Acasă Filosofie & Filosofie politică Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Românii din America îl susțin pe...

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Românii din America îl susțin pe Călin Georgescu” („Prof. dr. Nicolae Dima – Opțiunea Călin Georgescu) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiuluiaims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Or fi știind ei ceva că nu-l vor pe Ciolacu. „Cu Nicolae Dima ne-am cunoscut la Cernăuți, își amintește venerabilul Mircea Druc. Ne-a vizitat în calitate de corespondent special la Vocea Americii. A fost în casa mea, mi-a luat un scurt interviu. Eram vice-președinte al Societății culturale „Mihai Eminescu”. În ianuarie 1991, ne-am reîntâlnit la New York. Eram pe atunci șef de guvern la Chișinău.”” Este surprinzător că mulți basarabeni cred însă în scenariile de duzină, lansate de mamelucii de la PSD-PNL. Mă tem că numai eu rămân perfect…Atașez mai jos opinia lui Nicolae Dima, devenit Nicholas Dima la New York

Prof. dr. Nicolae Dima – Opțiunea Călin Georgescu

„Când eram copil îmi petreceam vacanțele de vara la bunica din Curcani, un sat mare și frumos situat pe valea Argeșului la sud de București. Bunica avea aproape 80 de ani și cunoștea toți vecinii vartnici cu care crescuse împreună. Într-una din zile, moș Marin Rotaru, îi povestea că a avut un vis ciudat. Visase că venise moartea la el să-l întrebe cu ce vrea să-i taie firul viețîi: cu secera sau cu coasă? Moș Rotaru nu se speriase de moarte, dar era nemulțumit că nu-l întrebase și pe el dacă vrea să moară. (…)

Români din exil – Nicolae Dima – un „frontierist” ajuns în SUA

România de azi se zbate între viață și moarte; se zbate de mulți ani, dar nu moare pentru că nu și-a împlinit destinul. Mai are încă multe de spus și o spune periodic și răspicat. Cei care ne vor morți ne oferă două opțiuni: să murim imbuibați că cei puțini aflați la putere sau să murim de inaniție că cei mulți care suferă. Și am să mă repet: În închisorile politice din țară au fost efectuate două experimente diabolice cu valabilitate universală. La Pitești s-a încercat uciderea prin metode barbare; experiment considerat de analiști unic în lume prin barbaria lui. La Aiud s-a încercat asasinarea morală prin ademenirea și cumpărarea sufletelor. Ambele experimente au eșuat, dar satana nu a renunțat la misiunea lui diabolică de a ucide spiritul divin din om. În acest scop a inventat comunismul, libertinismul, elgibitismul, globalismul și alte asemenea trucuri. Azi diavolul aplică la scară globală metodele Pitești și Aiud, dar va eșua pentru că ambele sunt contra spiritului insuflat de Dumnezeu în fiecare dintre noi. (…)

Noi românii credem în Dumnezeu și în finalitatea firească și divină a existenței. Și deși de multe ori mergem înainte că o turmă și uneori ne învârtim în cerc, din când în când apar lideri care ne pun la încercare destinul. În trecutul recent am cunoscut doi asemenea lideri care ne-au inspirat prin atitudinea lor fermă și demnă: Paul Goma și Părintele Calciu. Acum a apărut Călin Georgescu. În acest zile, ne place sau nu ne place, România trăiește momentul istoric Georgescu. (…)

Călin Georgescu a apărut că un meteor. A venit aproape de nicaeri și a oferit o rază de speranța multor români năpăstuiți, dar și zile de coshmar celor care profită de actualul regim. Luna trecută, când Georgescu părea învingător sigur al alegerilor prezidențiale, s-a decis în mod cu totul abuziv anularea scrutinului. Consecințele sunt însă grave. Guvernanțîi de la București se simt amenințați; cei dela Bruxelles se tem că planurile lor de dominație europeană sunt periclitate; magnațîi internaționali se tem că scânteia din România ar putea aprinde toată lumea împotriva lor; și America … încă nu s-a pronunțat.

Prof. Nicolae Dima: Ani prevestitori de furtună

Rezultatul este un impas neprevăzut din care nu se mai poate ieși prin vechile șiretlicuri. Și aici e marea dilema a cercurilor diriguitoare: renunta la iluzia de democrație sau acceptă voință majoritățîi și riscă să piardă controlul? Între timp, Georgescu nu mai este un simplu nume; a devenit o ideie care a scăpat de sub control și care amenință fotoliile celor de la putere. De altfel, sunt convins că îndârjirea actuală din țară nu este neapărat pentru un anumit candidat; este primordial împotriva fărădelegilor care ne guvernează de 35 de ani. Deocamdată, globalistii occidentali nu au curajul să intervină pe față contra lui Georgescu pentru că, vezi doamne, ei respectă democrația. Cei de la București au intrat însă în panică. Trebuiau găsite motive pentru anularea alegerilor. Și le-au găsit. Georgescu este anti-european și pro-rus! Îți vine să mori de ras dacă n-ar fi tragic pentru viitorul nostru.

De ce este Georgescu acuzat că ar fi anti-european când EU tocmai ne-a primit în Europa cu drepturi depline? Adevărul este că Uniunea Europeană oferă și unele avantaje, dar nu se spune nimic despre pierderi și dezavantaje. Un proverb american afirmă: „nimeni nu e mai orb decât cel care nu vrea să vadă”. Georgescu a văzut dincolo de aparențe și a pus punctul pe i. Altfel, nu se amintește faptul că occidentul ne-a forțat să ne distrugem industria; că vapoarele transoceanice românești au fost abandonate că învechite, deși acum navighează sub drapelele altor țări; că agicultura noastră, care ar putea hrăni o bună parte din Europa, stagnează, în timp ce țară importă alimente din toată lumea. De ce? Pentru că așa ne dirijează cei de la Bruxelles!? Păi fraților, nu considerați că ar fi normal să renegociem cel puțîn unele din condițiile apartenenței noastre la Uniune? „Prietenul la nevoie se cunoaște!” Unde sunt prietenii noștri din occident?

prof. dr. Nicolae Dima: Ani prevestitori de furtuna

În ce privește relațiile cu Rusia, aș pune o singură întrebare: de ce țările vest europene au acorduri economice favorabile cu Moscova și nouă ni se interzic asemenea relațîi? De fapt, toată această dezbatere e fără obiect pentru că s-a dovedit clar că ambele acuzațîi aduse lui Georgescu sunt false. Ca intelectual cu expunere internațională Georgescu nu este nici anti-european și nici pro-rus. Este pur și simplu pro-român, dar tocmai acest lucru pare să-i sperie pe indivizii dela guvernarea țării și pe cei de la Bruxelles. Acești indivizi ar trebui să citească constituția României și să vadă că prerogativele prezidențiale sunt destul de limitate. Atunci de ce se tem? (…).

Și îmi amintesc că în închisoare, pe lângă elita vechii societăți, am întâlnit și câțiva hoți condamnați pentru crime împotriva umanității. Securitatea îi folosise la pază deținuților politici, dar mai târziu, pentru a-și acoperi propriile crime, i-a scos țapi ispășitori pentru abuzurile comise tocmai de securiști. Și cum în închisoare oamenii își mai fac și destăinuiri, un asemenea deținut de drept comun ne-a dezvăluit câteva din trucurile lor. Când erau surprinși la locul furtului, dar încă nu erau prinși, strigau cât îi ținea gură: hoțîi, hoții, și uneori creau confuzie între polițiști și reușeau să fugă. Cei care sunt la putere azi strigă în gură mare că Georgescu e anti-european; doar, doar or induce în eroare opinia publică. Nu-i mai cred însă nici măcar neo-comisarii de la Bruxelles.

Și tot din închisoare îmi mai amintesc un caz patetic. Un om cinstit, care acuma era arestat locuise într-o curte cu mai multe case. În timpul unor nopți, securitatea a arestat câțiva vecini despre care nu s-a mai auzit nimic. Omul se temea și trăia cu frică-n sân. În fiecare noapte când lătrau câinii și se auzeau pași suspecți prin curte, omul nostru își făcea cruci peste cruci și se ruga lui Dumnezeu: „Dă, doamne, să fie hoții! Dă, doamne, să fie hoții!” Nu îi era frică de hoți; aceștia te jefuiau și fugeau. Îi era frică de securitate; de comuniști. Pungașîi care conduc azi România sunt comuniștii de ieri. Cu asemenea indivizi la guvernare, poporul nostru are o singură alegere: dilema lui Moș Rotaru. Cu ce vrea să i se taie firul vieții? Cu secera sau cu coasă? Între timp a apărut însă o speranța: opțiunea Georgescu! Gândiți-va bine, frați româniCred că în aceste zile diavolul e cu ochii pe țară noastră. Asasinarea prin metode barbare din trecut a eșuat. Acum eșueaza și uciderea sufletelor prin ademenire și îmbuibare. Și dacă globaliștii pierd România, șansele lor de a stăpâni toată lumea încep să se destrame. Dumnezeu să ne apere neamul și să binecuvânteze România!””

Prof. dr. Nicolae Dima (SUA) – 5 ianuarie 2025

Viorel Patrichi

A se vedea și alte articole ale autorului

Articole asociate

De la  Prof. Dr. Nicolae Dima – Marxismul in America

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…