Acasă Pamflet - Parodie Vedete de scandal (Corespondență de la scriitorul & cineastul dr. Grid Modorcea,...

Vedete de scandal (Corespondență de la scriitorul & cineastul dr. Grid Modorcea, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 
–  Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

La izvorul lui Eminescu, din Cișmigiu, de unde iau apă de obicei, am întâlnit un tânăr care își umplea și el rucsacul cu sticle cu apă. L-am întrebat dacă a auzit de Eminescu, fiindcă eu, de câte ori vin acolo, le spun celor însetați că nu au voie să ia apă dacă nu spun o poezie de Eminescu. Tânărul mi-a spus că nu înțelege. Mi-a spus în engleză. Era din Suedia.  M-am prezentat și eu și i-am spus că am scris o carte Shakespeare și Eminescu, care se află în multe biblioteci americane din New York, iar un critic vestit, atunci când am lansat-o la BEA (Book Expo America), a dedus că Eminescu este un Shakespeare al României! Așa este, spunea și el, știa asta. Și l-am văzut scoțându-și șapca în fața izvorului! Puțini români fac acest gest. Fiindcă educația nu se mai face în cultul valorilor, ci al non-valorilor, al valorilor de paie sau de scandal.

Nu mai avem vedete autentice, avem vedete de scandal. De tipul Andreea Marin, Andreea Esca, Mihaela Rădulescu, Rona Hartner, Inna, Monika, Andreea Bălan, Florin Călinescu, Mircea Badea, Andra, Delia, Oana, Măruță (zis Măgăruță), Bobonete, diletanți de la seriale ca „Las Fierbinți” și „La Bloc” etc. Pentru cine e important că Bălanca, această vedetă de paie, s-a conjugat cu un tenisman și merge după el, unde joacă, o face pe antrenoarea? Sau pe cine interesează, pe ce om serios, cum Esca și-a cucerit soțul, un om de afaceri armean, sau cum și-a petrecut vacanța în Ciorogârla sau la Honolulu? Tot ce fac aceste „vedete” este dat ca important, de parcă ar fi vital pentru țară. O vedetă trebuie să fie un model moral, nu o sursă de scandal. Am cunoscut vedete ca Robert De Niro, Meryl Streep, Uma Thurman, Woody Allen, Al Pacino, sunt de o modestie colosală. Nu mi-a venit să cred că aceste superstaruri sunt atât de discrete. La fel, celebrități artistice, precum Santiago Calatrava, John Baldessari sau Marina Abramovici (sunt sute, mii, de artiști celebri, de o rară modestie, cum i-am prins pe toți în cărțile mele de artă plastică). Dar și staruri de tipul Beyoncé sau Taylor Swift sunt prezentate cu măsură. Swift e considerată number one în topul celor mai bogate vedete, dar reclama ei se face tot cu măsură. Relația ei cu un mare jucător de fotbal american este comentată tot cu discreție. Ba am aflat un lucru semnificativ, de ce americanii nu preferă fotbalul european, ei consideră că dacă așa ceva poate să joace și un copil, acesta nu e sport!

De ce nu poți fi un Eminescu „deplin” în România (Corespondență de la scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea – membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Asta este regula, când ești vedetă autentică, star, comportamentul este modestia, un model de urmat. Dar când ești o Mădălina Ghenea, adică nimeni, când nu te poți lăuda cu nici o faptă demnă de atenție, prevalează obrăznicia, bombasticismul. Iar la noi presa este congeneră, încurajează acest tip de reclamă. E dată ca un fel de parfum, parfumul „Gigi Fecali”. Vedetele care ni se bagă mereu pe gât nu sunt vedete, sunt niște accidente ale naturii. Nu au operă. Ce operă are Esca? Ea este prezentatoare de opere. După ce zboară de la TV, nu mai rămâne din ea nici un fulg!

Nu s-ar vorbi de Eminescu sau de un poet necunoscut, se vorbește la saturație de Halep. De doi ani nu mai ieșim din știrile zilnice despre o dopată, care s-a dovedit că nu e dopată, care croncăne și nu mai tace, ca o Ghionoaie. Sau ce important lucru este pentru populație știrea că una Ghenea, cică ar fi actriță româncă, dar trăiește la Milano, a avut o relație cu tenismenul Dimitrov? Ea face trotuarul prin lume și pune ochii pe o vedetă sau alta. Ea nu e vedetă, ci agățătoare de vedete!  Suntem sufocați cu ce face această Ghenea. Dacă își șterge nasul, imediat apere o știre cu ea, se pare că marea noastră vedetă este răcită! Toată presa cea vestită din țară ne sufocă cu știri de doi bani, le umflă, le înnoadă și deznoadă, când definiția unei adevărate vedete este discreția, nu scandalul.

După presa din România, românii sunt morți după scandal. Halep pierde primul ei meci la Miami, dar în loc să-și vadă de antrenamente, de viața de sportivă, e moartă după viața de scandal. La meci a venit tot neamul ei, auzi, la Miami, parcă s-ar fi dus la Techirghiol, de, dacă se joacă cu dolarii!  Știrile sunt atât de bombastice încât Badosa a dispărut total din peisaj. Important e setul pe care l-a câștigat Halep, nu meciul pe care l-a pierdut! Au făcut din Halep, timp de 18 luni, o victimă. Dar nimănui nu-i pasă de cititori. Ei nu sunt o victimă că de atâta timp sunt sufocați cu știri ce face ea la TAS, ce i-a zis lui Cahillă și Murmuzoglu, cum și-a schimbat antrenorul etc. Adică ea nu mai are o viață a ei, discretă, trebuie să aflăm noi ce face și ce drege toată ziua?! Bun, a muncit, a suferit, a avut rezultate și eșecuri, dar să le țină pentru ea. Însă ea plătește cu bani grei reclama deșănțată care i se face. Și îi place! E în delir de fericire că poate acum să-i sfideze pe cei care i-au făcut rău. Revenirea ei în circuit a fost anunțată de presa idioată așa: „Fierbe vestiarele”, în loc de fierb! A greșit nu pentru că s-a dopat, ci pentru că e obraznică. De dopaj mai poți scăpa, dar de aroganță, ba! N-a învățat nimic din experiența internațională. Ce model este pentru tânăra generație? Ce reper a devenit Halep? Un reper al scandalului fără limite.

A avut dreptate Wozniacki când a spus că astfel de abateri de la conduita sportivă, de la reguli și morală, nu ar trebui încurajate, să li se dea wild card și alte avantaje. Iată că și la case mai mari se vânează scandalul. Cum este și cazul Sabalenka, căreia i s-a sinucis fostul iubit. Ce treabă are un turneu cu premii de aproape 9 Nil$UA cu amantlâcul?  Dovadă că belarusa Aryna l-a și uitat pe fostul iubit, ea nu s-a retras de durere, ci a jucat turul doi, chiar cu Paula Badosa, pe care a învins-o lejer. Nu se vorbește despre minunea de jucător care este Murray, care face un tenis-spectacol, cel mai frumos din lume, dimpotrivă, ni se aruncă cu tot felul de zoaie, fiindcă scandalul aduce succes!! Ce se așteptau organizatorii de la Miami, ca Halep să facă minuni, să le dea peste bot celor care au umilit-o?! Deziluzie absolută! Iată ce face Halep, murdărește și un sport curat, al fair-play-ului. Această nevoie după scandal, după afișaj, este o jignire a bunului simț.

E mai discretă Sorana Cîrstea, dar care și ea dă la gioale. Prin atitudinea ei de a nu comenta de fel isprava alb/neagra cu dopajului, acum e, acum nu e, o condamnă pe Halep. Ne întrebăm, mai sunt aceste românce vedete, mai reprezintă România, când ele trăiesc cu totul în Dubai & Co.  Nu mai știm de țară, nu mai știm să fim români, dacă facem din niște emigrante, din niște scandalagioaice, moarte după bani și sex, vedete naționale!

Vorbeam cu suedezul dacă așa este înțeleasă libertatea în Suedia, care acum e membră NATO. Libertatea e bună, zicea, dacă se respectă legea, morala, dacă nu, totul degradează, duce la haos. I-am spus că am vizitat și eu minunea numită Stockholm, Veneția Nordului, și am văzut strada prostituției, a frumoaselor suedeze, toate longiline, ca în filmul The Girl in Spider’s Web, o nebunie! Nici biserica nu consideră acolo prostituția ca fiind un viciu. Da, zicea, noi suntem vestiți cu femeile noastre, sunt la fel de atrăgătoare ca și norvegiencele. Nu-i de mirare, fiindcă cele mai bune jucătoare din lume, cum s-a dovedit și la ultimul campionat mondial de handbal,  le are Suedia și Norvegia. Aceste țări au multe vedete, dar autentice, nu vedete de scandal.

Grid Modorcea (scriitor și cineast, dr. în Arte)

Articole asociate

„Iadul lui Halep”. Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea (Dr. în arte, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Arta sportului. Plăcere și agresivitate” (Corespondență de la marele intelectual Grid Modorcea – Dr. în arte, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

„Cazul Simona Halep: Dacă nu există intenție, există scăpare” (Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Timpul și Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției

 

Nota redacției

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

 

Articolul precedentZiaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: Mircea Druc „Ură versus Iubire” (Legea universală a polarității)
Articolul următorArca lui Niki – Elogiu lui Nicolae Manolescu (Corespondență de la scriitorul & cineastul dr. Grid Modorcea, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.