Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară – 19 august – Gaza, rana deschisă a umanității (Corespondenţă de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Nota redacției. Un atac terorist asupra sediului Națiunilor Unite din Bagdad, la 19 august 2003, a curmat viața a 22 de persoane. Printre cei uciși s-a numărat și principalul trimis al Națiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello din Brazilia, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Vieira de Melloa avut o carieră lungă și distinsă la ONU, care s-a întins pe parcursul a peste 30 de ani. Înainte de a fi numit în funcția de responsabil cu drepturile omului în 2002, a fost administratorul tranzitoriu al ONU în Timorul de Est, iar anterior a deținut pentru scurt timp funcția de reprezentant special pentru Kosovo. Avea o vastă experiență la sediul central și pe teren în operațiuni umanitare și de menținere a păcii, inclusiv în Bangladesh, Sudan, Cipru, Mozambic, Peru și Liban.
Atacul a devastat Hotelul Canal, care a servit drept bază pentru aproximativ 300 de membri ai personalului internațional al ONU din Bagdad, din cei 646 din Irak. Atentatul de la Bagdad din 2003 care a vizat sediul ONU, a fost comis prin detonarea unei mașini-capcană în fața Hotelului Canal, unde se afla sediul ONU. Atacul a avut loc în timpul Războiului din Irak,la scurt timp după invazia condusă de SUA. Hotelul Canal era o bază importantă pentru personalul internațional al ONU în Irak. A fost cel mai grav atac asupra ONU de la începutul războiului. În urma atentatului, ONU a retras o parte din personalul său din Bagdad.
Această zi nu este doar despre comemorare, este o zi în care celebrăm curajul celor care riscă tot pentru a salva vieți și o ocazie de a reaminti lumii de datoria morală față de cei aflați în suferință. Este despre conștientizare – despre a ne aminti că, în spatele cifrelor seci din rapoartele de știri, se află oameni reali—copii, părinți, voluntari, medici—care îndură lipsuri inimaginabile. În prezent, unul dintre cele mai dramatice simboluri ale suferinței umane esteFâșia Gaza, teritoriu de 365 km², cu o densitate umană și un nivel de distrugere greu de imaginat. De mai bine de un an, misiunile umanitare sunt sub asediu, bombardamentele, blocada și lipsa accesului la resurse de bază au împins populația spre o criză umanitară fără precedent.
Potrivit ONU și organizațiilor umanitare active în zonă, peste 80% din populația Gazei depinde de ajutor umanitar pentru a supraviețui. Accesul la apă potabilă este extrem de limitat, rețeaua electrică funcționează doar câteva ore pe zi, iar spitalele se confruntă cu lipsuri grave de medicamente, echipamente și personal. Situația devine și mai gravă în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii civile, inclusiv școli, spitale și adăposturi. Foametea nu a fost declarată oficial cu toate că populația se confruntă cu o insecuritate alimentară catastrofală și că sunt depășite pragurile-cheie ale foametei.
În pofida riscurilor extreme, mii de voluntari din cadrul organizațiilor umanitare rămân în Gaza, devin o linie fragilă între viață și moarte, oferind hrană, apă, îngrijiri medicale și sprijin psihologic. Mulți dintre ei sunt localnici, iar munca lor este foarte grea: nu doar că ajută, dar și ei înșiși trăiesc sub aceleași amenințări și privațiuni. Și ei plătesc un preț enorm: rapoartele Națiunilor Unite arată că în ultimele 12 luni, peste 200 de angajați ai agențiilor umanitare au fost uciși sau răniți în timpul misiunilor din Gaza–cel mai mare număr înregistrat într-o singură zonă de conflict într-un an.
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitarăeste și despre ei—despre curajul celor care, în ciuda bombardamentelor și a restricțiilor de acces, continuă să fie o rază de speranță într-un mediu ostil. Blocada asupra Gazei este factorul major care agravează situația. Chiar și atunci când ajutorul internațional este disponibil, el ajunge greu și în cantități insuficiente. Organizații precum ONU, Crucea Roșie sau Medici Fără Frontiere au tras multiple semnale de alarmă privind necesitatea coridoarelor umanitare sigure. Sute de camioane cu ajutor umanitar sunt blocate la frontiera Egipt-Israel, fiind reținute din motive minore de etichetare, documentație sau program redus de operare. 25 de țări UE, Canada, Japonia, UK, etc. au cerut deschiderea imediată a frontierelor pentru ajutor umanitar și încetarea ostilităților. În fața suferinței umane, neutralitatea nu este o opțiune, principiile umanitare– imparțialitate, independență–sunt puse la grea încercare. Coridoarele umanitare sunt oprite sau bombardate, convoaiele de ajutor sunt întoarse din drum, iar organizațiile umanitare sunt presate politic. Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară ne amintește că, indiferent de contextul politic, dreptul fiecărei persoane la viață, demnitate și siguranță trebuie respectat. Pentru Gaza și Palestina, acest principiu nu este doar o chestiune de moralitate, ci una de supraviețuire imediată.
În teorie, Convențiile de la Geneva obligă părțile aflate în conflict să protejeze civilii și personalul umanitar. În realitate, aceste reguli sunt încălcate fără consecințe. Situația din Gaza ilustrează perfect ruptura dintre dreptul internațional umanitar și realitatea din teren. Criza din Fâșia Gaza nu este doar problema Palestinei sau a Israelului. Este o problemă a întregii comunități internaționale, iar aceasta trebuie să facă mai mult decât declarații de solidaritate. Este nevoie de presiune diplomatică constantă pentru respectarea dreptului internațional umanitar, pentru protejarea civililor și pentru asigurarea accesului neîngrădit al organizațiilor de ajutor. Însă, de prea multe ori, interesele geopolitice primează în fața vieților omenești.
Pe 19 august, mesajul ONU este simplu, dar ferm: solidaritatea nu trebuie să fie selectivă. Fiecare viață are aceeași valoare, indiferent de naționalitate, religie sau locație geografică. Să ne amintim astăzi nu doar de cei pierduți în misiuni umanitare, ci și de milioanele de oameni care, chiar în acest moment, luptă pentru supraviețuire în Gaza și în alte colțuri ale lumii, și că fiecare viață contează și că unitatea globală este esențială în lupta împotriva suferinței. Ziua Mondială pentru Asistență Umanitarăeste un apel la conștiință și la acțiune. Nu este suficient să fim indignați— trebuie să fim implicați.
Cum putem noi contribui? Donații către organizații de încredere (UNHCR, UNICEF, Crucea Roșie).
Conștientizare–folosirea rețelelor sociale pentru a amplifica problemele umanitare.
Voluntariat–multe ONG-uri caută sprijin pentru proiecte locale sau internaționale.
Semnarea petițiilor care cer intervenția ONU și a marilor puteri.
Presiune pe reprezentanții politici prin scrisori și campanii de advocacy.
Apel către autorități: Protejați personalul de asistență umanitară și asigurați accesul la ajutor! România, ca stat membru al Uniunii Europene și semnatar al tratatelor internaționale de protecție umanitară, are responsabilitatea se a se implica în gestionarea crizelor globale. În numele solidarității umane și al dreptului la viață, facem un apel la guvern și organizațiile internaționale să ia măsuri concrete pentru:
Stoparea atacurilor împotriva personalului umanitar: Respectarea Dreptului Internațional Umanitar (Convențiile de la Geneva), care protejează personalul de asistență medicală și cei care oferă ajutor, Sancționarea autorilor atacurilor asupra echipelor umanitare–acestea nu sunt „daune colaterale”, ci crime de război.
Asigurarea accesului neîngrădit în zonele de criză: Eliminarea blocadelor politice și militare care împiedică ajutoarele să ajungă la civili (așa cum se întâmplă în Gaza, Sudan sau Yemen), Facilitarea coridoarelor umanitare pentru distribuirea de alimente, medicamente și servicii esențiale.
Sprijinirea financiară a organizațiilor umanitare: Creșterea fondurilor alocate ajutorului de urgență–doar 35% din nevoile globale au fost acoperite în 2024 (ONU). Suspendarea restricțiilor politice care limitează finanțarea unor organizații cheie (e.g., UNRWA-United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East, agenția ONU responsabilă cu furnizarea asistenței umanitare și serviciilor de bază pentru refugiații palestinieni, în Gaza).
Protejarea refugiaților și a persoanelor vulnerabile: Respectarea drepturilor refugiaților și a persoanelor strămutate–peste 114 milioane de oameni au fost în mișcare forțată în 2024 (UNHCR), Combaterea discriminării și a centrelor de detenție pentru migranți.
Condamnarea publică a atacurilor împotriva personalului umanitar și susținerea investigațiilor internaționale (e.g., cazurile din Gaza sau Sudan): Investigații amănunțite și imparțiale care să conducă la tragerea la răspundere a celor responsabili pentru atacuri împotriva personalului umanitar.
Asigurarea de training și protecție pentru voluntarii români care pleacă în misiuni periculoase: Instruire continuă, pregătire specializată și monitorizare, Echipament de protecție adecvat, Sprijin logistic și organizatoric.
Implicarea în inițiative regionale și globale: Susținerea deciziilor UE și ONU pentru rezolvarea pașnică a conflictelor, Promovarea unor campanii de conștientizare în școli și instituții publice despre crizele globale și solidaritate.
În Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară,nu putem lăsa Gaza să devină uitată. Copiii mor de foame și boli, spitale sunt obiective militare, și ajutorul este împiedicat să treacă granița. Țările, media, cetățenii—oricine—trebuie să acționeze. Nu doar cu vorba, ci cu dezghețarea frontierelor, protejarea ajutoarelor, și respectarea dreptului la viață. În Palestina, „umanitatea” nu e un accesoriu — este ultima speranță a unei generații. Pe 19 august, să aprindem o lumânare pentru asistenții umanitari uciși în misiune, și să ne amintim și că cei din Gaza, Siria, Sudan sau alte zone de conflict nu pot supraviețui doar cu compasiunea noastră. Au nevoie de acțiuni concrete, coerente și coordonate. Adevărata semnificație a Zilei Mondiale pentru Asistență Umanitară este să ne mobilizeze nu doar o dată pe an, ci să ne determine să cerem, permanent, o lume în care protecția vieții și demnității să fie mai mult decât un ideal. Pentru că în Gaza, fiecare zi este o zi a supraviețuirii.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
