Acasă Evenimente Ziaristul Viorel Patrichi: „Rusia a recucerit Insula Șerpilor”

Ziaristul Viorel Patrichi: „Rusia a recucerit Insula Șerpilor”

Când văd asemenea știri, îmi vine să pun mâna pe kalașnikovInsula Șerpilor din Marea Neagră rămâne sub controlul personalului militar rus, a declarat pentru RIA Novosti Alexei Cerniak, deputat în Duma de Stat din partea regiunii Crimeea. Pe 30 iunie 2022, Ministerul rus al Apărării a comunicat că Rusia face un gest de bunăvoință și și-a retras trupele de pe Insula Șerpilor.

Această instituție a precizat că Moscova a demonstrat în acest mod că nu blochează eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru a scoate astfel cerealele de pe teritoriul Ucrainei. Ulterior, Alexei Gromov, adjunctul comandantului de la Departamentul Operativ al Statului Major al Ucrainei, a declarant că Kievul intenționează să ia insula sub propriul control. „Luptătorii noștri din forțele de operațiuni speciale ale Federației Ruse au eliberat Insula Șerpilor de naționaliștii ucraineni, au respins mai multe atacuri, au încercat să debarce trupele ucrainene, au doborât un număr semnificativ de avioane și drone. Apoi insula a reintrat sub controlul rachetelor, al flotei și al forțelor noastre aeriene”, a spus Alexei Cerniak. El a precizat că s-a făcut transferul cu success al pieselor de artilerie, primite de la țările occidentale pentru protejarea vieții militarilor retrași de pe insulă. „Tacticile în timpul ostilităților pot fi diferite. În cursul unei operațiuni militare, Rusia, în primul rând, se gândește să salveze viețile luptătorilor săi“, a subliniat Cerniak. Parlamentarul a menționat că „acum nimeni în lume nu poate acuza Rusia că a provocat artificial foametea” și că ar fi blocat ieșirea navelor din porturile ucrainene.

Pentru fermierii români este un dezastru oricum. Guvernul României a oferit facilități excesive exportatorilor ucraineni, astfel că prețul cerealelor s-a prăbușit. Românii nu mai pot să-și vândă cerealele la un preț convenabil. Nu este exclus ca mina ajunsă lângă țărmul României să fi fost trimisă de ucraineni și atribuită Rusiei, tocmai pentru a bloca Marea Neagră. Oficialii de la Kiev au dovedit că se pricep la asemenea diversiuni în raport cu România.

Cum va fi vom vedea. Prea târziu….Deocamdată, Ucraina a început să exporte energie electrică în România și către Uniunea Europeană, au anunțat pe 30 iunie premierul ucrainean Denis Șmihal și Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, anunță CNN. „La doar trei luni de la primirea certificatului energetic, a început mult-așteptatul export de energie electrică ucraineană către Europa! Astăzi, de la prima oră a nopții, astfel de exporturi au plecat spre România. Volumul inițial este de 100 MW”, a declarat Șmihal într-o postare pe contul său oficial de facebook. „Numai în prima zi, compania de stat Ukrenergo a câștigat 10 milioane de grivne, echivalentul a 325.575 de euro, din export. Potențialul de export al energiei electrice ucrainene către Europa este de până la 2,5 GW. În acest scenariu, statul va putea încasa peste 70 de miliarde grivne pe an, adică aproximativ 2,3 miliarde de euro“, a anunțat premierul Ucrainei.

Să ne imaginăm ce va însemna când România și Resbublika Molotov vor ajunge dependente de curentul electric de la Kuciurgan. Atunci să te ții hachițe cu ucrainenii…Să facă borș Kievul! Fiecare cu borșul lui! Nu ne ducem la ei la borș! Dar uite că am ajuns la borșul haholilor. Așa este, dar borșul ucrainean a fost introdus în patrimoniul UNESCO drept o valoare universală prețioasă, iar borșul nostru rămâne în strachina de pe prispă. Că și ungurii pot să înregistreze „brânză, barză, mazăre. mânz…”. „Apropo, notă pentru naționaliștii care urăsc tot ce este rusesc. Din prima mențiune despre borș (în notele de călătorie ale negustorului M. Gruneweg, din Danzig, 1584-1585) rezultă că acesta este un fel de mâncare a locuitorilor ruși din Kiev. Trăiți cu iluzia asta”, a scris Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, pe canalul ei de Telegram. Borșul este al nostru! Ba al nostru!

„Permiteți-mi să vă spun un fapt: hummusul și pilaful sunt recunoscute ca mâncăruri naționale ale mai multor națiuni. Dar, după cum am înțeles, totul este supus ucrainizării. Ce urmează? Recunoașterea cărnii de porc ca „produs național ucrainean?””, a întrebat retoric Maria Zaharova.

Eu cred că și rușii, și ucrainenii pot să-și pună porcul pe drapel, mai ales că au dovedit-o din nou cu vârf și îndesat… Porcul cu jujău…Anterior, organismul de evaluare de la UNESCO a recomandat comitetului să decidă asupra culturii borșului din cauza conflictului din Ucraina. Cultura borșului este comună mai multor țări din regiune și includerea unui element într-una din listele convenției nu presupune exclusivitate sau proprietate. Prin urmare, al cui e borșul? Vă spun eu: al moldovenilor. Borșul ucrainencelor este denumit în Moldova „zamă de găină”: se face cu mult bulion, nu se acrește cu borș de huște (tărâțe). Încă nu știu ucrainenii borșul nostru… Nu știu nici moarea noastră…

Notă. Articole asociate ale autorului în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Articolul precedentAleanule, Cerul, de ce nu lasă lacrima să-i curgă? (Fragment de roman, de la corespondenta noastră, conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)
Articolul următorSăndel Dumitru – un istoric cu abilități narative (Corespondență de la profesorul, scriitorul, criticul literar și filosoful Ionel Necula – Tecuci) 
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.