Pe trotuarul din faţa celebrului Pub de la Universitate se perindă o lume pestriţă, în alb şi negru, de multe ori şi color, salariaţi grăbiţi spre serviciu, poliţişti, jandarmi, guvernante, turişti, elevi, studenţi, tineri rătăcitori, cheflii, stafii, zombi, homeleşi. Urbea noastră este prost întreţinută, murdară, urât mirositoare, zgomotoasă, poluată. În zilele însorite, robusteţea clădirilor vechi (mai) aminteşte de lumea frumoasă a Micului Paris. O vreme în care muzica era apreciată, spectacolul teatrului era omagiat, ţinuta stradală era îngrijită, bunul-simţ era virtute. Pentru mulţi dintre ei (mai) există astăzi Urban Blues Festival. O lume cinstită, prietenoasă, cu muzicieni aleşi pe sprânceană. Anul acesta am născocit ediţia a 6-a. Avem invitaţi artişti din UK, USA, Germania, Olanda şi România.
Festivalul nostru nu se adresează doar unui public închis de erudiți, el este urban, citadin, deschis celor cu respect pentru adevărată artă a sunetelor, pentru miracolul ei, pentru spiritualitate şi pentru artişti cu personalitate. Evadaţi din cartierele dormitor, din comoditatea fotoliului şi bucuraţi-vă de spectacolul live! El ne aparţine tuturor, este irepetabil. Câteva repere pentru fani. Încă din prima zi, 4 aprilie 2025, UBF-6 vă propune o călătorie sentimentală cu Southernman Robbie, mai aproape de rădăcinile bluesului. David Luca, „o speranță a jazzului românesc actual”, contribuie la diversitatea sonoră a festivalului prin peisaje diverse, de la legendele străvechi ale Ţării Maramureșului, până la meditații urbane contemporane. Duoul Jad Tariq & Wyly Bigger, susţinut de o solidă secţie ritmică românească, va încheia seara în manieră jump blues, aducând mai aproape contribuţia oraşului Memphis la zestrea bluesului american.
Trupa care deschide Fusion Day este Free Connection din Sfântu Gheorghe. Ziua de 5 aprilie 2025 este o zi specială, care dăruieşte fanilor muzicii de calitate pe Chris Rand and the Heavy Echo, o captivantă expunere a coagulărilor muzicale existente în Regatul Unit. În deschidere, Valentin Farcaș, membru marcant al trupelor Experimental Q, va susţine un show eclectic, electrizant, jazz-istic, pigmentat serios cu doze sănătoase de rock, tradițional și acustic deopotrivă. Ziua de duminică, 6 aprilie 2025 aduce în prim-plan chitara electrică! Guitar Day prezintă trioul Stones Free, al celui mai iubit şi apreciat chitarist român, Florin Ochescu.
Închiderea festivalui îi revine celebrului chitarist britanic, Ben Poole, care va ajunge în premieră la Bucureşti.
În cadrul Urban Blues Fest–Festival de blues in Bucuresti vor fi organizate câteva evenimente conexe: 5 lansări de albume, 2 lansări de carte muzicală, o expoziţie fotografică şi al 6-lea târg de viniluri. „Watch your six” este un eveniment marca Arta Sunetelor, hosted by Radu Lupaşcu
Articole asocoiate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…