Acasă Evenimente Muzică pentru luna decembrie (Corespondență de la Dr. Sofia Gelman – Kiss,...

Muzică pentru luna decembrie (Corespondență de la Dr. Sofia Gelman – Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel – Netania)

130
2

Hanuka, sau „Sărbătoarea luminilor” – precum este supranumită pe bună dreptate, simbolizează strălucirea văpaielor ce se înalță din adâncuri spre a îmblânzi forțele întunericului printr-o scăpărătoare magie; ea reprezintă miracolul victoriei, legenda vie a celor opt zile și nopți care stau mărturie incredibilului devenit real. Se povestește că Iuda Macabeu, preot evreu (kohen) și un fiu al preotului Mattathias, leader al Revoltei Macabeană împotriva Imperiului Seleucid (167-160 î.Hr.), a monarhiei seleucide reprezentată de Antiochus IV Epiphanes, care, în anul 175 î.e.n., a decretat interzicerea practicilor religioase ale evreilor.

Dincolo faptele istoriei, trebuie amintită legenda potrivit căreia, retras într-o peșteră cu oamenii săi, când dușmanii încercau să îi surprindă, Iuda Macabeu a reușit să lumineze timp de opt zile și opt nopți, spațiul în care se retrăsese cu camarazii săi, cu un opaiț care  avea ulei pentru numai  câteva ore… De aici – printr-o ingenioasă asociație de idei – ni se trage tradiția gogoșilor, dulciurile preferate ale copiilor (și nu numai). Iuda Macabeu a intrat în istorie drept eroul poporului său, motiv pentru care a servit sursă de inspirație artelor desfășurate în timpurile ce au urmat, de-a lungul diferitelor secole. Rubens a pictat „Triumful lui Iuda Macabeu” iar Georg Friedrich Haendel a compus un oratoriu eternizându-i numele. Oratoriul Iuda Macabeu a fost scris în anul 1746 pe libretul lui Thomas Morell și avea să fie dedicat sărbătorilor  care au urmat victoriei ducelui de Cumberland asupra lui Charles Edward Stuart (16 aprilie 1746). Celebrul cor „Vezi, eroul vine”, se cântă de Hanuka.

La data de 24 decembrie, în seara de Crăciun, mai mult de un miliard și 300 de milioane de catolici credincioși sărbătoresc ziua de naștere a unui băiețel evreu, pe nume  Iehoșua, devenit apoi Isus Hristos, fondatorul creștinismului. De fapt, data nașterii sale este 25 decembrie dar, aidoma tuturor sărbătorilor   evreiești care se instalează cu asfințitul zilei precedente și   Crăciunul   celebrează evenimentul cu o seară înainte.

Mulți contestă originile evreiești ale lui Isus deși, ca un fapt indubitabil inscripția I.N.R.I. (Jesus, King of the Jews – Isus din Nazaret Regele Evreilor) apare în multiplele spații ale religiei catolice precum în biserici și catedrale.   Martiriul său,  a  constituit izvor tragic pentru artele diverse de-a lungul secolelor,  printre ele, desigur și descrierea configurată sonor de către marii compozitori ai diferitelor etape stilistice. Isus a fost un predicator din Iudeea, el a trăit în timpul ocupației romane a Israelului; a fost crucificat la Ierusalim în jurul anului 30 (e.n.), sub guvernarea lui Ponțiu Pilat. Conform tradiției creștine, principalele texte care se referă la Isus sunt cele patru evanghelii datorate discipolilor săi, Matei, Marcu, Luca și Ioan.  Oratoriul de Crăciun  semnat de Johann Sebastian Bach (1734), descrie „Nașterea Domnului Hristos” într-o lucrare vocal – simfonică eșafodată în șase părți în care se expun  întâmplările.  Compus pentru orchestră, soliști și cor, oratoriul face apel la mijloacele tehnice ale barocului, recitativ, arii și corale spre a ilustra narațiunea în modul cel mai sugestiv posibil.

Muzica, acest limbaj universal, are rolul de a se adresa – cu sau fără cuvinte – celor care vor să o asculte;  ea descrie emoții, comunică stări sufletești ce se pot traduce la nivel individual în trăiri subiective adecvate fiecăruia. Muzica este universală pentru că nu necesită înțelegere obiectivă, ea face apel la simțurile lăuntrice ale eu-lui,  fiind  ecoul sensibil al sufletului. Două lucrări scrise pentru luna decembrie, lucrări parafate de personalitatea a doi titani ai muzicii, Bach și Georg Friedrich Händel (născuți în același an, 1685) se constituie într-un tablou cu adâncă semnificație pentru iubitorii artelor: se conturează aici un cosmopolitism de valoare vastă, valoare enciclopedică capabilă să construiască arcuri peste timp și spațiu cu transmiterea unui mesaj comprehensibil pentru toată lumea.

Dr. Sofia Gelman – Kiss este membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii, profesor la Conservatorul din Givataim, fost profesor la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și la Academia de Muzică Rubin din Tel Aviv

Bibliografie

Interviu cu dr. Sofia Gelman – Kiss despre cariera sa muzicală și scrisul care o pasionează. Interviu realizat de Adrian Grauenfels

Despre arte și viață: Meditații subiective, de Sofia Gelman – Kiss

Dr. Sofia Gelman–Kiss. Despre cariera sa muzicală și scrisul care o pasionează. Interviu realizat de AG

Confluențe lirice la „Cafeneaua Românească” a ICR Tel Aviv

A se vedea și articolul

Beethoven,  250 de ani de la nașterea sa (Corespondență de la muzicolog dr. Sofia Gelman – Kiss, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel – Netania)

 

Articolul precedentZiua Minorităților Naționale la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Articolul următorUmor cu caricatirustul Matei Mihai (MM)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.