Acasă Eveniment istoric comememorativ Ziua Marinei Naționale – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională...

Ziua Marinei Naționale – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Cu prezența la eveniment al Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi președinte – fondator al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Ziua Marinei Române-15 august, este o sărbătoare națională (civilă și militară), marcată de autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare și religioase organizate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Administrației și Internelor. Această zi fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004. Începând din anul 2009, ziua de 15 august a fost declarată sărbătoare națională. Acest eveniment coincide cu sărbătoarea creștină a Adormirii Macii Domnului (considerată ocrotitoarea marinarilor) o sărbătoare ortodoxă și catolică celebrată pe în care se comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume. Potrivit scrierilor apocrife despre Adormirea Maicii Domnului, Fecioara Maria și-a trăit ultimii ani pe pământ la Efes, alături de Ioan Evanghelistul. Ea nu a gustat niciodată moartea, ci pur și simplu a adormit, ca toți oamenii, curând după aceea fiind ridicată cu trup și suflet la ceruri (exact ca Isus din Nazaret). Cei care au fost martorii acestui miracol au fost ucenicii lui Isus și prietenii Sf. Maria.

Scurt istoric al zilei Marinei Române 

Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Romane şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti. Concepută la început ca serbare naţională, sărbătoarea marinarilor atrage atenţia, prin programul său deosebit de atractiv şi deopotrivă pitoresc. Ziua Marinei a oferit întotdeauna asistenţei un adevărat regal scenic, alcătuit atât din momente sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz, în acordurile Imnului naţional şi pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare etc., cât şi din momente pitoreşti, specifice vieţii şi tradiţiilor noastre marinăreşti. Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă, pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este, deopotrivă, a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.

În urmă cu un secol, prin adresa cu Nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: „Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c.-Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de a fi văzute precum „regale”, alergări, corabia Argonauţilor şi altele.”” În Marina Militară această zi s-a serbat cu siguranţă şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent-chiar dacă nu s-au descoperit un decret sau o dată de referinţă, oficiale, pentru această sărbătoare. Anul 1902 rămâne, cronologic vorbind, anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a oamenilor mării şi a oraşului Constanţa (…). La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului ,,Elisabeta” (a Flotei Militare Române între anii 1888-1918, numită după prima regină a României, Elisabeta cu care Grigore Antipa a participat timp de nouă luni, în 1893, la o expediție științifică internațională în jurul Mării Negre, pusă la dispoziția lui de către regele Carol I al României), printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. (….)

Crucişătorul «Elisabeta»: Vasul amiral al Marinei Române înainte de Primul Război Mondial (partea I - 1887-1893) / FOTO
Nava, construită din oțel, avea lungimea totală de 73,150 metri, un pescaj mediu de 3,683 metri pentru un deplasament de 1330 de tone, grosimea blindajului variind între 88 mm și 25,4 mm. Propulsia era realizată de două elice cu trei aripi și un pas de 2,971 metri mișcate de două mașini de 4.700 CP.

Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa. De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”. În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând societăţii cu acelaşi nume a Marinarilor Civili din Constanţa. Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,Miecea”, care, în perioada 1 iulie-2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. În anul următor, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească Școala Navală a Maiestăţii Sale ,,Mircea” şi a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbărilor primul submarin românesc, „Delfinul”. (…). Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română, Ziua Forţelor Maritime Militare. Din anii 1960, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. (…). Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat în programele serbărilor atât elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu. Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004 s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august ca sărbătoare comună a marinarilor militari şi civili. La Constanţa, manifestările au avut loc iniţial pe terasa falezei din faţa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale, pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ,,Carol I” şi ulterior din nou pe faleză, pe aceeaşi terasă, devenită a Comandamentului Flotei, pentru a da o încărcătură cuvenită acestui regal marinăresc. Mai mult, odată cu instituirea parteneriatului strategic cu NATO, cu aderarea la structurile Alianţei Nord-Atlantice, Ziua Marinei Române este onorată de prezenţa navelor străine aliate sau partenere, participante activ la această sărbătoare. (…).

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu exceptionalProf. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

  • Matematica devine o hartă a vieții spirituale
  • Filosofia întâlnește teoria haosului
  • Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
  • Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
  • Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
  • Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
  • Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
  • Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
  • Platforma Google Meet
  • Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala  internațională a acestuia  Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

  • Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

  • În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi)  și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prisoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Extrémisme et Terrorisme. La radicalisation dans le monde contemporain – dans la société civile et en milieu carcéral. La prévention de la radicalisation dans la fonction publique, en milieu scolaire et medical. La lutte contre la radicalisation et l’extrémisme violent et le radicalisme religieux (avec les travaux de l’auteur sur l’extrémisme, l’islamisme, le terrorisme, et le djihadisme)

Exercices oraux – Mathématiques Approfondies et Appliquées (sujets avec solutions – 2024) HEC (École des hautes études commerciales de Paris) sur Prépa ECG (Économique et Commerciale voie Générale) dans le Top 5 (HEC – Ecole de hautes études commerciale Business School, ESSEC – École supérieure des sciences économiques et commerciales) Business School, ESC – École supérieure de commerce de Paris Business School, EM Business School Lyon, EDHEC – École des hautes études commerciales du Nord Business School)

La fête nationale belge et les 40 ans de la TBW (Les tueries du Brabant Walon). Remember. Subiect de teză de doctorat – „Brabantul în haos și sub teroare” – În căutarea adevărului istoric în cel mai important dosar criminal, nesoluționat timp de 4 decenii, „Asasinatele din Brabant” (1982 – 1985). Le Brabant dans le cahos. Sujet de thèse de doctorat – „Les assassinats du Brabant” (1982 – 1985) – enquête privée. Enquête de vérité. Exclusive private investigation with a probable solution in the „Brabant killers” criminal case.

Subiect de teză de doctorat (& Agrégation). Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé – „Corsica nu crede în larcrimi” și nici în „Tăcerea mieilor”- Incursiunea în marea criminalitate organizată (de drept comun, economică și politică) corsicană contemporană (Sujet de thèse de doctorat & d’Agrégation – Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé – „La Corse ne croit pas aux larmes” ni au „Silence des agneaux” – Incursion dans la grande criminalité organisée corse contemporaine (de droit commun, économique et politique)

Subiect de teză de doctorat în Științe Social – Economice și Juridice. Montaje financiare frauduloase în legătură cu organizația criminală „French Connexion” (Montages financiers frauduleux en liaison avec la „French Connexion”). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale – atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Subiect de teză de doctorat – „Războiul cazinourilor” de pe Coasta de Azur în „anii de plumb”. Dosarul criminal Agnès – Gloria Le Roux/Jean – Maurice Agnelet. Sfârșitul unui calvar legendar după (aproape) 44 de ani într-un dosar în care adevărul istoric rămâne, mai mult decât, incert („La guerre des casinos des années de plomb”. Le dossier criminel Agnès–Gloria Le Roux/Jean–Maurice Agnelet. La fin d’un calvaire légendaire après, presque, 44 ans dans un dossier dans lequel la vérité reste est plus qu’incertaine). Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite)

„Eroare judiciară” în dosarul politico – juridic atipic, Adidas – Crédit Lyonnais (LCL)?! Legenda lui Bernard Tapie – un rebel supraviețuitor. Corespondență din Franța (Prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

„Un uomo d’onore” au-dessus de tout soupçon. „Regele (campionul) achitărilor”, avocatul Éric Dupond-Moretti, ministrul justiției franceze anchetat de către CJR (Curtea de Justiție a Republicii). Celebrul „the acquittator” este vinovat sau victima magistraților pe care i-a înfruntat de-a lungul a peste 3 decenii ca avocat? Incursiune în istoira marii criminalități politico – financiere franceze. Conexiune cu celebrele dosare criminale (gang du Roubaix, Outreau, Yvan Colonna – Claude Erignac, gang de la Brise de mer, asasinatele de la Toulouse – Montauban–Mohammed și Abdelkader Merah, etc.) și politico–financiare (internaționale) de mare anvergură (Valenciennes–Olympique de Marseille, Bernard Tapie–Crédit Lyonnais, Sarkozy–Kadhafi, Sarkozy – Azibert – Bismuth, etc.)