Acasă Filosofie & Filosofie politică Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Populismul grețos” și „ura de clasă”...

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Populismul grețos” și „ura de clasă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Orice mâț are dreptul la opinie. Și trebuie respectat acest drept, cu orice risc. Sigur că mâțul nu gândește la fel despre dreptul la opinie pentru rivalii lui. Aici am rămas și nu ne-am mișcat de la prăbușirea comunismului, mai ales că mâțul a făcut ochi abia după ultima ploaie, dar el știe câte ceva despre lupta și ura de clasă de la Karl Marx. Mai știi păcatu? Poate l-a și citit pe bărbosul care murea de grija poletarilor lumii…

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Karl Marx (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Grindi a pus toate tălpile ca să blocheze tăierea, fie și aproximativă, a pensiilor speciale. Și, în timp ce trage sforile pe invers cu toți clienții PSD din Curtea Constiotuțională a României (CCR) și din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl acuză pe Ilie Bolojan„nu vrea să reformeze pensiile magistraților și vom pierde un sfert de miliard de euro”. Și tot el o acuză pe Oana Gheorghiu de „populism grețos”. Acesta este cel mai josnic politicianism. „Sunt trei săptămâni de când există decizia CCR. S-a pierdut vremea. Se știa că e o respingere pe formă și că noi trebuia în aceste 3 săptămâni să existe discuții, un proiect, care putea în paralel să meargă pe parcursul de avizare, ca să nu stăm cu emoție că vom rata termenul-limită 28 noiembrie. Nu am discutat niciodată de cuantum, de modificarea perioadei de tranziție. Sper ca odată cu eventualele discuții din această săptămână să avem o lege mai bună în care să ajungi la 65 la pensie, să vorbim de un cuantum normal al pensiei. Și sper să se iasă dintr-o zonă de populism grețos pe care l-am văzut în aceste zile la unii reprezentanți ai guvernului. Nu mai suntem în zona de ONG-uri. Trebuie găsită acea cale care să te ducă la scopul propus. (…) Sunt furios și supărat că 21 de zile nu s-a făcut nimic cu legea”, a murmurat Sorin Grindeanu la sediul PSD.

VIDEO Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat s-a reunit la sediul central al PSD

Cel mai revoltător este faptul că ăștia chiar îi cred idioți pe toți românii. Este „populism grețos” dacă le amintim magistraților și parlamentarilor că avem copii care se culcă flămânzi? Dar asta este realitatea cea mai dură. Este „populism grețos” dacă le amintim magistraților și parlamentarilor că pensiile lor „speciale” atârnă de buget mai mult decât cheltuielile pentru educația precară din toată țara? Până când veți simula că nu pricepeți un lucru elementar? Și anume: pensia se constituie numai prin contribuție la fondul de pensii. Punct! Poți să ai și un miliard de roni pe lună. Nimeni nu te va invidia dacă ai contribuit proporțional la fondul de pensii.

Și de ce ar fi „special” un judecător sau un procuror? Facultatea de Drept se face în 4 ani, Medicina–în 6 ani, arhitectura–în șase ani. De ce un medic, un arhitect, un inginer nu ar fi la fel de „speciali” ca un magistrat? De ce nu ar fi la fel de special un siderurgist sau un miner care știe doar când intră în fundul Pământului, dar nu știe când iese? Au venit reprezentanții CSM la Palatul Cotroceni pentru „negocieri” și au cerut să se mărească pensiile speciale. Nici vorbă de reduceri! Principalul motiv pe care îl invocă magistrații atunci când vor salarii și pensii pentru cei cu stea în frunte este că au pierderi de venituri din cauza profesiei, iar un salariu mic îl face vulnerabil pe judecător în fața ispitei. Dar dacă ești supus ispitei, ce cauți la Palatul Justiției?

Bine, am rupt de la gură și le-am dat salarii cosmice. Care este starea Justiției române astăzi? După Ucraina și Rusia, România are cele mai multe procese la CEDO din cauza sentințelor abuzive și interesate. Dacă vor date, am și asemenea informații. Ne-au făcut de râs în toată Europa cu sentințele lor contra unor oameni nevinovați sau cu sentințe care îi apără pe criminali și pe tâlhari. Ei vorbesc de „judecarea cu celeritate” și fac tot posibilul pentru prescripția penală. Indirect, magistrații noștri susțin că un salariu mare garantează o sentință conform legii. Dar conștiința magistratului ce-o mai fi? Acest raționament din capetele lor este „grețos”, iar nu solicitarea Oanei Gheorghiu pentru anularea pensiilor speciale. Indirect, magistrații noștri contribuie practic la subminarea securității naționale printr-o justiție venală, pusă la cheremul politicienilor, cum s-a văzut la alegerile precedente, care au fost anulate în timpul procesului electoral, cum nu s-a mai văzut în istorie. Încercând să fortificăm statul de drept, ne-am trezit cu un stat în stat: pleiada magistraților.

Ei bine, tovarășa Costache nu putea rămâne singură în această luptă la baionetă pentru pensiile boghete. Apare în front și judecătorul Alin Ene de la CSM: Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să își înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției. (…) Sunt absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație etichetările simplificatoare și discursul care induce ideea că drepturile magistraților sunt privilegii „luate de la gura cuiva. (…) Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să își înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției, luând ca țintă statul de drept și escaladând discursul anti-justiție al colegilor din coaliția de guvernare. Sunt absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație etichetările simplificatoare și discursul care induce ideea că drepturile magistraților sunt privilegii „luate de la gura cuiva”. A construi o asemenea opoziție artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitație la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcția de vicepremier. Este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica „dușmani interni” și a canaliza resentimente publice”, susține Alin Ene.

Conform legilor materialismului istoric, Karl Marx ne asigură că de la „ura de clasă” se ajunge la „lupta de clasă”. Asta vor judecătorul Ene și colegii lui? Și de când au ajuns ei „clasă”, iar noi nu știm? A, da, ei au devenit o castă, nu o clasă, o castă servilă la picioarele urmașilor lui Ion Iliescu, iar nu în serviciul marelui public. S-au adunat prea multe exemple negative. Cunoaștem bine cum îi umiliți pe amărâții care cer dreptate în fața prezidiului, mai striviți, decât în fața amvonului din Catedrala Mântuirii…

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

Articol asociat

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Fervoare spirituală și vigilență neocomunistă la sfințirea Catedralei Naționale” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

 

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

La conférence „La Diaspora Roumaine – Interférences culturelles et Education (6 – 7 août 2025, Iassy)” dans la revue „Orient Roumain” (septembre 2025). L’interview du professeur Thomas Csinta & le lancement du poste de télévision M+Tv International. [Conferința „Diaspora României–Interferențe culturale și Educație” (6 – 7 august 2025, Iași) în revista „Orient Românesc” (septembrie 2025) – Interviul profesorului Thomas Csinta & lansarea postului de televiziune M+Tv International – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare) – Florentina Csinta, manager general]

Interviul jurnalistei româno – libaneze Anca Cheaito cu profesoara Lili Csinta – „călător pe cărări nebătătorite” (Florentina Csinta, manager general al Jurnalului Bucureștiului -publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

Interviu exceptionalProf. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.

Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

  • Matematica devine o hartă a vieții spirituale
  • Filosofia întâlnește teoria haosului
  • Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
  • Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
  • Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
  • Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
  • Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
  • Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
  • Platforma Google Meet
  • Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri. (Anca Cheaito)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala  internațională a acestuia  Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

  • Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

  • În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi)  și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Articolul precedentAntonio Vivaldi, cântat într-o versiune originală – cu chitară și cvartet de coarde – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Articolul următorArticol tehnologic bilingv. Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă din România cu 130 MW de energie fotovoltaică (PPC Group: 130 MW of PV are added to the RES portfolio in Romania) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.