Ziua Imnului Național al Românei – 29 iulie (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Ziua de 29 Iulie (instituită prin Legea nr. 99/1998), este dedicată sărbătoriri imnului național. Conform istoriei parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea este locul în care Anton Pann a susținut un amplu concert în anul 1848 iar melodia sa la cântecul „Deșteaptă-te române” a fost intonată pentru prima dată în cadru oficial. În 1848 acest cântec era interzis în Transilvania. Pe baza melodiei lui Anton Pann, Andrei Muresanu a armonizat versurile poemului său „Un răsunet” pentru a realiza un cântec mobilizator.

Cântecul va deveni imnul de mai târziu „Deșteaptă-te române”. Cântecul a devenit imn ca urmare a confirmării populare primite de interpretarea melodiei în cadrul corului condus de Anton Pann pe 29 iulie 1848 în parcul de la marginea orașului Râmnicu Vâlcea, numit Zăvoi. Evenimentul a fost consemnat în „Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din Lăuntru al Țării Românești”, și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 14, 1848, din 26 august. Discuția îndelungată cu privire la momentul și locul în care s-a cântat pentru prima dată acest imn îl dă câștigător pe Anton Pann ca autor al melodiei a cărei seva melodică provine din creația populară. Cântecul a fost îndelung cunoscut în timpul revoluției pașoptiste în cele trei provincii românești.

Inițial melodia lui Anton Pann a însoțit versurile poeziei „Din sânul maicii mele” a lui Grigore Alexandrescu având ritm de priceasnă. Adaptarea succesivă a melodiei a condus spre ritmul actual ce se cântă astăzi. Au intervenit asupra melodiei Andrei Mureșanu care a realizat o variantă în măsură 6/8 cât și George Chiriac a cărei variantă este mai ritmată în măsură 4/4. Gheorghe Dima a realizat versiuni pentru 2 și 3 voci egale și pentru coruri bărbătești și mixte.

Anton Pann, logafătul cuvintelor (de la corespondentul nostru poetul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

În Râmnicu Vâlcea cântecul „Deșteaptă-te române” a primit confirmarea patriotismului și a marcat momentul evoluției sale de la un cântec mobilizator la imn revoluționar pentru toate cele trei țări românești din secolul XIX. Sărbătoarea populară de la 1848 din Râmnicu Vâlcea a devenit etapă a consacrării acestei melodii în care se regăsesc năzuințele națiunii române. Momente care să marcheze împlinirea a 176 de ani de la acest fapt istoric s-au petrecut în orașul lui Mircea cel bătrân și prin aducerea în actualitate a operei istoricului Titu Georgescu.

Profesorul Titu Georgescu a fost un istoric remarcabil și o personalitate deosebită în domeniul istoriei contemporane a României. S-a născut la 23 februarie 1929 în Corabia, județul Olt, și a avut o carieră impresionantă în învățământ și cercetare. Legat de contribuția să că factor de propagare al ideilor curajoase și pertinente într-o perioada dificilă pentru cercetarea istorică aflată sub cenzură comunistă se numără și inițierea de cursuri importante, cum ar fi „Probleme fundamentale ale istoriei patriei” și „Istoria contemporană a României după 1944”.

În urmă cercetării științifice a realizat teza de doctorat cu tema „Organizații antifasciste și antirăzboinice” cu care a obținut titlul de doctor în istorie. A identificat în arhivele Franței și a adunat peste 600 de documente privind istoria modernă a românilor. Este cofondator al revistei Magazin Istoric.

Prof. univ. dr. docent Titu Georgescu, cetățean de onoare al Râmnicului

A fost deschis promovării autenticității istorice și a corelat evoluția istoriei românești și a personalităților sale cu istoria europeană. Ca semn de recunoaștere a fost cetățean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea. Viața și opera profesorului Titu Georgescu au lăsat o amprentă semnificativă în istoriografia românească, iar contribuțiile sale rămân relevante și astăzi. Ca împlinire a festivităților ce onorează faptul istoric în seara de 27 Iulie/2024 părintele Codruț Scurtu împreună cu formația instrumentală Arheon și cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a susținut un amplu concert îndelung aplaudat din creația muzicală a lui Anton Pann în Zăvoiul vâlcean.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Cristian-Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. Originea actualului imn al României a generat unele controverse, referitoare atât la autorul melodiei, cât şi la locul în care acesta a fost intonat pentru prima dată. Limpede este, însă, că versurile îi aparţin lui Andrei Mureşanu, poet şi revoluționar român din Transilvania. În timpul Revoluţiei de la 1848, Mureşanu a redactat şi publicat poemul „Un răsunet”, răsunet care avea să devină, în foarte scurt timp, imn revoluţionar, fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. După o luptă grea cu atenta cenzură, versurile lui Mureşanu au fost publicate în numărul 25 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

În ceea ce priveşte melodia adaptată imnului „Deşteaptă-te, române!”, învăţătorul George Ucenescu din Braşov, ucenic al lui Anton Pann şi contemporan cu poetul Andrei Mureşanu, arată că linia melodică a imnului are la origini un text religios. Este vorba despre cântecul „Din sânul maicii mele”, după cum reiese dintr-o consemnare autobiografică, publicată de profesorul Strehie Stinghe în nr. 6 al Revistei „Ţara Bârsei” (noiembrie-decembrie 1933): „Încă din anul 1844, subscrisul, mă aflam învăţător şi cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile – care este comuna Bolgarsechiului de sus în Braşov. Poetul Andrei Mureşianu, ca rudenie cu Parohul Vonifatie Pitiş, venea vara des la grădinile parohului pentru aer şi pen­tru ceraşe. Sosind furiosul an 1848, poetul căuta o melodie după care să compue un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune

„Pe urmele Grizilor șcheieni” – Cu marele scriitor și cineast Grid Modorcea, membru în Staff al Jurnalul Bucureștiului („Le Petit Parisien”), în căutarea strămoșilor săi (începând cu Eustație Grid), de pe vremea lui Anton Pann, Diaconul Coresi și alți mari cărturari la Biserica Sf. Nicolae din Brașov și împrejurimile ei

Ia grădina parohului pentru o petrecere deseară cu mâncări şi băuturi în onoarea ceraşelor. Am cântat multe cântece de probă; iar sosind la urmă­torul cant „Din sânul Maicii mele” şi cântându-l, a rămas poetul pe lângă această melodie – obligându-mă ca pe Dumi­neca viitoare să mă aflu şi eu împreună cu oaspeţii învitaţi la grădină ca să cânt după melodia aleasă poesia ce o va com­pune până atunci. În Dumineca hotărâtă—iată că vine poetul împreună cu patru Domni români-şi şezând cu toţii pe iarbă verde şi cu ce­raşe înainte-îmi dete D. Andrei Murăşan poesia făcută: „Deşteaptă-te Române”: îl probăm puţine rânduri, şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit-l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine.

Mai repetându-l o dată, toţi Domnii, învăţând melodia din auz, cântau împreună, mulţămind şi urând multă viaţă şi sănă­tate marelui poet. Din ziua aceia, cântul „Deşteaptă-te Române” s-au făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea a-l cânta bine şi regulat”.

„Proschinitarul”–tipărit  de către  Anton Pann–este o realizare  editorială care îmbogăţeşte bibliografia  sa (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Despre paternitatea melodiei vorbeşte şi Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei care, într-o convorbire pe care a avut-o cu muzicianul Gavriil Musicescu, mărturiseşte că în perioada în care era diacon în cadrul Episcopiei din Buzău, Episcopul Chesarie l-a trimis la Bucureşti pentru a-i asculta pe „maeştrii cântărilor bisericeşti din acele vremuri”. Aici l-ar fi întâlnit pe Anton Pann. După instaurarea regimului comunist și o dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, mai multe melodii patriotice, printre care și „Deşteaptă-te, române”, au fost interzise de autorități. Şi asta, timp de aproape jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Începând cu luna decembrie a anului 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!” a căpătat o popularitate foarte mare, el fiind intonat ca un adevărat imn naţional, înlocuind astfel „Trei culori”.

Articole asociate

3R (Remember Revoluția Română) – Prima revoltă anticomunistă din Brașov, 15 Noiembrie 1987. Încă o zi „uitată”!

1989 – 2019. In memoriam Jean-Louis Calderon (1958-1989). Enigma enigmei morții lui Jean-Louis Calderon la București, contactul meu de la Ambasada Franceză (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat presă la OADO – Națiunile Unite)

Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…