dimensiune a personalității complexe, proprie distinsului magistru gălățean, este  aceea de scriitor și poet ; opera sa literară s-a îmbogățit an de an și a văzut lumina tiparului la noi și peste hotare, prin poezii scrise în limba franceză  sau tălmăcirea impecabilă, scrupuloasă, în limba franceză, a unor lucrări de rezonanță universală (…) dezvăluind preocuparea de a pune în valoare adevăratul tezaur românesc de o incontestabilă europenitate, marcând și interferențele franco-române” (p. 160). 

Ioan Toderiță, „Revelația și relevanța textului literar – scriitori gălățeni contemporani (Ed. Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galați, 201, ISBN 9786069242858):  „Cel mai prodigios scriitor de și în limba franceză, de literatură de specialitate în și de literatură românească, scrisă direct (by direct thinking) prin gândire dreaptă în limba franceză. O excepție a scrierilor gălățene și românești, universalizată în matca  (ne)etnică, în morfologia și sintaxa unei limbi (ne)native, transformată în double-native. Ritm de scriere impresionant. Energie creativă impresionantă : a tradus și 10-15 cărți pe an (o mică corecție aici: în anul 2000 am tradus 20 cărți !) pe an. Unicitate a unei personalități literare de mare desfășurare ideatică, tematică, problematică în domenii științifice, lingvistice” (pp. 93 – 98).

Daniel Gălățeanu, în „Echo roumains dans la culture française au XX –e Siècle, 2e édition” (Editura Zigotto, Galați, 2012, ISBN 978-606-669-003-4), la Capitolul 3 „La littérature de l’exil intérieur, poètes roumains de langue française scrie: „E timpul să vorbim acum de reprezentanții exilului interior, rămași în țară și care au suportat constrângerile regimului totalitar, dar care și-au păstrat totuși libertatea absolută a spiritului și a artei lor, fără compromisuri politice nici estetice. Pentru aceasta, ne vom sprijini pe excelentele traduceri ale Profesorului Constantin Frosin, reputat traducător dar, în același timp, poet de expresie franceză, cu versuri profunde, vibrante și tulburătoare. (…) Dar ce oferă mai bun Constantin Frosin Francofoniei, sunt traducerile sale din poeții noștri chinuiți, ignorați și nerecunoscuți până acum de Franța și Occident. Poeți ca Ion Barbu și Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru sunt prezentați în traducerea magistrală a lui Constantin Frosin” (pp. 75 – 164).

Ligya Diaconescu îl prezintă pe Constantin Frosin pe 9 pagini în lucrarea sa „Romanians are smart, refined and talented (Editura Fortuna, Râmnicu-Vâlcea, 2013, ISBN 978-973-7981-85-1, pp.56–65). De remarcat că lucrarea se găsește și la Biblioteca Congresului de la Washington (acolo unde se găsește și Teza mea de Doctorat: „Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea scriiturii, Editura Eminescu,  București, 2000). Ediția următoare, din 2014, a fost tradusă de mine în limba franceză, în întregime.

Zanfir Ilie, în  „Galațiul în spațiul cultural național” (Editura Convorbiri Literare, Iași, 2013, ISBN 978-973-1796-21-5):  „„În relația cu universul cultural de expresie franceză, prin activitatea și opera sa, Constantin Frosin constituie o punte dintre cele mai remarcabile prin calitatea „arhitecturii” filologice și artistice. Sute de articole în publicații de expresie franceză din alte țări, traducător eminent de cărți (autor de dicționare, lucrări de stilistică, retorică), premiat adesea cu înalte ordine, toate atestă statura de personalitate din elita intelectuală națională, îndeosebi în ceea ce ține de francofonie. (…) rămâne un traducător de excepție, un francofon de talie internațională”” (pp. 142 -143).

Ghiță Nazare, la pp. 204-205 ale lucrării „Itinerarii spirituale (Editura Axis Libri, Galați, 2015, ISBN 978-606-8719-01-6), consemnează elogios ediția a II-a a Festivalului Internațional de Literatură Copilul Poet/Enfant poète” -organizat de subsemnatul la Galați: „Prin bunăvoința profesorului Constantin Frosin, traducător și scriitor gălățean de expresie francofonă, am primit la redacție două superbe apariții editoriale. Este vorba de două lucrări apărute la Editions Jean Cristophe Lizier din Marele Ducat al Luxemburgului : Les enfants du Danube și antologia Flammes de Poésie qui scintillent dans le ciel de la vie. (…)”.

Ghiță Nazare, în superbul volum „Dialoguri 50 + 1” (Editura Axis Libri, Galați, 2015, ISBN978-606-8719-00-9), publică un interviu de 8 pagini X5 cu mine, intitulat „Prof. univ. dr. Constantin Frosin, Universitatea Danubius”, pp. 117 – 124. Spicuim: „Cu aproape 20 ani în urmă, revista noastră „Școala Gălățeană”, publica un consistent Medalion: „Profesorul și poetul Constantin Frosin, sub semnătura prof. Corneliu Stoica. „Erau evocate distincțiile primite de dvs. pentru opera de traducător, poet, om de cultură. Textul materialului respectiv era însoțit de o fotografie făcută la Strasbourg în sept. 1995, în cadrul Bienalei MittelEuropa, unde ați primit Medalia Parlamentului European. (…) Ați realizat o operă impresionantă. Tehnica și arta traducerii și literatura română de expresie franceză sunt zonele dvs. profesionale predilecte. Evident, spațiul nu ne permite nici măcar să enumerăm, dar și să comentăm volumele semnate. (…) Ați obținut o sumedenie de premii pentru contribuțiile culturale aduse comunității românești și europene.

Constantin Gh. Marinescu, Ionel Pintilii,Personalitati contemporane ale spritualității românești” (Editura Pompidu, Galați, 2016, ISBN 978-606-585-0899). Intitulat „Prof. univ. dr. Constantin Frosin, scriitor și traducător de prestigiu național și european, Președinte de Onoare al Ligii Culturale Române, Filiala Galați”, autorii fac o prezentare cvasi-exhaustivă, alocându-mi cel mai mare număr de pagini din tot volumul, pp. 261-290. Spicuim: „În calitate de Președinte de Onoare al Ligii Culturale Române, filiala municipiului Galați, Constantin Frusin a derulat o amplă activitate științifică, publicistică și cultural-patriotică, antrenând numeroase personalități la promovarea valorilor Istoriei, Culturii și Literaturii Naționale (…). În acest proces de coagulare a vieții spirituale, de revigorare a colaborării dintre comunitățile academice și universitare din Iași, Chișinău și Galați, Constantin Frusin a exercitat și continuă să exercite un rol proeminent, cu multă dăruire și competență”.

Culiță-Ioan Ușurelu, în  „Vrancea  Literară – Antologia scriitorilor vrânceni” (Editura Salonul Literar, 2017): „Constantin Frosin, elev strălucit al Liceului Emil Botta din Adjud, liceu la care a fost și profesor, are o carieră universitară fulminantă, ajungând destul de tânăr profesor universitar. Pe lângă această carieră, însă, și-a construit, în paralel, prin creație și muncă sisifică, o statură impunătoare de poet și de traducător din și, mai ales, în limba franceză. Acum, când fac această afirmație, mă gândesc la toate academiile și societățile culturale străine care-l doresc membru al lor, la toate premiile pe care le-a luat și mai ales, la poezia scrisă direct în limba lui Voltaire. Faptul că poetul profund și traducătorul de prestigiu mi-a fost elev, mă face să cred că învățământul merită să fie practicat, mai ales atunci când, după aproape cincizeci de ani de profesorat, ai găsit, în sfârșit, diamantul căutat… Toți oamenii învățământului ar trebui să spere că Dumnezeu le va da elevii providențiali, sau clasa aceea de aur… „ (pp. 156 – 161).     

Un alt reputat critic şi om de cultură, profund psihanalist pe deasupra, Valentin Protopopescu, îi consacră lui Constantin Frosin două articole, unul în revista Radio România, altul în Observatorul Literar. Vom cita acum din articolul rezumativ apărut în revista Radio România: „(…) Constantin Frosin este, înainte de orice, un teribil traducător de literatură română în limba franceză, printre scriitorii tălmăciţi aflându-se Eminescu, Urmuz, Caragiale, Ion Barbu şi Marin Sorescu… Eseurile cuprinse în „Du Non Sens au Paradoxe”, se circumscriu unui unic şi constant interes: a promova, a interpreta şi apăra pe marii autori ai culturii române. Încercările despre (…) mărturisesc toate nevoia autorului de a-şi defini raporturile cu actul tălmăcirii, întru căutarea unei explicaţii apte să confere legitimitate spirituală intenselor sale eforturi. Plecând de la observaţia cioraniană, cum că „… il faut plus de réflexion pour traduire que pour créer“, Constantin Frosin  elaborează o extrem de interesantă anatomie a actului de traducere, cântărind, cu o precizie de farmaceut îndrăgostit de gramajele substanţelor, o sumedenie de aspecte şi elemente tehnice constituente tălmăcirii. (…) Acestea reprezintă mostre de lucru bine făcut, exerciţii ale unei excelenţe surprinzătoare dar meritate, căci această graţie de a săvârşi inspirat şi netrădător o traducere, ţine de un imens potenţial de muncă şi dedicaţie profesională.  (…) Un lucru e cert: umanistul autor gălăţean este un intelectual superior, un ins care, dedat la subtilităţile gândului, ştie întotdeauna cum să-şi argumenteze afirmaţiile, nefăcând însă niciodată apel la superficiala comoditate a recursului la sofisme. Fără să fie filosof de profesie ori de adopţie, Constantin Frosin scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician şi cu dezinvoltura unui scientist convertit la literatură.”

 II. Contribuții ale profesorului emerit dr. Constantin Frosin la dicționaristică și traduceri, în publicații românești și străine 

„Asupra traductibilității lui Eminescu”, în revista „Steaua” (Cluj, ianuarie 1992, pp. 34-35);  „Sur la Traduction”, în revista belgiană „RegArt” nr. 20 (noiembrie 1993, pp. 56-60. Format A4, 86 de pagini); „La course à la perfection – une autre possible théorie de la traduction”, în revista Florilège” nr. 76 (Dijon, France, 1994, pp. 4-7. ISSN 01840444, 118 pagini); La Traduction selon moi, în revista Parterre Verbal” (Franța) nr. 23 (sept. 1987, pp. 42-48. ISSN : 11646494, 80 de pagini); „En mémoire du Poète National Roumain Mihai Eminescu” (par la traduction), în revista „Feuillets Artistiques et Littérairesnr. 90 (2000, Avon, France, pp. 15-19. ISSN 0223-4181, 32 de pagini); La Traduction entre Art et Métier, în „French Studies Bulletin, Oxford Journals, Oxford University Press, no. 108, autumn 2008, pp. 55-57, ISSN 0262-2750; „Pourquoi les dicos d’argot ?”, în Lexiculture et lexicographie européenne bilingue” (secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca no. 44, Schena Editore/Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2009, pp. 431-440, ISSN 2036-041X, 450 de pagini); „Trop de bruit pour rien”, în La Francopholyphonie: Langue et Culture françaises en Europe du Sud-Est (Chișinău, 2009, pp. 203-211. ISSN 1857-1883. Format X5, 246 de pagini); Tout dico est une affaire de synonymie”, în „Genèse du Dictionnaire – l’Aventure des synonymes (secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 52, Schena Editore, Alain Baudry & Cie, Fasano și Paris, 2010, pp. 289-295, ISSN 2036-041X, 404 pagini); Être ou avoir, telle est la question”, în La Francopolyphonie”, nr. 5, (Chișinău 2010, pp. 44-50, ISSN 1857-1883, format X5, 340 de pagini); La mondialisation. Le temps des dictionnaires”, în Le temps du Dictionnaire, Synchronie-Diachronie” (secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 59, Schena Editore/Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2011, pp. 81-87, ISSN 2036-041X, 340 de pagini); Sur la Traduction, în „Traversées nr. 64 (Virton, Belgia, Iarna 2011-2012, pp. 10-17. ISSN 1371-8339, 130 de pagini); „La négativation ou la négation comme prétexte pour la production de textes”, în „Regards croisés sur l’enseignement des langues étrangères (Editios. L’Harmattan, Paris, 2011, pp. 231-239, ISBN 978-2-296-54710-0, 368  de pagini); „Etats des lieux en Traduction”, în în „La Francopholyphonie(no. 7, vol. 2) – „L’Interculturalité à travers la Traduction et la Communication” (ULIM, Chișinău, 2012, pp. 26-34. ISSN : 1857-1883, 352 de pagini); La modernité du dictionnaire”, în Le Dictionnaire bilingue : Tradition et Innovation” (secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 59, Schena Editore/Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2012, pp. 17-25. ISSN 2036-041X. Total pagini : 494 pagini); „Aux contraintes de toutes sortes”, în „Intertext” nr. 3-4 (2012, ULIM, Chișinău, pp. 129-136. ISSN  1857-3711. Format X5, 246 de pagini); Traduire est plus difficile qu’écrire”, în „Le recyclage culturel, (Editura. Junimea, Iași, 2013, pp. 270-289. ISBN978-973-37-1738-6, format X5, 336 de pagini); Les Nuages de Jean-Max Tixier : entre nuance(-s) et sfumature. Entre traduction et interprétation”, în vol. Jean-Max Tixier, écrivain pluriel, Laboratoire Babel de l’Université de Toulon (Toulon, 2012, pp. 145-157, ISBN : 978-2-9543401-2-8, 184 de pagini); Le vocabulaire français dans le miroir de l’imagé, de l’imaginable et de l’imaginaire”, în „L’interculturalité et la mondialisation sémiotique à travers la Linguistique et la Traduction”, „La Francopolyphonie, nr. 8 (vol. 1, Chișinău, 2013, pp. 234-243. ISSN  1857-1883, 290 de pagini); Le Français de la Francophonie : altérité intime. Identité plurielle, Actes du XIX –e Colloque international Journée de la Francophonie” (Editura Junimea, Iași, 2014, pp. 155-167, ISBN : 978-973-37-1825-3, Format X5, 330 de pagini); Du désir de traduire du traducteur au „Désir” de Mihai Eminescu”, în „Intertext”, Chișinău (ULIM, 2015, pp. 39-46. ISSN 1857-3711. Format X5, 250 de pagini); La critique littéraire et la Traduction dans le Dictionnaire” de l’Académie Française, înLe Dictionnaire de l’Académie francçaise: Langue, Littérature, Société „(Edizioni Universitarie Romane, Roma, 2015, pp. 245-269. ISBN 978-88-6022-293-0, 300 pagini), L’évolution de l’idée de révolution illustrée par le Dictionnaire de l’Académie Française”, în „Le dictionnaire de l’Académie Française”: Langue, Littérature, Société, Hermann Editeurs, Collection Vertige de la Langue (Paris, 2017, paginile 245-261. ISBN   978-2-7056-9381-7, 320 de pagini). În aceste două ultime lucrări, în care nu mai figurează niciun alt român, apar alături de Gabriel de Broglie, Cancelarul Academiei Franceze și de Hélène Carrère d’Encausse, Secretara Perpetuă a Academiei Franceze. Selecția materialelor a fost draconic de riguroasă!; Traducerea ca rescriere devine co-scriitură, iar traducătorul devine co-autor, în revista Vatra nr. 1-2 (2019, Târgu Mureș. Pp: 160-167. ISSN 1220-6334, 192 de pagini). 

Tot la categoria Act de Cultură, pot trece și revistele literare/de cultură traduse de subsemnatul în limba franceză. Iată câteva: Revista „Steaua/l’Etolie, nr. 2 (1993, Cluj, ISSN 1221-6208, format A4, total pagini traduse: 55 din 56); Suplimentul Anul Eminescu – 2000, 20 pagini ediție de lux, full colour, închinată Poetului Nepereche în anul UNESCO – Eminescu 2000. Apărută pe 3 ianuarie, a fost prima revistă din lume dedicată lui Mihai Eminescu în Anul UNESCO dedicat lui!; Documentat de istoricul Dan Râpă, ilustrat de pictorul Nicolae Spirescu și tradus de mine în franceză. Este o adevărată operă de artă, unicat. Publicat tot pe speze proprii!; Revista Grai” nr. 6 (2/2003), coordonat și tradus integral de mine, dedicat Traducerii literare, revistă tip bibliofilie (Bistrița, ISSN 1583-2805, Ediție de lux, full colour,  78 de pagini); Revista Grai”, Supliment dedicat lui Ioan Alexandru (tradus integral de mine), An III (2004, Bistrița, ISSN 1583-2805. Ediție de lux, full colour, 40 de pagini); Revista „Axis Libri” (Editată de Biblioteca Județeană Galați V. A. Urechia, Galați, nr. 2 (martie 2009), respectiv, nr. 4 (sept. 2009), ISSN 1844-9603 (Ediție de lux, full colour, Format A4, 64 de pagini).

Un alt Act Cultural, remarcabil și remarcat pe plan internațional – în favoarea culturii și literaturii române, desigur – l-a constituit conceperea și concretizarea Axei cultural-editoriale formate din editura Nemira pentru România și editura l’Ancrier pentru Franța (Strasbourg). În cadrul acestei colaborări, au văzut lumina tiparului în Franța, la Editura  l’Ancrier, cărțile: Le Retour de l’Auteur”, de Eugen Simion, volumul de poeme „Poèmes” de Marin Sorescu și volumul de poeme Mot de Passe” de Constantin Frosin.

Iar în România au apărut, la Editura Nermira volumele: Denis Emorine, „Identități”/„Identités (1995); Daniel Walther, „Irisul de Persia/„l’Iris de Perse” (1995);  Laurent Bayart, „Vecinii; O bombă în palatul regal”/”Les Voisins; Une bombe dans le palais royal” (1996). Cărțile respective au fost lansate de partea franceză cu ocazia Bienalei MittelEuropa (1995), când cei trei autori români (Constantin Frosin, Eugen Simion și Marin Sorescu) au primit Medalia Parlamentului European, au avut loc lansări de cărți la diverse librării strasburgheze (subsemnatul la Librăria Oberlin și la Cave de l’Hôpital), a fost antrenată și Ambasada României în Franța (în cazul dlor Eugen Simion și Marin Sorescu).

Este de presupus că tot aici pot fi incluse şi rezultatele de excepţie privitoare la traducere: Premiul Fundaţiei Culturale Franţa-România „Fronde” pentru traducerea poeziei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Ioan Alexandru pentru traducere (2003), Premiile (două) de excelenţă ale editurii Haiku pentru traducerea în limba franceză a operei autorilor de haiku membri ai Societăţii Române de Haiku şi, desigur, Premiul (Naţional) pentru traducere literară în limbi străine, acordat de Uniunea Scriitorilor din România (2001).

III. Recunoașteri europene

  • Decorații și medalii (selecție): Médaille du Parlement Européen „Trophée Gerner”, avec Eugen Simion et Marin Sorescu, de l’Académie Roumaine (1995); Médaille   d’Argent „Le Rayonnement Culturel”, de la Renaissance Française (1998); Médaille  d’Or de l’Académie Internationale de Lutèce (1998); Chevalier  de l’Ordre national français des Arts et des Lettres (2000); Prix de Traduction „Ioan Alexandru” (2003); Chevalier  de l’OrdreMeritul Cultural Român” (2004); Officier  de l’Ordre national français des Palmes Académiques (2004); Chevalier de l’Ordre des Chevaliers Danubiens – médaille d’Argent (2007); Médaille d’Argent de la Société Académique Arts-Sciences-Lettres, Paris (2009); Officier de l’Ordre national français des Arts et des Lettres (2009); Médaille d’Or du Mérite et Dévouement Français (2009); Médaille d’Or pour la Littérature, SAPF – Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie (2009); Médaille  d’Or de la Renaissance Française (2012)

 

  • Premii, diplome, alte titluri (selectie) : Prix  de Traduction de la Fondation Franco-Roumaine „Fronde”  (1994); Diplôme d’Honneur de la Société des Ecrivains de l’Alsace, la Lorraine et du Territoire du Belfort (1995); Grand Prix de l’Académie Francophone (1999); Grand  Prix de Littérature de l’Institut Italien de Culture, Naples (1999); Premiul pentru traduceri din română în limbi străine al USR (2001); Prix Européen de Poésie „POÊSIAS” (2003); Diplôme d’Excellence du Département Galaţi (2005); Premiul Internațional „Relații Culturale” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2005); Diploma de Excelență a Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu”, Vrancea  (2008); Diploma de Excelență a Guvernului României (2008); Diploma de Excelență a Bibliotecii Județene „V. A. Urechea”, Galaţi (2008); 4 e Prix de la SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie, 2009); Mention  honorable au concours international de haïku „Mainichi Contest”, Japon (2009); Prix du Micropoème, SAPF (2010); Diplôme  de Mérite de la Société Roumaine de Haiku et la Revue Haiku (2011); Grand Prix International de Littérature – Poésie – SAPF (2011); Premier Prix de Poésie – SAPF (2012); Doctor Honoris Causa al Universității Apollonia Iași (2012);  Scientist of the year 2014, Oxford (2015); Grand  Prix de la Traduction, Foire Internationale du Livre de Chișinău, République Moldave (2015); Prix Européen de Traduction „Horace”, Paris, cénacle Européen (2018).

Bibliografie

Constantin Frosin, scriitorul de geniu care deranjează ordinea valorică într-o ţară care îi datorează recunoaşterea şi aprecierea totală [Ionuţ Caragea]

CONSTANTIN FROSIN LA ORA BILANȚULUI

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani… (Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – „le plus illustre des Roumains” – publicistes, francophiles, contemporains)

În gura presei: Intelectuali și oameni de cultură, la raport! Cazul dramatic al Prof. dr. Constantin Frosin (reputat publicist, poet, eseist, scriitor și traducător român, „recognized by the whole world”).

Remember: Omagiu și recunoștință unor personalități românesti în cărți de matematici generale si aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale.

 

Articolul precedentFake News: Umor cu caricaturistul Matei Mihai (MM)
Articolul următorPlaja sălbatică, neștiută, accesibilă cu mașina, poate cel mai frumos loc din România
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.