Acasă Opinii Omenirea în balans (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte,...

Omenirea în balans (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA-New York)

Există o utopie esenţială a vieţii. Utopia balansării şi a echilibrului.

Cum putem învăţa să ne balansăm şi să nu cădem, să ne păstrăm echilibrul? Fiindcă acesta-i mersul omului, merge ca pe sârmă, balansul este inevitabil, dar trebuie să învețe să-și mențină echilibrul. O asemenea lecție a predat-o o celebra școală a Germaniei, numită Bauhaus. Recent, Consulatul general al Germaniei, aflat în Piața Națiunilor Unite, a organizat o expoziție insolită tocmai pe această idee: Bauhaus în Balance–Exercises în Body and Mind Calibration/Bauhaus în balansExerciții în calibrarea corpului și a minții”, ca un fel de parabolă asupra situației actuale a planetei.

Am aflat cu surpriză că celebra școală de artă Bauhaus (fondată în 1919 de Walter Gropius la Weimar), a introdus acest concept în 1928, avansandu-se ideea că ea poate fi numită o „școală a balansului. Studenții ei sunt preocupați de studiul echilibrului, al mișcării în spațiu.

Și autorii expoziției, Torsten Blume și Jenny Brockmann, pe un desen labirintic impregnat pe podea, le arată vizitatorilor cum pot merge, cum își pot ține echilibrul, că artiștii pe sârmă. Sigur, este foarte important să-ți mențîi echilibrul în viață. Există o știință sau o artă a minții care controlează corpul și îi dă măsură comportării. Așa cum am discutat cu Jenny Brockmann, dar și cu curatorul expoziției, Janek Muller, nu cred că s-a făcut vreun apropos pro domo, că ar fi vorba despre un balans al Germaniei. Germania este foarte bine înfiptă.

Recent, am citit că este a patra putere economică din lume, după SUA, China și Japonia (urmată de Franța și Marea Britanie). Cu 83 de milioane de locuitori, este cea mai populată țară din Europa. Acolo a apărut prima carte tipărită și în prezent Germania  publică 94 de mii de titluri pe an, poate că se apropie de America, unde apar peste un milion de cărți pe an, între care peste 300 000 sunt titluri noi! Berlinul este mai mare decât Parisul (intramuros), dar mult mai mic decât Métropole du Grand Paris și are mai multe poduri decât Veneția. O treime din țară este acoperită de păduri. Are peste 400 de grădini zoologice. Fabrică 300 de tipuri de pâine, 1000 feluri de cârnați și 1500 feluri de bere.

Deține locul fruntaș la producția de automobile. Mai mult, are și cea mai frumoasă limbă din lume, care, cum spunea Mark Twain, se poate învața în 30 de ani! Încercați să pronunțați acest cuvânt, cel mai lung din câte s-au publicat vreodată: Donaudampfschifffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft. Are 79 de litere.

Se spune că Germania ar avea o mare problema cu imigranții. Dar am fost recent acolo, în zona Frankfurt am Main, unde există peste 30.000 de români și toți sunt bine integrați, ajutați de primăria orașelor în care se află. Cred că un român, unul măcar, nu s-ar mai întoarce în România. Eu am trăit într-o zona a României plină de sași și, după evenimentele din ’89, toți au plecat în Germania și nimeni nu s-a mai întors.

Deci Germania nu este în balans. Poate America, fiindcă are probleme mai mari decât Germania. În balans se află multe țări ale lumii, care fac din Pământ o planetă în balans. Cosmosul, cu fantasticele lui mișcări și evenimente, o periclitează mai puțin decât oamenii care locuiesc pe ea!

Așadar, germanii ne predau și acum o lecție neobișnuită, foarte necesară, lecția echilibrului, cum să învățăm să evităm un balans mortal.

Grid Modorcea, Dr. în Arte

Articolele autorului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului

Articolul precedentProtejat: Teoria educației. Strategia de reformare prin lege a educației în România
Articolul următorFilozofia, Știința, Religia și Politica – Aristotel (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf