Acasă Expoziții-Târguri agroalimentare și zootehnice Ziaristul Viorel Patrichi: „(Târgul) Indagra (de la București, cel mai important...

Ziaristul Viorel Patrichi: „(Târgul) Indagra (de la București, cel mai important eveniment agricol din România) a intrat rău la apă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. Târgul Indagra (cel mai important eveniment agricol din România), organizat de către RomExpo în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, a avut loc în perioada 26-30 octombrie 2022, în cadrul Centrului Expozițional Romexpo–Pavilionul B1 precum și platformele exterioare 1, 2, 4, 10, 11, 12, 13, V5, V6. Expoziția a prezentat cele mai noi tendințe din domeniul agriculturii viticolturii, horticolturii și zootehniei, adresându-se companiilor de profil din Romania și din străinatate, dar și oportunitatea de a întâlni parteneri de afaceri, clienții actuali și potențiali, lideri de opinie, într-un cadru necesar dialogului de business și într-un mediu profesionist. Prin organizarea Târgului Indagra, Romexpo și partenerii săi sprijină si promovează mediul de afaceri din România, susținând astfel companiile și politicile de dezvoltare ale acestora. Acesta a fost  divizat în sectoare stricte, având o tematică vastă: Sisteme irigații, sere, solarii, material săditor, semințe îngrășăminte, viticultură, silozuri, mașini utilaje și echipamente agricole, utilaje și echipamente pentru zootehnie, furaje, nutrețuri combinate și creșterea animalelor și păsărilor, laboratoare, echipamente de lucru, aparatura, produse de uz veterinar, finante, consultanta, organisme de certificare, presa de specialitate.

Mai marii producători de utilaje agricole au evitat Târgul Indagra de la București. Până și ministrul Petre Daea era cât pe ce să evite evenimentul, cum a făcut Klaus Iohannis. Marile companii care construiesc pentru zootehnie au venit doar cu pliante. Numai dealerii au adus utilaje. Spațiul a fost administrat meschin, astfel că nici caii nu aveau unde să alerge pentru bucuria vizitatorilor. Unii fermieri, care au preferat anonimatul, ne-au spus că Ministerul Agriculturii nu s-a implicat suficient în acest eveniment, iar organizatorii de la Romexpo au pretins „prețul nesimțit” de 200€ pe metrul pătrat de stand. „Mai bine cumpăr terenul”, a glumit un mucalit. În fiecare an, oierul Constantin Tudor amenaja aici, pe banii lui, o stână tradițională, cu mari ceaune de tuci și grătare, cu măgari și câini ciobănești. „De data asta, nu m-au mai invitat. Aș fi venit…”, spune oierul.

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Péter Tamáș Nagy, a venit la Târgul Indagra pentru utilaje necesare în procesarea cărnii din ferma lui de Angus din județul Mureș. A închis cercul, adică are „lanțul integrat”. Vrea să dezvolte linia de ambalare pentru HoReCa și pentru retail. A venit să cumpere niște echipamente pentru făbricuța lui. „Mi s-a părut cam restrânsă ediția din acest an. Nu este un târg reprezentativ pentru capitală. Agraria a fost mai mare”.

Pe noi nu ne-au invitat, spune Zoltan Haller, fondatorul Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip „Simmental”. E trist să intri în expoziție acum. Cred că este și un mesaj la modul general, oamenii par speriați că vor veni vremuri și mai grele sau și-au pierdut interesul față de Târgul Indagra care, cândva, era reprezentativă. În orice caz, am constatat mai multe neajunsuri. Nu am văzut absolut nicio noutate tehnică. Eu cred că managementul acestei expoziții este deja depășit, este rodul unei gândiri învechite. Ei chiar au crezut că lumea va veni să-i bată cu bani. Fermierii trebuiau motivați ca să vină. Dacă nu au vizitatori care ar putea deveni cumpărători, firmele străine nu vor mai veni de anul viitor fiindcă această expoziție nu-și mai are rostul. Bucureșteanul dă 10 lei ca să intre și să cumpere un kilogram de brânză sau un pui de nuc, un trandafir sau 10 bulbi de lalele. Indagra a căzut pe locul al treilea, după Agraria și Agromalim. Este multă fală pe bani mulți.”

Nu te bagă nimeni în seamă aici, crede Gheorghe Bodea, un oier de la Târsa, județul Hunedoara. Nu ne-au ajutat cu nimic, nu s-au interesat măcar să vadă ce rase am adus. Lipsește interesul și se pierde toată treaba asta. Nu e vorba de subvenție, fie primită! dar parcă am fi niște copii orfani”. Bodea are peste 400 de oi și doi feciori care îl ajută. Un berbec de-al lui se vinde cu până la 5.000 de lei și cântărește 130-140 de kilograme. O oaie bucălaie dă 1,5 litri de lapte pe zi. Dumitru Andreșoi a venit cu peste 60 de oi și berbeci din rasa Țurcană, din aproape toate varietățile: Bucălaie, Brează, Oacheșă, Bălă, oaia albă de Brastavăț, cu cap negru. Îi place să le aibă pe toate în ograda lui generoasă. Și dacă tot a fost Sfântul Dumitru timp de două zile, le-a oferit tuturor cunoscuților brânză grasă ca untul, pastramă de cârlan, sloi și alte bunătăți, pe care nu le vezi prin Piața Obor și nici la MegaImage sau Cora. Gheorghe Pavel din Ilfov a adus câteva oi Suffolk, iar Ciprian Stafie din Dracea, Teleorman, a prezentat capre anglo-nubiene. Institutul Palas din Constanța a expus exemplare de Merinos de Palas, de Stavropol, de Transilvania,  de Cluj,  de Suseni, Merinos australian, rasa prolifică Palas, rasa de carne Palas, rasa de lapte Palas, Polwarth, Texel, Lacaune, Suffolk. S-a prezentat onorabil și Societatea de ameliorare a rasei Țigaie din Arad. Remarcabile mi s-au părut exemplarele oierului Ioan Branga din Socodor.

Dacă onoarea oierilor a fost salvată de berbecii lui Dumitru Andreșoi, vacile lui Mihai Petcu din Pantelimon au pus în umbră prestigiul Asociației Holstein Ro. „M-au invitat cei de la Ministerul Agriculturii și trebuia să vin cu 6 vaci”, spune doctorul Petcu. Vaci dichisite, tunse, dușate, cu ugere grele. Asociația Crescătorilor de Taurine din Mureș, care a luat de la ANZ a doua carte de rasă pentru Bălțata Românească, a etalat exemplare frumoase de Bălțată Românească, chiar și două vițele din rasa Jersey. Au ieșit pentru prima dată în peisaj cu animale și reprezentanții de la organizația „Genetica din Transilvania Cooperativă Agricolă” (sic!), de la Asociația Someș-Arieș, care a primit a treia carte de rasă pentru Bălțata Românească. Cortul în care stăteau vacile de la Indagra rivaliza ca dimensiune cu coștereața găinilor de alături. Chiar dacă ar fi vrut crescătorii să-și prezinte animalele, nu aveau unde fiindcă nu s-a amenajat niciun țarc, nimic.

În concluzie, pot afirma că Indagra din acest an a fost o rușine pentru Guvernul României, nu doar pentru Ministerul Agriculturii. Dacă am tot stins focare de pestă, gripă aviară și limbă albastră nu mai avem, spectrul lui Putin, invocat de unii responsabili, nu poate fi o justificare pentru neglijență, lăcomie sau lipsă de interes.

A se vedea și articolele

Articole asociate

Micii fermieri slab reprezentați ca expozanți  la Indagra. Viitorul agriculturii este agroecologic – Centrul de Inovare „Bio Danubius”, în centrul schimbării practicilor fermierilor (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio, director general USH Pro Business și președinte ACEX–Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export, coordonator al proiectului „IH Bio Danubius” din cadrul Agroecology-Transect)

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mândria fermierului francez” la marele târg de zootehnie de la Clermont Ferrand (Franța)

Ziaristul Viorel Patrichi: „Ofensiva zootehniei la târgul de la Fundulea” (2 – 5 iunie 2022) – Expoziția AgriPlanta RomAgroTec, cea mai dinamică expoziţie agricolă din România

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mai săraci cu un fermier adevărat…”

Ziaristul Viorel Patrichi: Obor, Obor…Primiți cu Hrușcă?

Ziaristul Viorel Patrichi: Moartea năprasnică a lui Dan-Cristian Țandea la ferma sa de la Apahida, cu extrase din cartea lui Viorel Patrichi „Inelul lui Decebal. Ei au rămas sarea pământului”

Notă. Articole asociate ale autorului Viorel Patrichi  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Articolul precedentGala Premiilor de excelență a Medicinei Militare din România (2022) la CMN (Cercul Militar Național) din București (cu Jurnalul Bucureștiului)
Articolul următorProtejat: In memoriam Yitzhak (Ițhak) Rabin. Istoria unui asasinat comis de către (ultra)naționalistul israelian Yigal Amir (fost student la facultatea de drept al Bar-Ilan University)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

9 COMENTARII