Ziua Culturii Naționale la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) – Deschiderea expoziției „Monumente ale culturii vechi și limbii literare românești din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică și creație literară.” (Cu citarea lucărilor unor autori corespondenți ai Jurnalului Bucureștiului: Prof. dr. Lucian Chișu, Acad. Gh. Păun, Conf. dr. Nicolae Grigorie – Lăcrița, Dr. Grid Modorcea, Prof. dr. habil. Doru Pop, Lect. dr. Doina Guriță, Prof. Constantin Hărăbor, poeții și scriitorii eminescologi Cristian – Ovidiu Dinică, Simona – Nicoleta Lazăr – Țigău, Vavila Popovici și Puiu – Gheorghe Răducan)

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului, anunță deschiderea unei expoziții tematice, în data de 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale, prezentând publicului iubitor de cultură unele dintre cele mai importante bunuri de patrimoniu, deținute și conservate exemplar de MNIR. Cu această ocazie, accesul în muzeu este gratuit. Expoziția prezintă o serie de exponate extrem de valoroase din perspectivă culturală și literară, propunând o tematică sugestivă și echilibrată, despre începuturile și afirmarea culturii românești, începând cu vasul din ceramică cu inscripția de redacție greacă „Пetpe” („Petre”), descoperit la Capidava, cea mai veche atestare epigrafică a limbii române, datând de la sfârșitul secolului al X-lea, fiind și cel mai vechi exponat.

Discursul expozițional continuă cu prezentarea celui mai vechi manuscris de cult al muzeului, reprezentativ pentru cultura veche, respectiv Tetraevanghelul slavon caligrafiat și miniat la mănăstirea Prislop, în Țata Hațegului, de către cuviosul Nicodim de la Tismana, în anii 1404-1405, lângă care se găsește un alt Tetraevanghel slavon, a treia carte tipărită în centrul tipografic de la Târgoviște, primul de acest fel din Țara Românească, de către ieromonahul Macarie, sub patronajul domnitorului Neagoe Basarab, căruia îi este închinată postfața, unde se menționează printre altele anul tipăririi: 1512.

Secolul românesc al tipăriturilor sau veacul Luminilor (făcând abstracție de epoca brașoveană a tiparului românesc inițiat de diaconul Coresi, muzeul nedeținând în colecție piese reprezentative pentru această perioadă) continuă în expunere cu primele cărți tipărite în limba română în Țara Românească și Moldova. Dintre acestea amintim: Pravila cea Mică de la Govora (1640)-prima carte tipărită în limba română în Țara Românească, Cazania lui Varlaam (1643) – prima carte tipărită în limba română în Moldova, la Iași, un monument de limbă literară, care a avut cea mai largă circulație din tot spațiul românesc medieval, Psaltirea pre versuri tocmită, Uniev (Polonia) 1673-primul monument de limbă poetică românească, conţinând numeroase pasaje de proză ritmată, respectiv diferite texte şi tâlcuiri ale Psalmilor lui David, din Vechiul Testament. Samuil Micu Klein autorul și editorul cărții, a fost unul dintre cei mai mari cărturari români, iniţiatorul unor activităţi culturale de maximă importanţă, fiind primul poet liric naţional, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător al cărţilor de slujbă în limba română.

Seria prezentării se sfârșește cu un alt monument de limbă românească, astfel amintim Biblia lui Șerban Cantacuzino tipărită la București în 1688, devenită prima traducere și tipărire integrală a bibliei în limba română. Pentru secolul al XVIII-lea am ales o serie de trei cărți, foarte importante pentru originea, definirea și structura gramaticală a limbii române. Samuil Micu Klein a scris prima gramatică a limbii române tipărită integral cu litere latine, considerate de autorul ei  „Vechile litere ale românilor, identice cu cele ale latinilor sau vechilor locuitori ai Romei, de la care aceștia își trag originea”. Este vorba de Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae, Viena, 1780, constituind „un adevărat act de naștere a lingvisticii și filologiei naționale”.

Foarte răspândită în întreg spațiul românesc pentru „iubirea patriei, a crescinității și a rumânilor ce vorbesc cu această limbă” este lucrarea unui boier român de viță veche Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor  şi orânduielelor gramaticii rumâneşti adunate și alcătuite acum întâiu, dă dumnealui Ianache Văcărescul, tipărită în tipografia Episcopiei Râmnicului, 1787. Cartea cunoaște o a doua ediție în același an, la Viena, demonstrându-și valoarea prin prisma problematicii dezvoltate: originea latină a limbii române, a unității acesteia și necesitatea folosirii neologismelor, fiind considerată una dintre manifestările cele mai importante din zorii apariției limbii literare unitare.

Gramatica românească alcătuită de Radu Tempea, tipărită la Sibiu în 1797 este prefațată de o „Cuvântare înainte” a autorului de unde putem descifra mesajul intrinsec al lucrării concentrat pe romanitatea limbii române, care este limba părintească sau „râmlenească”. Toate aceste capodopere ale limbii române i-au inspirat pe literați, printre care poetul Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră”, din care redăm o strofă memorabilă, definind veșnicia autentică românească, actuală în prezent și, sperăm, mai ales în viitor: Limba noastră-i limbă sfântă/limba vechilor cazanii/Care-o plâng și care-o cântă/pe la vatra lor țăranii. Vă invităm să vizitați expoziția, până în data de 4 februarie, unde veți descoperi și alte creații literare remarcabile.

Nota redacției. Ziua Culturii Naționale stabilită prin Legea Nr. 238 (din 7 decembrie 2010) este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic. Ea a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Și în alte țări europene, Ziua Culturii prețuiește oamenii de cultură, reprezentativi fiecărui stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii Naționale este marcată de data morții lui Miguel de Cervantes, în Portugalia, ziua are legătură cu data la care s-a născut poetul Luis de Camoes, iar în Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost stabilită de către autorități tot ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu.

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR),  în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Destinées européennes. Eminescu dans les langues de l’Europe

„Urmuz şi Eminescu”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Magazinul cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare franco – român „Jurnalul Bucureștiului”, prezent la Festivalul Internaţional de poezie „Mihai Eminescu” de la Getafe (Madrid) și la Institutul Cultural Român de la Madrid, prin intermediul D-nei Lector dr. Doina Guriţă (poetă, scriitoare, jurnalistă, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România-filiala Iaşi, membră AJTR, Membră a Societății Poeților și Artiștilor din Franța-SPAF, a asociației  „Poeta de Mundo” din Chille), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

Proiectul „Orizont Eminescu” al profesorului Hărăbor Constantin în Australia (Corespondență de la Sydney)

Călinescu, perechea lui Eminescu (PhD Candidate Simona – Nicoleta Lazăr – poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Eminescu sărbătorit de Ziua Limbii Române în 2023 (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Eminescu, Geneza poemului „Luceafărul” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragmente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

„Eminescologie” la Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia cu ocazia Zilei Culturii Naționale și a zilei de naștere a marelui nostru poet național Mihai Eminescu cu Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare)

Magazinul cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare franco – român „Jurnalul Bucureștiului”, prezent la Festivalul Internaţional de poezie „Mihai Eminescu” de la Getafe (Madrid) și la Institutul Cultural Român de la Madrid, prin intermediul D-nei Lector dr. Doina Guriţă (poetă, scriitoare, jurnalistă, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România-filiala Iaşi, membră AJTR, Membră a Societății Poeților și Artiștilor din Franța-SPAF, a asociației  „Poeta de Mundo” din Chille), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

Confesiuni esențiale. Seriozitatea lui Eminescu (Corespondență de la scriitorul Grid Modorcea, Dr. în Arte)

„Eminescu să ne judece!” (Corespondență de la poetul și prozatorul Puiu – Gheorghe Răducan)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Despre simțul național al limbii sau limbarița lui Eminescu

Eminescu și dragostea (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Eminescu si gândirea politică (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Eminescu şi gândirea economică (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Nota redacției

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Din Pomerania de Vest la Lună – O rememorare printre ruine (Corespondenţă de la Axel Riwe din Anklam – Germania)

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Conferința națională a detectivilor din România. Forum de consultări și dezbateri privind necesitatea modificării Legii 329/2003 privind activitatea detectivilor privați (particulari). Gala „Sfântul Nicolae” 2023 (Ediția a 17-a)

In memoriam Profesorul – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea 2” a marelui intelectual Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice („atom – social”, „robot – uman”)

In memoriam Acad. Prof. Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

Francezul „supradotat” (gifted, tânăr cu abilități intelectuale înalte, tânăr intelectualmente precoce, tânăr capabil de performanță). Învățământul alternativ elitist (de excelență) în Franța

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Zilele academice ieșene. Sesiunea știinţifică anuală a institutului de cercetări „Acad. Ioan Hăulică” al Universității „Apollonia” din Iaşi [(Lucrarea „Rolul parametrilor comunicării prin social – media în promovarea sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)]

Centrul Gifted Education: Conferința „Alternative în Educație” sau „Învățământ neînregimentat”. Mai sunt copiii fericiți să învețe?

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București (Lucrarea „Sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra