Agricultura ecologică din România începe să joace într-o ligă nouă: cea a soluțiilor aplicate pentru climă, biodiversitate și competitivitate economică. În acest context, Centrul de Cercetare și Studii ale Biodiversității Agroforestiere „Acad. David Davidescu” al Academiei Române, alături de Consorțiul Inter-Bio și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, au organizat un seminar de nivel înalt dedicat viitorului agriculturii durabile și organice. Evenimentul a reunit cercetători, consilieri agricoli, experți în politici publice și reprezentanți ai mediului asociativ, cu un obiectiv clar: transformarea rezultatelor științifice în instrumente concrete pentru fermieri, într-un context climatic tot mai impredictibil.
Un punct central al discuțiilor l-au reprezentat proiectele de cercetare din programul ADER (n.r. Planul Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MADR, vizând inovații în agricultură, securitate alimentară și dezvoltare rurală, cu accent actual pe durabilitate, rezistență la schimbări climatice și reducerea inputurilor chimice în perioada 2023-2026), axate pe ameliorarea plantelor și producția de semințe, considerate piloni esențiali ai sustenabilității agroecosistemelor. Au fost prezentate cercetări privind dezvoltarea unor genotipuri de floarea-soarelui rezistente la secetă, atractive pentru polenizatori, noi varietăți de lucernă cu conținut proteic ridicat și toleranță la stres climatic precum și evaluări ale impactului derogărilor GAEC 7 și 8 asupra mediului, securității alimentare și schimbărilor climatice. Aceste proiecte nu rămân însă la stadiul de experiment. Ele sunt integrate în inițiative europene care mută accentul pe testare în condiții reale de fermă.

„Prin acest eveniment demonstrăm că agricultura ecologică nu mai este doar o nișă de producție, ci devine un pol de inovare tehnologică și reziliență. Consorțiul Inter-Bio creează o punte directă între cercetarea științifică, aplicabilitatea ei în teren și instrumentele digitale moderne de măsurare a indicatorilor agroecologici. Nu oferim doar soluții teoretice, ci integrăm fermierii români în rețele europene de prestigiu, precum OrganicClimateNET, transformând sustenabilitatea într-un avantaj competitiv real pentru piața agroalimentară”, a declarat conf. dr. Costin Lianu, președintele Inter-Bio.

Seminarul a evidențiat progrese importante în colaborări internaționale majore, precum Agroecology-Transect, care utilizează conceptul de „laboratoare vii” pentru a evalua impactul agroecologiei asupra biodiversității și climei, OrganicClimateNET, ce presupune dezvoltarea unei rețele europene de 250 de ferme ecologice pilot, inclusiv hub-urile Bio Danubius și Bio Nord din România, dedicate monitorizării amprentei de carbon și adaptării la schimbările climatice, precum și Organic Advisor Network, care conectează consilierii agricoli locali la bune practici și standarde europene de certificare. De asemenea, a fost prezentat rolul Wallachia eHub în digitalizarea accesului fermierilor la expertiză tehnică prin hub-uri de inovare. Un element de noutate îl reprezintă dezvoltarea clusterului Bio Danubius ca Living Lab pentru regiunea Dunării, un spațiu de testare în care cercetarea, fermierii și consilierii colaborează direct.
„Această întâlnire reprezintă o legătură vitală între cercetarea academică și aplicarea practică. În cadrul proiectului Agroecology-Transect, clusterul Bio Danubius se dezvoltă ca un laborator viu (Living Lab) esențial pentru regiunea Dunării. Nu este doar un punct de monitorizare, ci un adevărat hub de inovare în care testăm direct, în teren, beneficiile agroecologiei asupra biodiversității. Tot aici dezvoltăm standardul voluntar de certificare Bio+, care va oferi fermierilor o identitate competitivă pe piață și demonstrează că practicile prietenoase cu mediul sunt direct corelate cu reziliența economică”, a subliniat conf. dr. Costin Lianu. Mesajul transmis de eveniment este clar: România are capacitatea științifică și instituțională de a integra agricultura ecologică în politicile de adaptare la schimbările climatice, cu beneficii atât pentru mediu, cât și pentru competitivitatea fermelor.

Conf. dr. Costin Lianu. președinte Inter-Bio, ACEX, Wallachia eHub și coordonator de proiecte europene de referință cu accent pe agroecologie, consultanță ecologică și inovare
Notă. Alte articole ale autorului Conf. dr. Costin Lianu în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi:Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…














1.jpg)




















