Acasă Agricultură Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Fermierii au răbufnit. Comisia Europeană a refuzat...

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Fermierii au răbufnit. Comisia Europeană a refuzat să discute cu ei…” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Vreo 200 de fermieri din partea de sud a României au protestat pe 7 aprilie 2023 la Reprezentanța Comisiei Europene din București. Majoritatea erau din LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania)  și APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România). Au venit înarmați cu pancarte prin care își manifestau revolta față de neglijarea intereselor lor, afectate grav de afluxul puternic de cereale din Ucraina: „Ne obligați să producem scump! Vindem ieftin!”, „Separarea fluxurilor”, „Calculele voastre, falimentele noastre!”, „Voi greșiți, noi plătim!”, „Vrem să ajutăm, dar nu cu orice preț!”, „Coridoarele de solidaritate, surse de vulnerabilitate!”, „Pe aici nu se mai trece!”. L-am văzut și pe marele fermier Alexandru Baciu cu o lozincă mai discretă: „Acum ori niciodată”. Victor Chivu a venit cu talanga de gât și cu vechiul lui tricolor găurit de la „revoluția din decembrie 1989”. Este singurul fermier din România care mai poartă în corp urmele gloanțelor trase de „teroriști”. „Vine o nouă recoltă și vom rămâne cu grâul în câmp din cauza prăbușiii prețurilor”, avertiza Alina Crețu.

Purtând mereu mască, însoțit de Alina Crețu și de Cristina Cionga, Nicolae Sitaru a urcat în clădire să discute cu mărimile „europene”. Spre surprinderea lui și spre stupoarea fermierilor, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, s-a volatilizat. „Comisia Europeană nu discută cu fermierii din România!”, au strigat cu mânie fermierii. „Vrem să muncim, nu să cerșim!” „Noi vom continua să protestăm civilizat”, a adăugat Nicolae Sitaru. Refuzul dialogului cu fermierii va duce la degenerarea raporturilor cu Uniunea Europeană. „N-au vrut să venim cu utilaje? Ei bine, de-acum eu voi negocia cu ei și vom stabili traseele pe unde vom trece, a strigat Victor Chivu. Eu am fost amendat de multe ori pentru tulburarea liniștii publice, pentru rele tratamente aplicate animalelor, am venit cu măgarul, cu vaca, și m-am judecat cu ei. Și am câștigat! Ce ne mai pot face? Alo! Comisia Europeană! Noi suntem România! Tratați-ne cu respect!”

Ştefan Muscă, fermier din Pietrişu, comuna Găujani, judeţul Giurgiu, este foarte indignat. „Nu ne-am atins obiectivul pentru că reprezentanții noștri din agricultură nu sunt alături de noi, cum este ministrul Agriculturii din Bulgaria lângă fermierii bulgari. Ai noștri nu dau doi bani pe noi. Mai mult, ticăloșii anunță că vor da despăgubiri numai la grâu, iar noi nu am făcut niciun bob de porumb. Nici pentru floarea-soarelui nu primim despăgubiri. Asta fac politicienii plătiți din banii noștri. Eu, ca președinte de sindicat, reprezint fermele mici și mijlocii. Vom merge în alianță cu LAPAR și ProAgro și vom deveni o forță. Vom urma exemplul celor din Olanda, unde fermierii au politicienii lor. Avem Alianța antreprenorilor și a agricultorilor, condusă de Călin Georgescu, vrem să vedem ce oameni punem. Ne-am săturat de mincinoși. Călin Georgescu este doctor în agronomie”.I-am reamintit că și Petre Daea este doctor. „Principalii vinovați de situația creată cu cerealele din Ucraina sunt ai noștri, dar și cei din UE. 60% din cerealele Ucrainei au trecut prin România, s-au oprit aici și în Europa, nu s-au dus în Africa. Trebuia să primim cel puțin 150 de milioane de euro despăgubiri. Altfel, fermierii nu-și pot începe lucrările. E un blestem mare pe noi Ucraina. Am cumpărat în toamnă îngrășăminte complexe cu 6200 de lei tona, iar acum se fac contracte cu 90 de bani kilogramul de grâu. Vrem o bancă agricolă românească să ne ajute cu niște credite pe 25-30 de ani. Zeci de mii de ferme sunt executate silit din 2020. Le-a fost geu să voteze legea calamităților naturale ca să nu ne mai execute băncile. UE ne-a primit ca să devenim piață de desfacere, nu altceva. Se vede cu ochiul liber. Fermierul român nu poate intra cu produsele lui în supermarchet, unde 80% din marfă este din import. Mai bine ieșim din UE dacă ne tratează așa. Alte 240 de companii ale statului român vor să le scoată la mezat. Nu înseamnă că vreau să mergem cu Rusia. Trebuie să mergem neapărat cu cineva? Noi mergem cu Dumnezeu înainte…”

Am văzut oameni realmente preocupați de viitorul lor, chiar dacă nu mai sunt demult țărani. Gheorghe Deleganu de la Bragadiru, județul Teleorman, lucrează 1200 de hectare. Este dezamăgit și el de mersul lucrurilor. „Nu ne ia nimeni în seamă. Nu contăm pentru ei. Cunosc bine lucrurile, am fost și primar, am avut 100 de vaci și le-am vândut de nevoie. Noul primar nu mi-a dat pășune, am făcut memorii mai departe și – nimic. Ne-au omorât acum cu Ucraina. Au oprit cerealele din România la vânzare. Au cumpărat din Ucraina cereale cu 60 de bani și le-au vândut aici cu 1,20 lei kilogramul. Români de-ai noștri în combinație cu ucraineni. Nu au controlat vămile. Noi importăm aluat congelat ca să facem pâine. Este o aberație. Orășenii nu înțeleg că nu fermierii scumpesc pâinea, banii ajung foarte puțini la fermieri pentru munca lor. Samsarii, procesatorii și retailerii ne omoară pe toți.”

Marius Vlase din Colelia, Ialomița, lucrează 3.000 de hectare. „Am 3.000 de tone de grâu pe stoc și nu mai am ce face cu el din cauza samsarilor ucraineni și români. Să-l dau cu un leu kilogramul? Când l-am treierat, era 1,60-1,70 lei kilogramul. Mai bine îl dădeam atunci, dar de unde să știu ce fac ăștia? Floarea–soarelui a ajuns la 2 lei kilogramul, de la aproape 4 lei. Când s-a recoltat rapița, era 4 lei kilogramul și acum e 2 lei. În Ucraina, totul e ieftin: au motorina lor, au îngrășămintele lor. Dar nu ucraineanul e de vină, americanul e cel mai spurcat. Noi nu mai producem îngrășăminte în România din cauza lor. A mai scăzut puțin prețul la uree. De ce nu urmăresc tirurile până ies din țară? Și toată lumea îl acuză pe Putin din cauza războiului. Am 40 de angajați. Cu ce să le măresc salariile dacă eu nu pot să vând grâul? O tonă de îngrășăminte mă costă 7.000 de lei. Și am nevoie de mecanicii mei că am adus utilaje noi, americane, ca lumea, semănători de la John Deere, un tractor Fendt…”

Într-un târziu, câțiva fermieri au mers la Petre Daea la minister și el i-a primit pe toți la vorbă. „Chiar nu v-ați gândit că nu putem face nimic cu cei 10 milioane de euro despăgubiri pentru atâția fermieri?, i-a reproșat Victor Chivu. Ne dați bani de colivă? Puneți mâna pe steagul revoluției, domnule ministru, eram cu el când am fost împușcat. Puneți mâna că nu mai aveți ocazia. Data viitoare, mă ocup eu de organizare și aduc aici 2.000 de tractoare. N-am nevoie de autorizații…”. Petre Daea nu mai avea ce ridica de jos: că-i sucită, că-i cârnită, că vă mai dăm o sută dă lei. „Eu voi fi mereu alături de problemele fermierilor…” Alături de problemele lor, adică paralel…Om politic, vor zice unii, fraților!

Viorel Patrichi

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

A se vedea și alte articole ale autorului

Articole asociate

Ziaristul Viorel Patrichi: „(Târgul) Indagra (de la București, cel mai important eveniment agricol din România) a intrat rău la apă”

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mândria fermierului francez” la marele târg de zootehnie de la Clermont Ferrand (Franța)

Ziaristul Viorel Patrichi: „Ofensiva zootehniei la târgul de la Fundulea” (2 – 5 iunie 2022) – Expoziția AgriPlanta RomAgroTec, cea mai dinamică expoziţie agricolă din România

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mai săraci cu un fermier adevărat…”

Ziaristul Viorel Patrichi: Obor, Obor…Primiți cu Hrușcă?

Ziaristul Viorel Patrichi: Moartea năprasnică a lui Dan-Cristian Țandea la ferma sa de la Apahida, cu extrase din cartea lui Viorel Patrichi „Inelul lui Decebal. Ei au rămas sarea pământului”

 

Micii fermieri slab reprezentați ca expozanți  la Indagra. Viitorul agriculturii este agroecologic – Centrul de Inovare „Bio Danubius”, în centrul schimbării practicilor fermierilor (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio, director general USH Pro Business și președinte ACEX–Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export, coordonator al proiectului „IH Bio Danubius” din cadrul Agroecology-Transect)

Administratorii de piețe agroalimentare din România caută soluții pentru a face față creșterii prețurilor la energie. Adunarea membrilor AAPR (Asociația Administrației Piețelor din România) de la Brașov

Mâncarea modificată genetic (transgenică) între mit și realitate. Păreri pro și contra în privința comercializării acesteia ca un produs „natural” al ingineriei genetice (al biotehnologiei moderne)

Nota redacției

Articolul precedentÎnceput de viață în perioada postbelică (de la corespondenta noastră permanentă, conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)
Articolul următor„Tango Solidario” – conceret caritabil în ritmuri de tango argentinian pentru sprijinul Georgetei Kovacs (supraviețuitoare a cancerului de sân) cu Analia Selis și Mariano Castro (Tango Solidario with Analia Selis and Mariano Castro – charity concert with Argentinian tango rhythms in support of breast cancer survivor Georgeta Kovacs)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.