Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului Ziua Națională a Arabiei Saudite. O țară cu o istorie bogată, o...

Ziua Națională a Arabiei Saudite. O țară cu o istorie bogată, o cultură fascinantă și planuri ambițioase pentru viitor (de la corespondentul nostru permanent jurnalistul Geo Scripcariu – Managing Partner BT Public Relations, RadioPunctLondra)

Saudi Arabia’s ‘Vision 2030’ Opens Doors for Beijing’s Economic Expansion

Arabia Saudită își sărbătorește Ziua Națională pe 23 septembrie, în fiecare an. Această zi marchează unificarea Regatului Arabiei Saudite în 1932, de către regele Abdulaziz bin Saud. O țară cu o istorie bogată și o cultură fascinantă, locul de naștere al Islamului și găzduiește două dintre cele mai sfinte locuri ale Islamului, Mecca și Medina. Arabia Saudită este, de asemenea, o țară cu o geopolitică importantă, într-o regiune strategică, la intersecția a trei continente: Asia, Africa și Europa, fiind membru important al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). În ultimii ani, această țară a trecut printr-o serie de schimbări majore. Printre acestea se numără normalizarea relațiilor cu Israel și lansarea unor proiecte ambițioase, cum ar fi Neom.

Normalizarea relațiilor cu Israel

În 2020, Arabia Saudită și Israel au normalizat relațiile diplomatice. Această a fost o mișcare istorică, care a schimbat peisajul geopolitic din Orientul Mijlociu. Normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Israel a fost văzută ca o victorie a diplomației americane. De asemenea, a fost văzută ca un semn al schimbării în interiorul Arabiei Saudite, care devine o țară mai deschisă și mai pragmatică.

Problemele cu Iran

Arabia Saudită și Iran sunt două dintre cele mai mari puteri din Orientul Mijlociu. Cele două țări au o istorie lungă de rivalitate și tensiuni. Una dintre cele mai mari probleme dintre Arabia Saudită și Iran este conflictul din Yemen (Insurgența șiiților houthi, război civil care a început în Yemenul de Nord, declanșat în iunie 2004, în momentul în care clericul disident Hussein Badreddin al-Houthi, conducătorul sectei șiite Zaidi a lansat o revoltă împotriva guvernului yemenit, majoritatea luptelor având loc în Guvernoratul Sa’dah în nord-vestul Yemenului deși o parte din lupte au avut loc și în guvernoratele învecinate: Hajjah, ‘Amran, al-Jawf dar și în guvernoratul saudit Jizan) care a creat o criză umanitară majoră. Acest conflict, de asemenea, a destabilizat regiunea și a creat un risc de război mai larg. Arabia Saudită sprijină guvernul yemenit, în timp ce Iran sprijină rebelii houthi.

Proiecte ambițioase

Arabia Saudită a lansat o serie de proiecte ambițioase în ultimii ani. Printre acestea se numără Neom, un oraș futurist care se construiește în nord-vestul țării. Proiectul este de 33 de ori mai mare decât New York-ul: Un oraş liniar de 170 km, fără maşini, şosele sau emisii de carbon, cu 1 milion de locuitori, este una dintre piesele principale ale planului prinţului moşternitor de a diversifica economia celui mai mare exportator de petrol din lume. Anunţat iniţial în 2017, proiectul ar urma să se întindă pe aproape 26.000 km pătraţi şi va fi situat în nord-vestul ţării. Neom este descris ca un viitor hub de business şi tehnologie. Nicio călătorie în interiorul Liniei nu ar trebui să dureze mai mult de 20 de minute, întrucât oraşul va fi construit cu un sistem de tranzit ultra-rapid, conform declaraţiilor publice.

Neom oras viitor arabia saudita foto daily mail

Oraşul viitorului se întinde de la munţii din nord-vestul Arabiei Saudite până la Marea Roşie, grupurile de comunităţi agregate ale The Line vor găzdui în total până la 1 milion de persoane, conectate prin tranzit de mare viteză şi „soluţii de mobilitate autonomă”. Şcolile, restaurantele, magazinele şi alte destinaţii ar fi toate la o plimbare de cinci minute şi „nicio călătorie nu va fi mai lungă de 20 de minute”. Este o formă liniară, iar infrastructura subterană va ajuta la conservarea a 95% din peisajul natural, au spus dezvoltatorii. Planurile pentru The Line, o serie lungă de 105 mile de zone urbane de-a lungul unei „coloane vertebrale” centrale, prima parte a proiectului Neom. Acum se lucrează la realizarea celor trei straturi liniare ale oraşului: o regiune de suprafaţă pentru pietoni, plus două straturi subterane pentru transport şi infrastructură.

Arabia Saudită va investi între 100 şi 200 de miliarde de dolari în The Line, care se estimează că va genera 380.000 de noi locuri de muncă şi va creşte PIB-ul Arabiei Saudite cu aproximativ 48 Md$ până în 2030. The Line este gândită ca prima parte a Neom, un oraş-stat planificat de 500 Md$ care ar acoperi 10.000 de mile pătrate din provincia Tabuk a Arabiei Saudite, în apropierea graniţelor sale cu Iordania şi Egipt. În sfârșit, Neom este un proiect de trilioane de dolari, care își propune să fie un oraș ultramodern, cu o economie bazată pe tehnologie și inovație.

Un alt proiect ambițios al Arabiei Saudite este Vision 2030. Cum mai este numit, Proiect 2030 este un plan de dezvoltare economică și socială, care își propune să diversifice economia țării și să o facă mai puțin dependentă de petrol. Un program guvernamental lansat de Regatul Arabiei Saudite (anunțat pe 25 aprilie 2016), care urmărește creșterea și diversificarea din punct de vedere economic, social, cultural, cultural, viziunea prințului moștenitor și prim-ministrului saudit Mohammed bin Salman.

În concluzie, Arabia Saudită este o țară în schimbare, cu o istorie bogată, o cultură fascinantă și planuri ambițioase pentru viitor. Este o țară cu o geopolitică importantă, care se află în centrul unora dintre cele mai mari provocări din Orientul Mijlociu, dar are și un potențial enorm. Rămâne de văzut cum se va dezvolta țara în anii următori, dar este clar că Arabia Saudită va continua să fie un jucător important pe scena geopolitică globală.

Nota redacției

Lucrările „Receptologia. Tratat de receptologie extinsă. Principii, modele, repere hermeneutice pentru o revoluție conceptuală în secolul 21” („A treatise of extended receptology: principles, models, hemeneutical landmarks for 21-st century concepyual revolution”) și „Introducere în Doctrinologie. Tratat despre știința prognozelor minimale: Principii, strategii, ipoteze” – Recenziile eruditului Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric, scriitor, publicist, directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau, președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden). Lucrările profesorilor Thomas Csinta și Narcis Zărnescu la Sesiunea Științifică anuală a Academiei germano – române din Baden – Baden (landul Baden-Württemberg)

Țebea – Comemorarea a 151 ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Articolul precedent„Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”, o nouă expoziție la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului
Articolul următorEditorial – „Urmuz şi Eminescu” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun (Redactor șef – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș”)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.