Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Ca urmare a evenimentului dramatic din 27 iunie 2023 în care tânărul franco–algerian Nahel Merzouk (în vârstă de 17 ani) a fost ucis de către brigadierul–motociclist   Florian Menesplier (în vârstă de 38 de ani) de la DOPC (Direcția de Ordine Publică și de Circulație), pe Bulevardul La Défense din Nanterre (Métropole du Grand Paris) și a revoltelor (violențelor) urbane care au urnat în perioada 27 iunie–5 iulie 2023 (pe întregul teritoriu național francez), în care Medef (Federația Patronală din Franța) susține că pagubele materiale ar fi fost evaluate la cca 1Md€ (5.000 de vehicule incendiate, 1.000 de clădiri distruse sau grav avariate, 250 de comisariate de poliție, 300 de agenții bancare, 15 centre comerciale și cca 1 milion de magazine vandalizate, etc.) ocazie cu care 3.243 de persoane au fost interpelate (dintre care 60% nu ar fi avut antecedente judiciare), prim-ministrul Élisabeth Borne a anunțat că de Ziua Națională a Franței (pe 14 iulie), la care vor participa cca 3.000 de persoane (oficialități) vor fi luate „măsuri și mijloace masive pentru protecția francezilor”.

Conform unui decret publicat pe 8 iulie 2023 în Jurnalul Oficial (Decretul n° 2023-576) se interzice comercializarea materialelor pirotehnice (artificii), dar și portul și transportul acestora atât până în ziua de 14 iulie cât și în week-end-ul care urmează (în zilele de 15 și 16 iulie), iar organizarea „focurilor de artificii” în localități (comune, orașe, metropole) va fi permis numai profesioniștilor, adică societăților comerciale specializate în utilizarea și manipularea explozibililor (explozivilor) agreate de către Direcția Generală a Securității Civile (a Ministerului de Interne și a Colectivităților Teritoriale Ultramarine) pentru evitarea și limitarea intervenției pompierilor de la SDIS (Servvice Départemental d’Incendie et de Sèecours).

Direction générale de la Sécurité civile et gestion de crises – Les statistiques des services d’incendie en France du Ministère de l’Intérieur et des Outre-mer (1ère Partie – Edition 2022 – „Les actions”). Direcția generală a Securității publice și gestiunea crizelor – Statisticile Serviciului de incendii în Franța a Ministerului de Interne și a Teritoriilor ultramarine – „peste mări” (Partea 1 – Ediția 2022 – „Acțiunile/Intervențiile”)

La nivel național cca 125.000 de polițiști și jandarmi vor fi mobilizați, dintre care 12.000 la Paris intra muros nucleul (centrul) regiunii urbane Métropole du Grand Paris (în special, în cartierele Turnul Eiffel, respectiv, Champs-Élysées) și  unde focul de artificii tradițional, precedat de un concert, va fi organizat la Champ de Mars. Va fi grandioasă, spectaculoasă și întâlnirea cu reprezentanții Armatei Franceze de la Hôtel national des Invalides și Esplanada des Invalides, care vor prezenta tehnologia militară de ultimă generație aflată în dotarea ei. Ministerul de Interne și a Colectivităților Teritoriale Ultramarine (Outre mer) consideră că o vigilență sporită trebuie acordată tuturor tipurilor de manifestări sau întruniri (de grupuri de persoane) pentru că ar exista și o reală amenințare cu un caracter terorist pe teritoriul național.

Începând de la căderea serii parizienii vor putea fi prezenți într-o serie de centre ale metropolei pariziene în care vor avea loc manifestări oficiale cum sunt Pont d’Iéna (Paris–sectorul 16), Pont de Grenelle (Paris–sectorul  15), Pont des Arts (Paris–sectorul 6), Pont de la Concorde (Paris–sectorul  7) sau Pont Alexandre III (Paris–sectorul 8), care leagă Esplanada Invalides de Grand Palais și unde importante dispozitive polițienești (cu echipaje) vor fi prezente. Spectacolul focului de artificii organizat în centrul Parislui (intra muros), poate fi urmărit cu succes, în special, de la „înălțimile” învecinate cum sunt Turnul Montparnasse (Paris–sectorul 15) și observatorul său panoramic, de la Basilica Sacré Coeur (cartierul Montmartre–sectorul) sau din Parcul Belvédère de Belleville (Paris–sectorul 20), care, deși este îndepărtat de Turnul Eiffel se află la o înălțime de cca 110 m. În sfârșit, există și terase din apropiere care permit o vizibilitate foarte bună, dar care, în principiu, la ora lansării focurilor de artificii sunt foarte aglomerate, cum sunt Le Perchoir, situată pe acoperișul BHV Marais (Paris–sectorul 4), L’Oiseau Blanc (Paris–sectorul 6), cea de la etajul 6 (și ultimul) al Hotelului Peninsula (Paris–sectorul 16e), Le Ciel de Paris (Paris–sectorul 15), etc.

„Culture et Patrimoine” de la Métropole du Grand Paris (par Marie-Françoise Masfety-Klein, diplômée de Sciences Po Paris – Institut d’études politiques de Paris), partenaire du CUFR (Conseil Universitaire Franco – Roumain auprès des grandes écoles françaises) et du Journal de Bucarest („Le Petit Parisien”)

Notă redacției  (Thomas Csinta-Redactor șef)

Originea zilei naționale franceze–14 iulie, are la bază „Căderea Bastiliei” (celebra închisoare regală) la Paris, pe 14 iulie 1789, un eveniment major al Revoluției Franceze. Cu toate că în fortăreața medievală mai erau încarcerați doar 7 deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim (Ancien régime) și începutul Revoluției Franceze. Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14 iulie este Ziua națională a Franței. O stradă din București, care unește Piața Romană cu Bulevardul Iancu de Hunedoara, îi poartă numele.  De remarcat este și faptul că Ludovic al XVI-lea ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793 și ultimul reprezentant al Absolutismului (fiul delfinului Ludovic al Franței și al lui Marie-Josèphe de Saxonia, fratele mai mare al viitorilor regi Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea, căsătorit cu Maria Antoaneta a Austriei, devenit delfin la moartea tatălui său și urcat pe tron la vârsta de 19 ani, când l-a succedat pe bunicul său Ludovic al XV-lea în 1774),  dar și o victimă a Revoluției Franceze (decapitat pe 21 ianuarie 1793) derutat și neînțelegând ceea ce se întâmplă, află de acest eveniment istoric doar în cursul zilei următoare, când Ducele de La Rochefoucauld-Liancourt îi răspunde acestuia „Nu Sire, este o revoluție”, care constituie în fapt începutul Revoluției Franceze (5 mai 1789–9 noiembrie 1799) și sfârșitul Monarhiei absolute (formă de guvernare în care monarhul-împărat, țar, sultan, rege, domnitor, etc, dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi–monarhie nelimitată. Un monarh absolut este un autocrat).

În sfârșit, emblemă națională a celei de a V-a Republici franceze (din 4 octombrie 1958), drapelul tricolor datează tot din perioada Revoluției franceze, prin reuniunea culorilor alb (culoarea regelui, monarhia) și al orașului Paris (albastru și roșu).  Înainte de a fi drapel, tricolorul era un cocarde și ar fi fost Marie-Joseph Paul Yves Roch Gilbert du Motier (marchiz de La Fayette), cel care, primit la  Hôtel de Ville de Paris (Primăria orașului Paris) după 3 zile de la Căderea Bastiliei de către Ludovic al XVI-lea i-ar fi spus acestuia „Je vous apporte une cocarde qui fera le tour du monde” (Vă aduc un cocarde care va face turul lumii). Asocierea (reuniunea) celor 3 culori simboliza „alianța veșnică dintre monarhie și poporul–reprezentat prin culorile capitalei franceze.

Astfel, în toamna anului 1790, Adunarea Națională decide ca toate vasele (vapoarele) de razboi și comerciale franceze să aibă arborate un pavilion (steag) cu bande verticale colarte în roșu (lângă polul vaporului–catarg  sau arbore, coloană masivă de lemn sau de metal, fixată de carlinga centrală a navei, în poziție verticală sau ușor înclinată spre pupa, având rolul să susțină, la veliere–vergile și velele, la navele cu mașini–bigile  de încărcare, antenele radio și de radiolocație, instalația de semnalizare optică și luminile de drum la o corabie), albul (în centru, de lărgime mai mare) și albastru (în exterior). Acest pavilion permitea deosebirea unui vas francez de altul, olandez, care avea aceleași culori dar așezate vertical (deja de un secol), care va căpăta forma defintivă de steag pe 15 februarie 1794, atunci când Convenția  națională va decreta că pavilionul (steagul) național „va fi format din cele 3 culori naționale, dispuse vertical de manieră ca cel albastru să fie atașat de stâlpul vaporului, albul la mijloc și roșul să fie fluturat de vânt”. Legenda spune că Jacques-Louis David (1748–1825 Stad Brussel, unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic) ar fi ales ordinea culorilor.

În repetate rânduri, drapelul francez a fost amenințat. Acesta își pierde culorile sale roșu și albastru odată cu „revenirea la putere” a monarhiei–Restaurația  franceză (între 1815–1830, care îl va aduce pe tron, pe Ludovic-Filip de Orléans rege din dinastia Bourbon-Orléans, în perioada „Monarhiei din Iulie” între 1830–1848,), dar va reapare pe baricadele revoluției din Iulie– „Tois  glorieuses”   (cea de-a două revoluțe franceză după cea din 1789–în  zilele de 27-28-29 iulie, care succede Restaurației), pe care Ludovic-Filip va accepta, până la urmă, declarând că „La nation reprenait ses couleurs” (Națiunea își reia culorile). În sfârșit, pe 25 februarie 1848, după proclamarea Republicii, insurgenții vor flutura un steag de culoare roșie, căreia marele poet, scriitor și om politic Alphonse de Lamartine, considerat alături de Victor Hugo și de Alfred de Vigny, unul dintre inițiatorii poeziei romantice franceze, a reușit să „propună o explicație poetică” cu scopul de a salva steagul național.

În ceea ce privește, dosarul criminal Nahel Merzouk, cel care a generat violențele urbane în perioada 27 iunie-5 iulie 2023, asa cum demonstrez în articol meu (cu probe materiale fiabile), pe de parte, provenite din surse apropiate dosarului, iar pe de altă parte, din anchete private în derulare (dar deja validate), vinovăția lui polițistului-motociclist Florian Menesplier (cu domiciliul în Bornel, departamentul Oise, regiunea administrativă Hauts de France), inculpat de „omucidere voluntară” în dosarul decesului lui Nahel Merzouk (și încarcerat în detenție provizorie”) este incontestabilă. Iar situația este mai gravă decât în 2005, când cei 2 polițișt Stéphanie Klein (în vrstă de 38 ani, atunci stagiară la Comisariatul din de Livry-Gargan) și Sébastien Gaillemin (în vârată de 41 de ani, agent la poliție) au fost cercetati penal doar doar pentru „neacordare de ajutor unei persoane aflate în pericol”. În acest dosar este vorba deja, cel puțin, de „omor voluntar”. Există însă suficiente probe nateriale (documente, imagini video, etc., în posesia cărora mă aflu) care să dirijeze  ancheta în direcția unui „asasinat de circumstanță” cu caracter rasist. Floriam Menesplie (fost polițist-motociclist în cadrul unităților de poliție controversate pentryu activitățile lorBRAV-M și CSI-93), într-un asemenea context, riscă 30 de ani de recluziune criminală (pedeapsă maximă în executare).

Dacă în evenimentul dramatic din 2005, când cei 2 adolescenți  Zyed Benna et Bouna Traoré sunt arși într-un transformator de înaltă tensiune a EDF pe 27 octobre, cei doi au fost „spălații” în 2015 (după un deceniu de proceduri), în acest dosar, al lui Nahel Merzouk, sigur, nu va fi cazul. Mai trebuie să menționez aici și faptul că din informațiile mele din mediul caceral  „polițistul avea probleme și destul de grave”, de altfel, ca majoritatea celor care au luptat și s-au distins în războiul din Afganistan. Acesta, deși nu avea cazier judiciar, era anchetat pentru exhibiție sexuală pe 7 janvier 2023 în pădurea Chauvry (departamentul Val d’Oise, regiunea urbaă paizian) și este citatat ca „victimă” în 16 dosare penale diferite. Ca urmare, a trage cu o armă de foc (de aproape) asupra unui adolescent cu mașina în trafic, care nu avea posibilitatea de a se îndepărta, faptă pentru care risca câteva luni de închisoare, dar, tot fără cazier judiciar, ar fi fost cu suspendare, este o crimă voluntară (cel puțin) care trebuie să fie sancționată de justițe în mod exemplar pentru ca asemenea evenimente dramatice să nu mai aibă loc.

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Articole asociate

Dilema „Patriei Române”: „Este Franța în Război civil? Nu încă…” (G-ral Bartoloeu – Constantin Săvoiu, director al publicației Patria Română) versus „Moartea lui Nahel Merzouk. Nici Parisul nu crede în lacrimi” (Prof. univ. dr. Thomas Csinta, redactor șef și director al publicației Jurnalul Bucureștiului)

(Franc)masoneria în viziunea Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale (Arhonte al Patriarhiei Ecumenice, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al Marii Loje Naționale Române 1880, Co-Președinte al „Alliance Mondiale des Eglises Cannoniques Orthodoxes”)

G-ralul de Bg. (r) Bartolomeu – Constantin Săvoiu (Mare Maestru al MLNR1880, Arhonte al Patriarhiei Ecumenice și Co-Președinte al „Alliance Mondiale des Eglises Cannoniques Orthodoxes”) la Biserica Sfântul Mina, din Constantinopol. Sfânta Liturghie, ținută de Patriarhul Bartolomeu I

Fuziunea dintre partidele politice ADER (Ader la Democrație, Educație și Reconstrucție – președinte prof. univ dr. Gherghina Ioan) și ALO (Alianță, Lege și Ordine, președinte G-ral Bartolomeu – Constantin Săvoiu)

Nota redacției

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicatție poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului