Conform Decretului nr.381 din 1 octombrie 1959 ziua de 25 octombrie va fi stabilită „Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române”, care ulterior, devine Ziua Armatei Române (formată din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale, aflate sub comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Menționez aici faptul că Republica Populară Română a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea Constituției Românei din 1965 care proclama Republica Socialistă România (RSR), la 21 august 1965.
Data aleasă amintește de eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
De Ziua Armatei este arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, se ridică Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi sunt organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţii şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării. Forţele terestre îl cinstesc drept ocrotitor spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), aviatorii militari, pe Sfântul Proroc Ilie (20 iulie), iar Marina Română pe Maica Domnului (de Adormirea Maicii Domnului – 15 august). Vezi mai multe detalii aici.
Notă. Semnificaţia istorică a Zilei Armatei–25 Octombrie
A devenit tradiţie ca fiecare armată să îşi aibă o sărbătoare a sa. Fiecare zi a unei armate reprezintă un moment important, impregnat de simbolismul şi semnificaţiile proprii doar acestei instituţii, cu rol important între structurile de fundamentale, de bază, ale statului modern. La români, aceste semnificaţii sunt cu atât mai profunde, cu cât istoria a probat, de-a lungul timpului, legătura strânsă dintre armată şi interesele fundamentale ale poporului şi naţiunii. Ziua de 25 Octombrie se înscrie astfel, alături de alte sărbători cu specific militar–Ziua Forţelor Terestre, Ziua Aviaţiei şi Forţelor Aerine, Ziua Marinei, zilele diferitelor arme şi specialităţi-în categoria acelor momente aniversare la care participă, sub diverse forme, nu doar cei îmbrăcaţi în uniformă militară, ci toate segmentele societăţii civile. Acest lucru se datorează respectului de care se bucură armata română în rândurile tuturor cetăţenilor, fapt probat de prezenţa sa constantă pe primele locuri în sondajele de opinie, ca o instituţie în care oamenii au încredere şi pe care o preţuiesc, înţelegându-i menirea şi necesitatea. Cu gândul la misiunile prezente şi la cele viitoare, militarii armatei române aflaţi la datorie sub faldurile drapelului tricolor, acasă sau în locuri îndepărtate, cum ar fi teatrul de acţiuni militare din Afganistan, folosesc răgazul acestei zile de sărbătoare pentru a evoca, plini de emoţie, faptele de arme ale înaintaşilor.
Un mare patriot şi istoric militar român din prima jumătate a secolului al XIX-lea, participant de frunte la revoluţia din 1848, Nicolae Bălcescu scria că: „Instituţiile ostăşeşti au făcut mărimea şi puterea ţării în vreme de patru veacuri; dacă ţara românilor îţi va fi luat vreodată rangul ce i se cuvine între popoarele Europei, aceasta o va fi ea datoare mai mult regeneraţiei vechilor ei instituţii ostăşeşti”. Această profeţie a marelui istoric a fost împlinită de armata română, care a contribuit cu mijloacele care i-au fost puse la dispoziţie, la toate marile acte ale naţiunii române din veacurile al XIX-lea şi al XX-lea de la unirea din 1859 (domnitorul Alexandru Ioan Cuza, creatorul statului român modern, era ofiţer) până la Revoluţia din Decembrie 1989, în cadrul căreia armata a reprezentat instituţia de bază a tranziţiei de la totalitarism la democraţie şi economie de piaţă.
În cursul celei de-a doua conflagraţii mondiale, situaţia României a fost deosebit de complexă, evoluţia ei fiind dependentă de raporturile dintre cele două mari puteri totalitare, Germania şi Uniunea Sovietică. În acest context, în vara anului 1940, intergritatea teritorială a fost grav afectată, refacerea ei fiind principala misiune a forţelor militare româneşti în perioada ulterioară. Într-o primă fază, România a luptat, de la 22 iunie 1941, alături de Germania, pentru ca, după 23 august 1944, să acţioneze în cadrul Naţiunilor Unite. Obiectivul în această etapă l-a constituit refacerea graniţei de apus, aşa cum o configuraseră, hotărârile adoptate de Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920), anularea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care circa 43.000 de km pătraţi erau transferaţi Ungariei hortyste de către Germania şi Italia.
El a fost materializat la 25 octombrie 1944, când trupele române, în colaborare cu cele sovietice au eliberat oraşele Careii Mari şi Satu Mare, ultimele localităţi din vestul ţării. În amintirea acestei fapte de arme, autorităţile de la Bucureşti, au instituit, prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, data de 25 Octombrie ca zi de omagiere a Armatei. Eliberarea teritoriului naţional, în toamna anului 1944, a fost obţinută prin lupta şi jertfa a 525.702 militari români, din care 58 330 au fost ucişi, răniţi sau daţi dispăruţi. Trebuie spus că eliberarea teritoriului nu a încheiat efortul de război românesc. Armata română a continuat, apoi, să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la victoria consacrată prin actele de capitulare ale Germaniei din 8 şi 9 mai 1945, ce au marcat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
Prin urmare, în fiecare an, la 25 octombrie se cinsteşte o însemnată faptă de armă, dar semnificaţiile sunt mult mai largi şi profunde, ea încorporând practic întreaga tradiţie ostăşească a românilor, inclusiv cea din secolele XIV-XVII, când domnitori (principi), precum Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Mihai Viteazul, Matei Basarab ş.a. au obţinut victorii strălucite pe marile câmpuri de luptă ale Europei, cum ar fi cele de la Nicopole (1396), Belgrad (1456) sau din războaiele Ligii Sfinte (1593-1606). Sunt omagiaţi cu acest prilej toţi ostaşii căzuţi în războaiele din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, dar şi militarii români care astăzi îşi fac datoria, în poligoanele şi câmpurile de aplicaţii din ţară, pe teatrele din Afganistan, Balcanii de Vest, sau ca observatori ONU în diferite ţări ale lumii. Ziua de 25 Octombrie este, prin urmare, una dintre cele mai importante sărbători naţionale, în care poporul român îşi omagiază armata, faptele ei de arme din trecutul mai depărtat şi mai apropiat, pe toţi cei care astăzi, în haină militară, sunt permanent la datorie.
Cătălin Asavinei: Purtător de cuvânt al Jurnalului Bucureștiului (Jurist, comunicate de presă, legătura cu partenerii media–cultural și societăți comerciale), președinte-fondator al ICSI (Internațional Criminal Investigation Services) partener de anchetă (investigații) al Jurnalului Bucureștiului) în colaborare cu Thomas Csinta-redactor șef
Notă. Manifestul Suveraniștilor Militari
Astăzi, 25 Octombrie 2023, de Ziua Armatei Române, adresăm acest Manifest Conducerii Statului Român, Guvernului și Clasei Politice Române.
Ca militari, am jurat Credință, pe Biblie și pe Drapelul Sacru al Națiunii Române. Dorim ca Vocea noastră să fie auzită. În spatele nostru, sunt mii de militari, activi, în rezervă sau în retragere care împărtășesc aceste Idei!Întreaga noastră educație, profesiunea pe care o exercităm, ne conduc la convingerea fermă că cea mai importantă valoare pe care suntem angajați să o apărăm este suveranitatea României. Profund afectată în prezent, în principal prin aservirea intereselor naționale unor obiective vizate de o serie întreagă de multinaționale susținute de state partenere, prin încălcarea principiilor care stau la fundamentul Uniunii Europene și parteneriatelor consolidate dintre România și statele membre NATO. Ne dorim ca aceste parteneriate să continue și să se dezvolte dar, în același timp, ne opunem ca acest proces să se desfășoare împotriva intereselor vitale ale României. În consecință, ne adresăm Parlamentului, Guvernului, și partidelor politice, solicitându-le să întreprindă, de urgență, o serie întreagă de măsuri:
1. Securitatea alegerilor
Trebuie îndeplinite toate garanțiile prevăzute în Constituție și în alte acte normative, astfel încât în campaniile de alegeri, care se vor desfășura la sfârșitul anului 2024, cetățeanului să-i fie garantată securitatea votului. Aceasta înseamnă ca prin legi speciale adoptate de urgență în Parlament sau, după caz, prin măsuri guvernamentale, să fie interzisă, sub orice formă, manipularea informațiilor, inclusiv prin sondaje de opinie cu dedicație sau prin intermediul Serviciului Român de Informații, care a declarat că dispune de asemenea abilități. Securitatea alegerilor, de care depinde în mare măsură prezența la vot a cetățenilor, presupune și garanția că voturile acestora vor fi numerate nu de o instituție militară, așa cum s-a întâmplat până în prezent, ci de o instanță civilă, alcătuită din reprezentanți ai tuturor partidelor și ai societății civile.
2. Poziția României în raport cu UE și NATO
Solicităm ca România să respecte cu strictețe angajamentele asumate față de Uniunea Europeană si NATO. Această asumare însă nu trebuie, sub nicio formă, să se producă prin subordonare instituțiilor statului român instituțiilor UE si NATO, prin subordonarea intereselor naționale intereselor statelor partenere, și, cu atât mai puțin, prin neîndeplinirea prerogativelor constituționale, sub pretextul conformării la norme europene de tip abuziv.
3. Salvarea fondului forestier al României
Solicităm guvernului aflat în funcțiune, precum și tuturor partidelor care vor participa la alegeri, să se angajeze ferm că, în viitor, România nu va exporta sub nicio formă lemn, decât în formă prelucrată.
4. Protejarea Țițeiului și a Gazelor naturale
Parlamentul are obligația morală și patriotică de a-i interzice oricărui guvern prezent sau viitor exploatarea zăcămintelor de gaze naturale și petrol din subsolul României sau din platforma continentală a Mării Negre, indiferent de către cine ar fi operată, fără ca țara noastră să primească, conform normelor internaționale, dividente și cota-parte din produsul realizat.
5. Controlul marilor privatizări
Solicităm partidelor aflate la putere, precum și partidelor din opoziție, angajamente ferme, în sensul controlului modului în care contractele vizând marile privatizări întocmite și însemnate în baza caietelor de sarcini au fost respectate cu rigurozitate de către beneficiari. În cazul în care au fost încălcate prevederi contractuale, guvernele României trebuie să aplice cuvenitele amenzi iar, după caz, trebuie să recurgă la preluarea tuturor activelor, firește, în condițiile unei juste despăgubiri.
6. Un Sistem bancar al Românilor
În paralel cu super taxarea băncilor care au realizat super profituri în acești ani de pandemie, de război și de criză economică, solicităm întregii clase politice să ia măsurile necesare pentru crearea unui sistem bancar românesc, suficient de puternic pentru a finanța, în condiții echitabile, societățile comerciale autohtone și cetățenii.
7. Un învățământ modern
Solicităm cu insistență ca începând din anul bugetar 2024, guvernul României să aloce învățământului procentul din produsul intern brut prevăzut de lege. Solicităm, de asemenea, ca de îndată, angajamentele guvernului față de cadrele didactice să fie onorate în totalitate. Invatamantul romanesc sa ramana conectat in permanenta la valorile crestine, la umanism si pace.
8. Respectul față de Armată
Armata României este sacrosantă! Ea trebuie să primească, în mod transparent și legal, fondurile necesare în vederea modernizării și echipării ei, achizițiile trebuie făcute în baza unor licitații, așa cum prevăd legile statului și în regim offset, astfel încât o bună parte din sumele alocate să se întoarcă în economia românească. Solicităm Parlamentului ca prin intermediul unei comisii de anchetă, să verifice în ce măsură au fost respectate, până în prezent, aceste norme legale și să informeze populația cum au fost cheltuite, în scopul declarant al dotării cu armament, zecile de miliarde de euro alocate până în prezent. Intre militar si Patrie exista un contract pe viata–contract pecetluit de Juramantul militar. Ambele Parti trebuie sa-si respecte ce si-au asumat.
Cu salariile actuale de mizerie și cu un sistem de pensii militare de stat de care îți bați joc–tu Guvern si Parlament – în fiecare legislature, Armata Română se va nărui pe zi ce trece!
De la Alexandru Ioan Cuza până în anul 2009 – trecând prin toate orânduirile sociale! – sistemul de pensii militare de stat a rezistat și a avut constanța în aplicare! În anul 2009 sistemul de pensii militare de stat a fost fracturat – ca de altfel întreaga societate românească! De atunci, fiecare guvernare – ca și actuala-a schilodit electoral acest sistem încât militarii nu mai au nicio stabilitate, nicio perspectivă în momentul pensionării! Și atunci tu, militar roman, Juri că-ți dai și viața pentru țara ta – nu mai punem în calcul toate privațiunile zilnice pe care le suporți ca militar -, iar țara ta să nu te respecte?! Semnatarii acestui document își afirmă, fără ezitare, sprijinul pentru deciziile strategice adoptate de România, în consens cu partenerii ei, pentru deciziile de politică externă, regională și la Marea Neagră.
Semnatarii Manifestului
Gen. Bg.(ret) Dr. HC Bartolomeu Constantin Săvoiu, fost Vice Președinte Confederația Interaliată Ofițeri de Rezervă NATO ( CIOR -NATO)
Fost Președinte Asociația Ofițerilor de Rezervă din România (AORR)
Gen. Bg.(ret) Dorin Petruț , Veteran de Război Afganistan
Gen. de Armată (ret) Iosif Rus, fost Comandant al Aviației Miltare ROMÂNE
Gen. Brigadă (ret) Victor George Ciornei
Preș. de Asociație Gen. Maior (rez) Marian Cristian Gomoi
Preș. de Asociație Col. (rez) Aurel Gangu
Vet. Teatrul de Operațiuni Externe
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Ziua Forțelor Armate Române (Decretul nr.381 din 1 octombrie 1959 al Republicii Populare Române) […]